Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-08-01 / nr. 60
TRANSILVANIEI. Brasiovu, 1. AviSustu 1961. Anulu XXIV. Nr. 69. Lazeta esse gevilata de 2 ori, si Ediea una data pe se fr. austr. inlauntrulu monarchiei. “Pentru tieri straine 15 f. pe la tote rostele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. temana, ad. Mercurea si Sambeta. Pretiusu loga este pe 1 anu 10 f., pe diametate anu 5 unu anu sean 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon. sunatotia. Se prenumera U dă serie „petit“ se ceru 8 cr. val. aust. Tapsa se cere inainte, "Cine a desfiintiatu iobagia dieraniloru Pe acelasiu timpu faimosulu baronu Nicolae Veselenyi si consortii se iesira cu planulu de a sterge iobagia, romaniloru insa si tulu colonicalu de proprietate doga, o parte mare a pamenturiloru cultivate de aceia, spunea legile proprietate dea tierei a nobililoru, a sogoanei si dieciuelele, data in ci fiacare simtia, ca unu asemenea urbariu rapitoru tutu infinita numai cu ajutoriu de baionete numeróse, dispute 1848 noi sub scutulu aparatoru in Ardealu? (Incheiere din Nr. tr.) soru boieresci, pentru ca se se scie curatu, care ce despagubire are se ia. — Acestea tóte sau intemplatu in Ungaria pana la 10. Aprile 1548 dioa inchiderii dietei deschise in 7 Nbre 1847. — Paginu dupa aceea, adica in 5 Maiu 1848 Imperatulu Ferdinandu ca mare Principe alu 'Transilvaniei emite rescriptura pentru deschiderea dietei. Acelu sosi la Clusiu tosma pe candu romanii salatoria la adunarea din Blasiu, adica intre 13 si 14 Maiu. Elu coprindea cele 7 rrorase ti pri regesci destinate a se desbate si decide in dieta tierei nostre. Propusetiunea a patra sună asta: „chiindea parintâsca nostra sirguintia si grija are de scopu, cu sartea tierariloru iobagi in totu modulu si catu mai curandu se se asioreze, in conformitate cu regesculu nostru geseghirta din 3 Aprile a. c., pe care Gama indghertata catra voi prin canalu regescului nostru gubernu, . Amii s . Coghima ca, luanduse in Tulage de seama impregiurarile de fagia, se se mitu ca voru usiora soagtea tieganilor, ceru dieta, pe care o si sasttia nearagata la desbatere incetarea reporturiloru urbariale pe langa o drapta despagubire a proprietariloru, cu unu astfelu de modu, cu proiectulu de lege, care ni se substerne si pe care vomu avea a ila sanctionă in folosulu si interesulu tieraniloru, se se roata publica si pune in lucrare inca sub desaglata acestei diete,“ la 29 Maiu dieta ni se deschide prin comisariulu regescu b. A. Rasahneg. Partita teroristica in locuie ia cele 7 propusetiuni regesci in ordinea prescrisa * sari dreptu la a treia si fara a o desbate pre cum decretase regele, fara a vrea ve scie de conditiuni, prochiama uniunea neconditionata; geisosiata; temnitiele se implusera de iobagi romani si magiari ; spre | Baia mare iobagii deneza robotele in masea; satulu Coslaru lunga proga pe lamea anului. la aceeasi se aduna aprope la 300 privilegiati stapani de omeni si cu ei vreo 22 bulgari (sasi), car' ca stapani de omeni preste dominiile loru; acei parinti ai patriei se certa asupra legii agrarie (urbariale) dela sanuariu pana la hetobre 1847. Si ce vi se pare, ca a estiu din acea certa indelunga! Vanalu cetitoru se in'si pregetea frunchiari prin protocolulu dietei de atunci sau insai prin jurnalele unguresci si romanesti din acelu anu *). Noi aici insemnama numai pe socurtu, spunea s'a decretatu si sanstionata, ca din ramentata tierei despartitu totu in patru clase precum se intorsega la 1820 se se lase la mana tieraniloru: In clasa I. de aratura 4 pana in 10 falci (holde), eaga denatiu 2 pana 'n 4. - i „ In clas'a Il. aratufa 6 -12)de fenatin 3—5. In clasa II. si IV. arată 7 lă, fenatiu 4—6. 1 falce scu holda se inttelegea de 1600 stanjini patrati. Tota restulu pamentului de soioni sataga catu ari intrece preste aseasta imbragtiela se se dea in proprietatea privilegiatiloru si se se prefaca in asediatura. Tota ardeleana sa scia, ca acela restu era se ia forte insi ca prin urmare tieranii cei mai avuti era se devina lirnici odata nu au cunoscutu ramenaspieasti tieraniloru, cu conditiune ca acestia se cultive si alodiataghele nobililoru Toti patriotii adeverali — carii insa nu era prea multi, tremura pentru anulu urmatoru 1848, sanda aderă se se puna in lucrare cei 13 articoli ai legii urbariale; toti iobagii unguri sta pregatiti ca se tase pe oricare ar lui cases o mesure si micsioreze; nenegositii