Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-01-13 / nr. 4

14 faţia, adeca a lui Ch­alcocondyla. Cumu cd e confusu, nu voliu se probezu cu argumentele mele, ci me multiemescu cu marturi’a celui mai nou editoriu si filologu mare J. Bekker, carele in precuventarea la editiunea sa (Bonnae 1843, 8-6) de greculu nostru asia scrie: Laonicus Ch­alcocondylas, ut argumenti peregrini copia et varietate ad legendum allicit, ita lectu ingratus est, emendatu difficilis, cui cum liceret plane et dilucide loqui, eoque uti sermone, quo Ducas et Phrantzes usi et si non delectant at intelliguntur, maluit Herodotum aemulari, itaque dum Junonem captat, a nube adeo decipitur, ut saepe ne ipse quidem quid dicere velit nosse videatur, quid quod multis in locis, eluctantium verborum parum compos atque judicio suo diffidiens, in­am eandem­­que rem bin­is ternisve mo­dis non tam­ effert quam conatur et experitur effere, talibus locis quid vis facere criticum? etc. Unulu deintre locurile mai confusa si oscure e si pasa­­giulu citatu de Criticulu nostru, pare co l’a alesu anume, unde după oscuritatea originalelui nu potea ce urmeze de catu una versiune rea, déca traducatoriulu nu lid bene amente lucnilu, precumu in Ch­alcocondyla se intempla forte desu si aburea si in loculu de fatia, si deca spre a da mai multa lu­mina testului se incerca a adauge si ce nu se afla in origi­nale, precumu făcu traducatoriulu si aici adaugandu cuventulu praesenti, ce in originale lipsesce si pre dereptu, precumu vomu vedé, si precumu a adausu si eu ceva mai susu de lo­culu citatu, unde e vorb’a de muntele Brasiovu punendu intre paranthese, qui d­im Haemus, si la Daci’a, quae est Transilvania etc.; macaru cd nemine pand aci nu a mai audîtu se fia Haemus in Transilvania, si toti­ lu tienu cd e in Thraci’a. Ci se ludmu loculu citatu de criticulu ce va mai aprópe , cu atatu mai vertosu, cd d-lui si mai la vale provoca totu la acestu greculetiu nu dein seclulu alu XIV ci dein alu XV contemporaniu lui Th­urocz. Acestu Ch­alcocondula la loculu citatu (pag. 78 ed. Bonn. 41 ed. Par., 32 ed. Ven.) după testulu grecescu (cumu­lu in­­tielegu io­­dice: ,,Co Dacii (adeca romanii) traiescu cu una limba aprope de a Italianiloru, inse asia de corupta si dife­rente, câtu Italianii a nevoiia potu se intielega ceva, pentru cd nu cunoscu cuventele celoru insemnate ce s’ar dice (un’a dein frasile cele mai chiare!) ; de unde inse, traindu cu acésta limba (si) cu datinele Romaniloru , au ve­­nitu in esta­tiera si aci intru ins’a s’au asiediatu, nece dein altu ceneva am audîtu se spună despre acésta ceva apriatu, nece insumi am se conjecturezu cumu s’a asiediatu aci intru insa, dereptu cd se dice de multe ori, a fi venitu acesta gente a locui aci, ,,inse fara de a da vreunu semnu (argumentu) demnu pentru istoria.“ — Asia intielegu si traducu io acestu locu dein urma, unde autoriulu după parerea mea a vrutu se dîca: Cdi, de unde au venitu acesti ómeni ce vorbescu limba afine celei italiane, si au datine romane, nu scie, pentru cii nece nu au audîtu dela nemenea ceva certu despre venirea loru, nece a aflatu vreunu semnu positivu in istoria de unde se pota conchide despre venirea loru in Dacia , de si multi multe vorbescu. Adeveratu cd cuventele testului grecescu după natur­a scrietoriului se potu intielege si traduce si alimentrea, inse deca vomu lua amente, cd autoriulu aici graiesce numai de­spre cestiunea, de unde au venitu românii in Dacia ? se va cunósce, cd nu a avutu de cugetu se vorbescu de faptele ro­maniloru , ci numai de documentele istorice despre venirea loru in Daci­a. Er’ déca traducatoriulu la cuventulu istoria a mai adausu si praesenti, a datu proba invederata, ce nu a intielesu testulu ce-lu traduce. (Va urma.) TRANSILVANIA. Brasiovu. Cestiunea drumu­lui de feru destinatu a trece prin Transilvani’a inainte ca­­tra resaritu a pusu din nou, — si acum a cincea óra de ani 15 incoce — pe totu publiculu nostru mai de frunte in o mișcare neplăcută. Dupace adica inainte cu o luna si mai bine s’a impartasitu o scrie positiva dela Vien’a, cumcd ar’ fi pe­­apróape, ca o partita oarecare se câștige concesiunea pentru clădirea unei linii numite Aradu-Alba-Iulia - Sibiiu-Turnu-Io­­siu-Rimnicu , Slatin’a-Bucuresci, locuitorii Brasiovului carii pana acum spera ca lini’a drumului feratu in totu casulu se esa prin vecinulu pasu alu Buzeului, au