Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-11-21 / nr. 92

367 Ci acesta indolentia, care se ivesce indata ce oamenii isi coperira cele mai neaperate trebuintie ale vietii, in Transil­vania nu este numai pecatulu uneia sau alteia dintre natio­­nalitati si nu numai alu unei clase, nici numai alu secolului nostru. Acestu pecatu este comunu si claseloru mai avute. Ve provocu pe Dvóstra de martori, ati vediutu Dvóstra mai multe familii séu unguresci séu romanesci din clas’a mai a­­vuta, la care, deca părintele loru s’a silitu si s’a luptatu pana la unu gradu cresicare de prosperitate pentru sine si urmașii aei, aceștia după moartea tatalui loru se fia continuatu silinti’a lui cu asemenea energia, calculu si resultatu ? Tocma din con­tra , după martea capului celui silitoru alu familiei se si in­­cepu cheltuelile cele mari si nesocotite împreunate cu nelu­crarea, si famili’a recade treptatu acolo, de unde o nalu­ase tataseu. Eu credu asia, ca acestu reu comunu noua toturoru nu este fetulu secolului de fatia, ci elu a trecutu in noi inca din acea lene resaritena, care in Ardealu s’a stracuratu inlauntru pe timpulu domniei turcesci de unu seculu si diumetate prin contactulu in carele veaiseramu cu potestatea suzerana si cu oamenii ei; eara acésta lene deocamdată nu vomu reesi a o desradacina pe atata, pre catu o vedemu desradacinata la poporale apusene, unde dîlerulu (fachinulu, Taglehner) celu saracu, deca siu castigatu cele dinteiu trebuintie se silesce mai departe si se face mai industriosu, unde părintele celu sir­­guitoru’ inca aflanduse in viétia isi ia pe fiiulu seu de com­­panionu la intrepris’a sa sub aceeași firm’a, eara acesta după moartea tataseu incependu de unde a incetatu elu isi porta treb’a mai departe, eara apoi indata ce fin­ulu acestuia ajunge la o vresta mai copta, ilu ia si densulu de companionu, pen­­truca se purcéda si elu a desvolta silintia si a multi avuti’a. Revenindu la observatiunile Dvóstre escate din euventulu pénzes napszámos, ve rogu ca se le coregeti in foile Dvóstra dupa esplicatiunile date de mine, publicandu deca aflați de trebuintia aceasta scrisoare a mea, pentru care ve pof­­tescu prietinesce ca se o traduceți pe romania, din causa ca, dupace oserbatiunile Dv. nu coprindu diferintia de păreri intre noi, eu nici ca le voiu re’nfrange in Kolozsvári Közlöny, in care au esitu articulii mei. Eara causta pentru care eu am socotitu cumuca institu­tulu de creditu ipotecariu se va poté întinde preste Ardealu prin midiulocirea societății agronomice, se va la­muri mai deaprópe prin articululu meu IV-lea esitu in K. K. Nro 158 din 11. Nov., pentru ca eu sunt convinsu, cumuca déca voimu ca se ajungemu curendu'la unu resultatu, trebue se fugimu de calile politicei, care la noi isi au unu mersu atatu de nenorocitu. Priimesce Domnule stim’a mea patriotica si cordiala cu carea sunt servu plecatu Gál János. Clusiu, 28. Nov. Este interesantu a cunosce, in ce modu museulu transilvanu din Clusiu sub conducerea mai multoru unguri fruntasi si invatiati sporesce si in privinti’a materiala din anu in anu. Dupace vnse in anulu trecutu pe timpulu a­­cesta impartasiramu averea totala a museului, adica nu numai ce are in bani, ci si valoarea colectiuniloru de tota plasma pre­­cumu in biblioteca, numismatica, mineralogia s. a. s. a., asta­­data ne marginimu a insemna numai sporirea capitalului in bani dupa subtragerea tuturoru speseloru anuale. Premitemu ca in 1. Jan. 1861 capitalulu curatu alu mu­seului a fostu: 1 in auru 103 galbini imp., eara in bani de chartia v. a. fl. 156251 cr. 36. Pana la 1. Ian. 1862 ace­laim capitalu crescuse 1 in auru 139 galbini, 2. in bani de chartia v. a. fl. 182474 cr. 51. Eara pana in 1. Nov 1862 candu se incheie o socoteala numai de 10 luni pentru adunarea generala, averea in bani a museului era 1. galbini 208, eara 2. in bani de chartia v. a. fl. 185012 cr. 1. Mai insemnamu odata, cumca din aceste sume sunt scoase toate spesele anuale, precumu plățile amploiatiloru museului s. a., care se suie la cateva mii. Venitulu museului ar potea fi si mai mare, deca timpu­rile de fatia nu aru fi asia nevoiesie ; lips’a inse de bani este foarte greu simtita. Eara pentru ca se’si faca cineva oaresicare idea despre calamitatea ce domnesee in mai multe familii, se arunce cate odata ochii in Buletinulu oficialu (Hivatalos ér­­tesitö) din Clusiu. In acelasiu se vedea publicanduse casuri de falimente, care orisicumu punu pe omulu la mirare. Asia preste putinu se voru vinde cu licitatiune bunurile nobile ale grafului Rhedei István pe sam’a creditorului seu Kattero An­tal. Proprietariulu Biró László din Suceagu si soti’a sa baro­­ronés’a Maria Kemény se detera asemenea bancroti si adu­­narea creditoriloru va fi pe 31. Jan. — In 3. Januaru 1863 se deschide concursu