Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-25 / nr. 84
Nr. 84. D Brasiovu, 25. Octombre 1861. Anulu XIV. Lazeta este de 2 ori: Mercurea si Sambeta. Burea una data pr septemana, Pretiulu, pe 1 anu 10 fe. v. a. Rentea tieri esterne 15 f. pe unu anu sau 45 doi dieceri, or. 3 galbini si 3 doi dieceri mon, sunatoria, erge pumega la 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru Scr. Tassa timbrala e 30 cr. de fiacare publicare, postele e, g, si pe la CD. corespondenți. Pentru serie ad. de Fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi publicari. Fstgoi. Octroger. I. Multa durere de capu ca siunara si mari neinttelegeri adusera preste tierile nóstre acesti termini frantiosesci, carii astazi se audu in gurile tuturoru, fara ca omenii se se invoiesca asupra semnificatiunii loru germine si practice. Ama ajunsu la atata, incatu din causa spventului Octroyer se se incinga dispute inversiunate intre diferitele partite si intre mai multi omeni de aceeasi natiune se se arunce sementia urei si a urgiei de dusmani. Tosma pentru aceasta iise dupa ce noi romanii inca prismiamu susu atinsii termini in limba nostra, spatema si datoria nefamiliarisă pe deplinu cu ideile ce representa aceiasi. Octroi (setesse Ostgoa) este unu terminu vechiu in limba fransessa, pe care nici frangii nu prea sciu bine de unde 'la acei insii intr'aseea filologiiloru carii au a face forte multu cu forme si cuvinte stricate si scalambate din limba latina, deducu si cuventulu Ochroi dela latinessala auctoritas, eaga octroger dela auctoriare, auctorisare, care pe romanesce aru insemrna imputeri, a dă voia, a sansede (ingadui), cum si a face cuiva unu charu, o gratia, o placere, scu si a da unu privilegiu, adica a dă unu dreptu unuia, de care se ghemana lipsitu altulu. Acestea aru fi semnificatiunile sinonime ale tegminiloru ostgoi si octroger. se vedemu acum semnificarea loru in viatia practica a poporaloru, de care ne pasa si noue, eara mai de aprope se aflamu cum intrelegu si cum folosescu chiaru tgansii acesti termini, pe carii apoi ei ii imrgamataga la Europa tota ca si pe o multime altii. Octroi se ia la franci in cateva intielesuri si adica: 1) Ostgoi este unu privilegiu, carele se da unei sotietati negustatoresci pe unu periodu o ghesage de ani si pe cateva marii anumite, cu care se aiba numai densa dreptulu de a se negutiatori, eara o asemenea societate se numesce ochrogoe, ostgoata, auctorisata, privilegiata. 2) Ostgoi se numesce in Egantia si acea tacsa, vama seu assisa, ce se ia mai virtosu pe la portile se tatiioga dela unele marii, eara mai alesu dela beptari spirituose, dela carne, faima si alte virtualii, pe alocurea si dela lemne, cu scopu de a coperi din acelu venitu oragte a sreselega somunale. In acestu intielesu cuventulu octroi este cunoscutu in Paris tocma din alu 1 ălea seculu, si se intielege ca acelasiu tosma renigaca este impreunatu cu idea unei tasse su dari preste mesura grele, trebue se sune forte reu in audiulu locuitoriloru si cu atatu mai reu ca acestu felu de octroi apasa pe alocurea mai greu decatu insasi contributiunea tierei; asta desi in Paris astgoi aduce in lada somonare preste 40 miloane franci pe anu, in Strassburg aprope la unu minonț. 4 In Paris se plateste ostgoi sean assisa 20 franci pe 1 octolitra vadra mare francasca de vinu si 14 franci de 1 bou, din care causa se gasimea din Paris este constrinsa sau a se lipsi de carne, stu a manca la carne de calu, in locu de vinu bana frantiosescu a bea nesse si urcarea falsificata si gamnatoge de sanatate. Bata pentru ce poporulu francescu celu din clasele mai de josu iti va vorbi totodeauna cu o ura si cu fiori despre octroi, fara ca se aiba trebuintta de a se osupă inca si cu o alta semnificatiune politica a acelui terminu, de care inse avemu a ne ocupă noi insine atata mai inadinsu, pentru ca. 3) Ostgoi mai insemna si unu asiediementu, o lege fundamentala pe care o da unulu sean unu, cu conditiune ca se indatore pe toti locuitorii cutarei tieri. De aici audimu in zilele nostre espresiunea: constitutiune ochroata. Bata inse ca tocma aci este loiala, unde avemu se ne inttelegemu forte de argore unii cu altii. Adice constitutiune ochroata esta a vorbi nimica, sau adica aui contradice siesi, sea si mai cogata, a se dă pe fasia caci, nega nu scie de locu se insemna conatitutinne. Constituo, convenio, contraho, suntu sinonime. Sonstitatinnea unei tieri are intosma natag a unui contractu, a unei conventiuni ce se inchieie intre doi sau mai multi insi de buna voia, cu deplina putere asupra puncteloru contractului , adica constitutiunea este unu actu de dare si luare reciproca; prin urmare constiutiunea nu este