Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-01-13 / nr. 4
14 faţia, adeca a lui Chalcocondyla. Cumu cd e confusu, nu voliu se probezu cu argumentele mele, ci me multiemescu cu marturi’a celui mai nou editoriu si filologu mare J. Bekker, carele in precuventarea la editiunea sa (Bonnae 1843, 8-6) de greculu nostru asia scrie: Laonicus Chalcocondylas, ut argumenti peregrini copia et varietate ad legendum allicit, ita lectu ingratus est, emendatu difficilis, cui cum liceret plane et dilucide loqui, eoque uti sermone, quo Ducas et Phrantzes usi et si non delectant at intelliguntur, maluit Herodotum aemulari, itaque dum Junonem captat, a nube adeo decipitur, ut saepe ne ipse quidem quid dicere velit nosse videatur, quid quod multis in locis, eluctantium verborum parum compos atque judicio suo diffidiens, inam eandemque rem binis ternisve modis non tam effert quam conatur et experitur effere, talibus locis quid vis facere criticum? etc. Unulu deintre locurile mai confusa si oscure e si pasagiulu citatu de Criticulu nostru, pare co l’a alesu anume, unde după oscuritatea originalelui nu potea ce urmeze de catu una versiune rea, déca traducatoriulu nu lid bene amente lucnilu, precumu in Chalcocondyla se intempla forte desu si aburea si in loculu de fatia, si deca spre a da mai multa lumina testului se incerca a adauge si ce nu se afla in originale, precumu făcu traducatoriulu si aici adaugandu cuventulu praesenti, ce in originale lipsesce si pre dereptu, precumu vomu vedé, si precumu a adausu si eu ceva mai susu de loculu citatu, unde e vorb’a de muntele Brasiovu punendu intre paranthese, qui dim Haemus, si la Daci’a, quae est Transilvania etc.; macaru cd nemine pand aci nu a mai audîtu se fia Haemus in Transilvania, si toti lu tienu cd e in Thraci’a. Ci se ludmu loculu citatu de criticulu ce va mai aprópe , cu atatu mai vertosu, cd d-lui si mai la vale provoca totu la acestu greculetiu nu dein seclulu alu XIV ci dein alu XV contemporaniu lui Thurocz. Acestu Chalcocondula la loculu citatu (pag. 78 ed. Bonn. 41 ed. Par., 32 ed. Ven.) după testulu grecescu (cumulu intielegu iodice: ,,Co Dacii (adeca romanii) traiescu cu una limba aprope de a Italianiloru, inse asia de corupta si diferente, câtu Italianii a nevoiia potu se intielega ceva, pentru cd nu cunoscu cuventele celoru insemnate ce s’ar dice (un’a dein frasile cele mai chiare!) ; de unde inse, traindu cu acésta limba (si) cu datinele Romaniloru , au venitu in estatiera si aci intru ins’a s’au asiediatu, nece dein altu ceneva am audîtu se spună despre acésta ceva apriatu, nece insumi am se conjecturezu cumu s’a asiediatu aci intru insa, dereptu cd se dice de multe ori, a fi venitu acesta gente a locui aci, ,,inse fara de a da vreunu semnu (argumentu) demnu pentru istoria.“ — Asia intielegu si traducu io acestu locu dein urma, unde autoriulu după parerea mea a vrutu se dîca: Cdi, de unde au venitu acesti ómeni ce vorbescu limba afine celei italiane, si au datine romane, nu scie, pentru cii nece nu au audîtu dela nemenea ceva certu despre venirea loru, nece a aflatu vreunu semnu positivu in istoria de unde se pota conchide despre venirea loru in Dacia , de si multi multe vorbescu. Adeveratu cd cuventele testului grecescu după natura scrietoriului se potu intielege si traduce si alimentrea, inse deca vomu lua amente, cd autoriulu aici graiesce numai despre cestiunea, de unde au venitu românii in Dacia ? se va cunósce, cd nu a avutu de cugetu se vorbescu de faptele romaniloru , ci numai de documentele istorice despre venirea loru in Dacia. Er’ déca traducatoriulu la cuventulu istoria a mai adausu si praesenti, a datu proba invederata, ce nu a intielesu testulu ce-lu traduce. (Va urma.) TRANSILVANIA. Brasiovu. Cestiunea drumului de feru destinatu a trece prin Transilvani’a inainte catra resaritu a pusu din nou, — si acum a cincea óra de ani 15 incoce — pe totu publiculu nostru mai de frunte in o mișcare neplăcută. Dupace adica inainte cu o luna si mai bine s’a impartasitu o scrie positiva dela Vien’a, cumcd ar’ fi peapróape, ca o partita oarecare se câștige concesiunea pentru clădirea unei linii numite Aradu-Alba-Iulia - Sibiiu-Turnu-Iosiu-Rimnicu , Slatin’a-Bucuresci, locuitorii Brasiovului carii pana acum spera ca lini’a drumului feratu in totu casulu se esa prin vecinulu pasu alu