potutu pricepe in­­data, cumca de va remane Brasiovulu delaturatu din acea linia, sau mai bine, de nu va trece lini­a principala a dru­mului de ieru pe aici spre Dunăre nainte, apoi aceasta cetate comerciala devine condamnata a scapatu la ranguri unui Fa­­garasiu, a’si perde ta la insemnatatea sa comerciala si a emi­gra cu timpu o parte­­ma^lja locuitoriloru ei in alte fieri si tienuturi. Comun’a Brasiovului,? Qaîffer’a comerciala si cele doue corporatiuni de comercianti­­irau lipsitu a se pune din par­tea loru in miscare si a cerca se abata acestu periculu ce a­­menintia nu numai cetatea, ci si trenuturile invecinate. Intr’a­­ceea diurnalele unguresci dinClusiu si cele nemtiesci din Si­­biiu au si deschisu intre sine si o polemiu, ce semena ca va deveni earasi ferbinte. Sibinienii stau mortîsiu pe lenga proie­­ctulu loru, din contra clusianii („Korunk“, contele Toldalagi s. a.) afla ca sasii din Sibiiu voru se faca si din cestiunea drumului feratu o cestiune nationala sasesca, firesce cu­ acelu cugetu ascunsu si reservatu, cu lini’a drumului feratu pe lenga ce ar’ corespunde pe deplinu scopuriloru militare si strategice cautate de statu (fortaretiele Temisiara, Aradu, Alba-Iulia aduse in legaminte cu Sibiriiu si Turnulu-rosiu............), se aduca cele mai strălucite foloase de tota plas’a mai vii’tosu sasiloru. Eara romanii ce dîcu la tóte acestea ? Patru linii stau inaintea loru, care s’au proiectatu pana acum si asupra carora curge disput’a, pe care noi aici le vomu respied numai pe scurtu după chart’a Ardealului. 1. Aradu, Alb’a, Sibiiu, Turnu-rosiu. 2. Aradu, Alb’a, Sibiiu, Brasiovu, Buzeu, Brail’a. 3. Oradia, Clusiu, Campia, M.­Ostorheiu, prin Secuime, Brasiovu. 4. Oradia, Clusiu, Turda, Teiusiu, peste Muresiu la Bra­­siu, pe Ternava in­susu pr­intre romanime, sasime si secuime earasi la Brasiovu. Aceasta linia din urma au incuviintiat-o doi din cei mai renumiti ingineri de ai statului, unu germani si unu engleza. Acéstea o afla si romanii de cea mai corespundietoare scopu­lui si totuodata indestulatoare pentru toate nationalitatile, deca mai este se vorbimu si noi despre nationalitati si atunci candu se lucra numai pentru midiuloace de comunicatiune. Scimu bine ca aceasta linia ar fi si cea mai scumpa din tóate, ea inse ar’ lua tiér’a in curmezisiu, pentru ca se fia folosita de locuito­rii celoru mai multe tienuturi. Mai incolo adaugu romanii, decatu unu drumu feratu nu­mai pentru unu unghiu de tiér’a, mai bine nicidecum, ca ro­maniloru candu vei cauta bine, in acești 25 ani următori le pasa neasemanatu mai tare ca se-si asigure proprietățile si moșiile pentru sine si nepoți de strănepoții loru, se le immul­­tiésea si inavutiésca multiplicandule poterea loru productiva, de catu se si le védia vendute la coloniști străini, de carii nu e cu potintia ca se nu se traga incoace, indata ce locomo­tivele voru fum­ega si pintre miedium­ele patriei noastre. In cat pentru parerea speciala a romanilor din Brasiov, apoi aceeasi se poate reduce fara perdere de cuvinte mai multe la o paralela de cifre intre Brasiovu si Sibiiu, prin carea se face de prisosu orice alta retorica. Eata aici unu bilantiu comercialu pentru ambele susu numitele cetati si trenuturi, scosu pe patru ani din protocoa­­lele vamiloru imperatesci ale Transilvaniei de intrarea si esi­­rea marfiloru, producteloru si viteloru cornute, copitate, la­­nase, rimatare sei. Acelu bilantiu pe carele suscrisulu a fostu norocitu a’lu castigu dela loculu competinte se arata asia: Intrare Esire Suma 1857.La Brasiovu )marii 185005 68044253049cân­îî Sibiiu )feliurit. 14180 9871 24057tare *) Brasiovu )lemnă­498690 110498800 urme Sibiiu ) ria 8705— 8705 cubice îî Brasiovu ) vi­191771 47239239010 ca­Sibiiu ) te 53208 16369 69577 pete 1858. 5)Brasiovu )marii 300137 65178365317 cân­)) Sibiiu )feliurite 25502 6911 32413 tare 1)Brasiovu )lemnă­318894 18623337517 urme 1)Sibiiu ) ria 7580— 7580cubice ??Brasiovu ) vi­143350109145252525 ca­î)Sibiiu ) te 27973 48222 76135 pete 1859. Brasiovu ) marii 150105 78491228596cân­5)Sibiiu ) 5) 16605 7066 23671tare ))Brasiovu )lemne 180773 41969222742urme Sibiiu ) ria 3899— 3899cubice ))Brasiovu ) vite 199661101979301635capete ))Sibiiu )u 54434 79473133907u *) Cantariu seu centenariu seu maja, este inse ferte usitatu a dice cantariu nu numai la instrumentulu de cumpanitu, ci si la 100 punți cumpăniți.

Next