aceea ce ciicu latinii polli citatio, promissio (fagaduintia), nici concesiune, pe care se tiu poti retrage pe totu minutulu. De aceea turistii si barbatii de statu sonstituptionali dilele nostre recunoscu, sumsa o constitutiune octrvata nu e nicidecum constitatiune; penteuca ce sontgasta pote fi acela, unde una din partile sontgagalere nu e iintrebata de locu desa se invoiesce sau nu cu punctele coprinse in acelasiu constitutiunea unui statu sau poporu trebue se coprinda in sene temeliile tari, neclatite, nestramutate ale tuturoru referintielor e sogiale, ale drepturiloru si asagai locuitoru in parte si ale tuturoru la unu locu, scutite de orice arbitriu sean volnicia care aru veni de o parte ori de “alta. Sen adica: sonstitutionea este unu contractu publica si generalu, geesirgosa si nnsi despuna unilateralu, incheietu intre voroga seap adica "între sotietatea intrega si intre potestatea essesptiva sean gubernu. Este deci invederatu, spunea aceea ce da numai unu vadegna spre asigurarea drepturiloru societatii nu se pote numi constitutiune. Ci eaga si totu asta este de adeveratu, cum ca aceea ce da numai o clasa „sau casta cu oblegatoru pentru totalitatea locuitoriloru unui statu si chiaru pentru rotestatea ecsecutiva (domnitoru, rege etc.), inca nu este constitutiune, ci numai o otgoi. s Acestea pana aici ar fi numai definitiunile generale , dupa care leandune, semana ca neamu apropia de o inttelegere imprumuta. Este bine a ilustră ideile generale cu exemple practice. „La prima vedere se pare ca deasa octroi nu insemna si nu este constitutiune, apoi in adeveru orice vine ochroatu din vreo parte, omenii, societatea se respinga dela sine si se nurghiimeasca de locu, asta precum facu de ei, ungurii in timpulu de fagia. Si totusi lumea vechu in timpurile mai vechi, catu si in secululu nostru mai multe acte constitutive ochroate si ce este mai multv, priimite de poporu. Asia harta su diploma constitativa a regelui Ludovic a XVIII. din a. 1815 sa octroată; intra asemenea si constitutiunile Bavariei, Vadenaldi si a Prusiei. Din contra in regatulu Würtemberg, in principatele Hessen, Braunschweig, in Belgia, Portugalia, Spania. Charta constitutionala si constitutiunea intreaga sau intocmita, decretata, sanctionata pe calea invoelii facute intre representantii poporului (Dieta, Constituanta, Cortes etc.). Si totusi vedemu bine ca mai susu numitele constitutiuni osigoate au informa acea valore si dau acelora sfaturi respective aceeasi garantia de drepturi, pe care le dau si constitutiunile numite mai in urma, sanctionate prin întoiela reciproca. Votulu separatu alu consiliariloru guberniali Dunca, (Va urma,) din i N 7 Alduleanu si Lazaru. i „Nu se pote negă, ca mai totu cuprinsulu prenaltului rescriptu gegessa emisa pentru conchiamarea dietei este osigoati, si ca elu sta in contradictiune atatu cu legile din 1848, catu si cu cele mai de multu spetatogie constitutionale, cu atatea diplome asesagatoghie si juraminte intarite cu legi de statu legale; mai departe nu poate fi nici o indoiala ca prin p astofeliu de abatere dela legile nostre constitutionale, precum sa gesteata aceasta in conchie sta representatiune prin majoritatea gubernului, va produce cea mai mare indignatiune , la tote sonstitutionalmente simtitorele si cugetatórele staturi si populatiuni ale la triei, fara diferintia de limba si de nationalitate si in genere in tota tiega astafelip, incatu e prea probaveru, ca adeveratu parintestile si prea'n. intentiuni ale Maiestatei Sale, aduce diferitele nationalitati la unu viitoriu mai ferice, el a intari prea'u tronu alu dinastiei fasia cu amenintiatorele furtune, nu numai s'aru face desurie, ci ca noi amp merge inaintea unoru incurcaturi noue, care atitiatele inimi departe de ale duce la unire, ci spre dapn a patriei si a intregului imperiu la mai mare întariiare, ca o dovada la aceasta servesca nu numai trecutulu deceniu, ci si esperiintiele timpuriloru celuru mai aprope, caci este unu adeverut preste tota indoiela, ca o constitutiune noua, care se fia apta a indestuli dreptele si sati intiosele pretensiuni ale diferiteloru nationalitati din patria, si pe aceste se le imrasireasca, numai atunci rote conta la o durare stavera, deca se va aduce in consunantia cu geniulu tuturoru nationalitatiloru , cu legile petriei de sute de ani si cu constitutiunea ei; in fine nu totema negă, ca dupa legile statatare in vigore ale tierii este chiamarea, ba datoria regescului guberniu , a apera legile constitutionale ale patriei, si a representă tocmai de atatea ori cu stediniasa prea umilita supunere asupra celora prea norendureli, care dupa convingerea lui stau in sont gadietipne cu aceste legi,