ardelenii aveau o Hovaiada noua, a doua editiune din a. 1784. Natiunea romana 15 si 16, apoi dela 48 pana la 54, apoi 98, 78, 79 s. a. — acestea dieta Ungariei, decretă desfiintiarea iobagiei si sinulu ei si certe si anume dupa ce revolutiunea prorupsese in Pesta (15 Martiu) isi potu aduce si dupace de nationalitate magiara in unele comitate incepusera a deneză orice serbiaminte toti cati citia pe atunei jurnalele din Pesta si Clusiu, eara apoi prevede elaborarea unui statutu de lege, voru ave a se despagubi regulatu in articolulu „Legislatiunea pune despagubirea posesoriloru particulari alu onorei publice nationale; in puterea si fara nici acela se eramum, toate acestea, Ssima easosotia totuo scadere (hiauy neschil) In artic. XII sonsta toga diu 9 -ul se decide pretiuirea venituri- Asam insa prin trega solsaia in Muresiu ataca locurile domnesti; pentru care rogtase procesu, esesptiunea militara: de 160 secui granit iari merge asupra lui; in 2. lunia “se si intemplă macelulu dela vecinulu satu Mihaltiu, in care 14 gomani morti si vreo 50 raniti cadu de glonitele secuiloru comandati de vice-spanu **). Atunci dieta nu mai ia lucruru de gluma, ci apuca si propuseltiunea a patra, asupra careia compune abia doua proiecte de lege titulate artic. IV si artic. V, prin care proprietarii isi asigura in tote modurile despagubirea pentru perderea roboteloru si a checiueleloru. — Cu tóte acestea, lucru memorabilu, in Clusiu, M. Osiorheiu si pe aicea se ridică o ragura inveninata, carea lucra din resputeri pentru sustienerea iobagiei; eara in siedintia din 23. Augustu a dietei dela Pesta obinuu petitiuni ceretre de restaurare a iobagiei! Si totusi pana pe atunci dintre iobagii magiari din Ungaria ucisera pe cativa proprietari. (Vezi jurnalele magiare din luna lui Martin pana la Ialta.) Acestea tote sunt fapte istorice constatate cu mii de atlete ghipiie istorice. Vine dupa aceea absolutismulu, recunosce desfiinttarea iobagiei, mesura pamentulu tierei, dupa aceea inwu Stiei se mans'a si toate datiile iobagesci cu 20, eaga apoi asesta saritala sta numera la man's privilegiatiloru, prin urmare 'i despagubesce intru totu intielesulu curentului. Apoi dara cine a desfiintiatu iobagia tieganitora in Agdeala? Privilegiatii nicidecum si nici odata, ci numai provedintia ceresca prin evenimintele dela 1848, eaga privilegiatii s'au invoitu numai de fric a, prin urmare densii nu numai ca nu merita pentru acesta nici o multiamita, ci inca sunt datori a se rogă de iertare la patria loru, pentruca cumplitulu egoismu nu la lesatu a se indarlesă la eliberarea tieraniloru, nici chiaru in a. 1847 si cu atatu mai putinu pe la 1820 sen 1815 ori 1791 seu 1784, se punea conditiunea fara carea nu, ca in pretiulu libertatii personale se'si lapede limba si se se ungurasca cu totulu. (Vedi cartea Baliteletek din 1830 a numitului b. Veselenyi). Ci partita numita a conservativiloru nici chiaru cu pretiulu acesta nu a voitu se faca usuorare tieraniloru. Romanii pe atunci isi insemna gemea, suferia, tacea, astertă ajutoriu dela seghii. A In 1846 se intempla macelulu barbaru ani tieraniloru din vecina Saiiia asupra boieriloru poloni, ale caroru capete se vindeau uneori numai pe cate diece fiorini. Boierii din Ardealu se sparta forte, altele prochlama desfintiagea iobagiei fara nici ca densa presupuse, spunea munca si diecimea pe care teza nobililora qua globae adscripti dela 1514 insase agre de ajunsu, eara bataile luate se potea consideră că interese. Intre semnatorii rasi cu totii, deauna ca se atinge (13 Martiu) siui de sele de mosiera primavera anului Veni anulu 1848, dieciuele loru numai dorase in si tiu urbarialu, precum pe sama aseMaiantaiu de fi sptezata a tieganii se defi despagubisele mai ferbinti de pamentu caruia posesorii pentru ca si barbarii s'ar o despagubire, anume iobagii se aduna procesera se la Blasiu si IX $ eara fi pe Viena asta pe si intre pentru1 dice; in in $ a 2 Sunt aprópe doue luni de candu partea cea mai mare a acestui articulu se află scrisu pe pulpitulu meu. Adesea steteiu la indoieala se lu dau lablisitatii scu focului in aceste timpuri, ia care este bine a ne feri de orice provocari nemotivate, o scena insa la care amu *) Din Gazeta de Transilvania dela 1847 vedi mai vertosu Nici ?) Vedi acelea 7 propusetiuni regesci si in Gazeta Nr. 37 din 6/18 Maiu 1848. **) gedi macelulu dela Mihaltiu in Nr. 43 alu Gazetei din an 1848, —