de falimentu asupra tuturoru mosiiloru baronului Noptsa László din Farcadinulu de josu. Totu ase­menea concursu se deschise si asupra intregei averi a lui Avéd János speculantu din Gyergyó Sz. Miklós s. a. m. UNGARI’A. Pest’a, 24. Noemvre. In Nr. tr. atinse­­ramu despre deputatiunea partiteloru întrunite ale Ungariei, care cu ocasiunea adunarei generale a institutului de creditu s'aru fi otaritu se se trameta la Vien’a. Din diurnalele ma­ghiare inse cetimu , ca de­si s’au facutu o propusetiune de feliulu acesta, totusi ea n’a ajunsu la unu cond­usu, si totu ce ar’ concede maghiarii s’aru margini la o modificatiune a institutiunei palatinatului si cederea­­ ministeriului de resboiu. Inse ca se se departedie de cuprinsulu adresei lui Deak si si se ceda si trebile finantiale de suptu influinti’a s’a neci vorba nu e, din contra atatu „Pesti Napló“ catu si „Safta“ dau a soi, ca atatu barbatii resolutiunei, catu si adresistii lui Deacu s’au determinata a nu se lasa in discusiunea legiloru din 1848, pana nu va esi guvernulu cu vreunu programu; pana atunci maghiarii voru mai păstră stricte pasivitatea, si ’si voru desvolta cu atatu mai tare activitatea spre radicarea starei materiale, spre care scopu dela 1. Januariu va esi unu diurnalu „A hon“ (Patria) suptu influintiarea lui Ivanka, f. deputatu dietalu vechiu. — Diurnalele centralistice din Vien’a earasi manevrédia cu faim’a, ca intrebatiunea voivodatului serbescu se Ventura in consiliulu ministerialu si ca ministeriulu vrea se ice o di­­reptiune neplăcută barbatiloru de statu ai Ungariei la resol­­virea causei acesteia , si cu acésta vreau a strimtora pe ma­ghiari a face concesiuni pentru împăciuire. Inse s’a observatu, ca caus’a celoralalte nationalitati — se iea înainte —■ cam nu­mai in acelea momente, — candu se punu la probe maghiarii, ca se se supună tendintieloru ministeriului din Vien’a, care sunt: primirea constitutiunei imperiale din 26­ Februariu. V­i­e­n a. Din sen. imperial­u. In siedinti’a din 25. Noemvre s’a luatu înainte in cas’a de josu a senat. imp. legea finantiala pentru 1863 la desbatere, si s’au si resolvatu rubri­­cele bugetului de statu pana la cela alu­min. de resboiu. înainte de a insira acestea cifre primite, pentru a păstră firulu cronologicu nu potemu trece cu vederea nesce respun­­suri, ce le a datu ministrulu primariu c. Rechberg despre stările impregiurui ale Europei, candu se desbatu in comite­­tulu financiariu in 18. Noemvre bugetulu ministeriului de resbelu. Ministrulu de resboiu c. Degenfeld, spre a apara bugetulu proieptatu de guvernu oserbase, ca spre a tiene o armata gata de resboiu pentru orice casa, sunt neaparate spe­sele proiectate, si decatu se se delaturedie provisiunile cele de lipsa pentru a face economia, ar fi mai bine se nu se neci­­ustina armata. A reduce companiele la 60 de feciori, si in pacea cea mai profunda, e numai o ilusiune, pentruca feciorii au lipsa celu putina de 3 ani, ca se invetia a fi soldati buni. Alt’a e in Prusi’a, unde toata armat’a vorbesce o limba, eara in armat’a austriaca, constataria din mai multe nationalitati, 3 ani de servitiu sunt neaparatu de lipsa. Deputatulu­i i s ’ v­a oserba , ca pusetiunea Austriei in lunele din urma s’a inbunatit forte. Evenemintele dela — Asprumunte, din Muntenegru si Serbia ar’ trebui se aiba o influintia si asupra scaderei bugetului de resbelu. G. Rechberg respunde: Impregiurarile Europei nu sunt asia calificate, ca armat’a austriaca se se poata pune pe pici­­oru de pace. Neci o putere din cele mari nu poate desarma in parte , pana candu celelalte se afla armate. Toate statele Europei inca se totu armédia. Sardini’a ’si incorda toate pu­terile, ca in primavér’a viitoare se aiba pe picioru 400 mii feciori. Pusetiunea Austriei s’a inbunatatitu nesmintita; ea nu ne mai sta isolata, inse orizontulu politicu sta inca totu intunecatu. Căusele orientali au esitu earasi in frunte prin rescularea greciloru, apoi proclamatiunea lui Garibaldi dove­­desce, ca Austri­a trebuie se aiba buna padia de sine. Giskra: Tocma pentru ca Austria nu mai e isolata (intielege alianti’a cu Angli’a) acésta duce cu sine, ca se po­temu vedé urmele pusetiunei inbunetatite si in bugetulu de resboiu. C. Rechberg: Elu n’a vorbitu despre neci o aliantia. Intre Austri’a si Angli’a, domnescu relatiuni mai bune, decatu inainte de acést’a, eara aliantia se încheia numai spre scopuri determinate si in momente obvenitorie. Ministrulu de Schmer­li­ng adauge la celea de susu, cum ca nu numai starea din afara, ei si impregiurarile din le­­untru ale Austriei vinu a fi puse in cumpănă pentru sustie­­nerea statului presenta de armata, pentru ca Austri­ a avendu n­a­t­i­o­n­a­l­i­t­a­ti m­e­s­t­e­c­a­t­e­v­a in­t­e­m­p­l­a­ri de nes­­cari frecări nationale nu poate disloca cu Franți’a asta

Next