Buzeului, au potutu pricepe indata, cumca de va remane Brasiovulu delaturatu din acea linia, sau mai bine, de nu va trece linia principala a drumului de ieru pe aici spre Dunăre nainte, apoi aceasta cetate comerciala devine condamnata a scapatu la ranguri unui Fagarasiu, a’si perde ta la insemnatatea sa comerciala si a emigra cu timpu o partema^lja locuitoriloru ei in alte fieri si tienuturi. Comun’a Brasiovului,? Qaîffer’a comerciala si cele doue corporatiuni de comerciantiirau lipsitu a se pune din partea loru in miscare si a cerca se abata acestu periculu ce amenintia nu numai cetatea, ci si trenuturile invecinate. Intr’aceea diurnalele unguresci dinClusiu si cele nemtiesci din Sibiiu au si deschisu intre sine si o polemiu, ce semena ca va deveni earasi ferbinte. Sibinienii stau mortîsiu pe lenga proiectulu loru, din contra clusianii („Korunk“, contele Toldalagi s. a.) afla ca sasii din Sibiiu voru se faca si din cestiunea drumului feratu o cestiune nationala sasesca, firesce cu acelu cugetu ascunsu si reservatu, cu lini’a drumului feratu pe lenga ce ar’ corespunde pe deplinu scopuriloru militare si strategice cautate de statu (fortaretiele Temisiara, Aradu, Alba-Iulia aduse in legaminte cu Sibiriiu si Turnulu-rosiu............), se aduca cele mai strălucite foloase de tota plas’a mai vii’tosu sasiloru. Eara romanii ce dîcu la tóte acestea ? Patru linii stau inaintea loru, care s’au proiectatu pana acum si asupra carora curge disput’a, pe care noi aici le vomu respied numai pe scurtu după chart’a Ardealului. 1. Aradu, Alb’a, Sibiiu, Turnu-rosiu. 2. Aradu, Alb’a, Sibiiu, Brasiovu, Buzeu, Brail’a. 3. Oradia, Clusiu, Campia, M.Ostorheiu, prin Secuime, Brasiovu. 4. Oradia, Clusiu, Turda, Teiusiu, peste Muresiu la Brasiu, pe Ternava insusu printre romanime, sasime si secuime earasi la Brasiovu. Aceasta linia din urma au incuviintiat-o doi din cei mai renumiti ingineri de ai statului, unu germani si unu engleza. Acéstea o afla si romanii de cea mai corespundietoare scopului si totuodata indestulatoare pentru toate nationalitatile, deca mai este se vorbimu si noi despre nationalitati si atunci candu se lucra numai pentru midiuloace de comunicatiune. Scimu bine ca aceasta linia ar fi si cea mai scumpa din tóate, ea inse ar’ lua tiér’a in curmezisiu, pentru ca se fia folosita de locuitorii celoru mai multe tienuturi. Mai incolo adaugu romanii, decatu unu drumu feratu numai pentru unu unghiu de tiér’a, mai bine nicidecum, ca romaniloru candu vei cauta bine, in acești 25 ani următori le pasa neasemanatu mai tare ca se-si asigure proprietățile si moșiile pentru sine si nepoți de strănepoții loru, se le immultiésea si inavutiésca multiplicandule poterea loru productiva, de catu se si le védia vendute la coloniști străini, de carii nu e cu potintia ca se nu se traga incoace, indata ce locomotivele voru fumega si pintre miediumele patriei noastre. In cat pentru parerea speciala a romanilor din Brasiov, apoi aceeasi se poate reduce fara perdere de cuvinte mai multe la o paralela de cifre intre Brasiovu si Sibiiu, prin carea se face de prisosu orice alta retorica. Eata aici unu bilantiu comercialu pentru ambele susu numitele cetati si trenuturi, scosu pe patru ani din protocoalele vamiloru imperatesci ale Transilvaniei de intrarea si esirea marfiloru, producteloru si viteloru cornute, copitate, lanase, rimatare sei. Acelu bilantiu pe carele suscrisulu a fostu norocitu a’lu castigu dela loculu competinte se arata asia: Intrare Esire Suma 1857.La Brasiovu )marii 185005 68044253049cânîî Sibiiu )feliurit. 14180 9871 24057tare *) Brasiovu )lemnă498690 110498800 urme Sibiiu ) ria 8705— 8705 cubice îî Brasiovu ) vi191771 47239239010 caSibiiu ) te 53208 16369 69577 pete 1858. 5)Brasiovu )marii 300137 65178365317 cân)) Sibiiu )feliurite 25502 6911 32413 tare 1)Brasiovu )lemnă318894 18623337517 urme 1)Sibiiu ) ria 7580— 7580cubice ??Brasiovu ) vi143350109145252525 caî)Sibiiu ) te 27973 48222 76135 pete 1859. Brasiovu ) marii 150105 78491228596cân5)Sibiiu ) 5) 16605 7066 23671tare ))Brasiovu )lemne 180773 41969222742urme Sibiiu ) ria 3899— 3899cubice ))Brasiovu ) vite 199661101979301635capete ))Sibiiu )u 54434 79473133907u *) Cantariu seu centenariu seu maja, este inse ferte usitatu a dice cantariu nu numai la instrumentulu de cumpanitu, ci si la 100 punți cumpăniți.