Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-02-23 / nr. 15
diet’a Ungariei, careia incepuse a’i fi rusine de celelalte staturi ale Europei apusene si meridionale, pe unde aristocraţi’» mai nainte cu ani 60 fusese lipsita de privilegiulu de a nu plaţi la vistieria nimica si totuşi a se bucura numai ea singura de toate bunătăţile patriei comune. Eara propos. O privitore la romani: au nu era ea cunoscuta de plinu si intru toata puterea cuventului totu dela Mari’a Teresi’a incoce? Au nu se pertractase aceeasi in diet’a din 1791 pe temeiuln nemuritorii petitiuni a romaniloru ? Au nu s’a redeșteptată ea prin petitiunile din 1834, 1837, 1842 ale episcopiloru romanesci? — Propus. 7 se pote asemena cu unu campu intielenitu. Legile Ardealului nu coprindu neci o urma de censura, neci o mesura preventiva asupra produpteloru tiparului , ci numai aresicare urme suptiri de mesuri represive. Censura la noi era introdusa prin ordonantie, prin fortia, eara nu prin lege, ce apasa mai cumplita pe romani. Rescripturi din 5. Maiu sosise la Cluciu in 10 sau 12, eara in 14 se publica in Érd. Híradó, cumu si pe la jurisdictiuni. Intr’aceea in 15/3, Maiu se deschise adunarea nationala dela Blasiu. Romanii prochiamara libertatea, independinti’a si autonomia natiunii, cum si mai multe principii deale anului 1789. Diet’a adunata pe 29. Maiu sarindu preste celelalte propusetiuni la a 3-ea prochiamă Uniunea, si pe lenga acesta libertatea individuala a omului, era despre libertatea natiunei romane ca persona colectiva si politica nu voi a sei nimicu , ci pe acést’a si patri’a odete in grati’a si discretiunea Ungariei, auf Gnade und Ungnade. Aici stamu si astadi. Totu de aici trebue se re’ncepemu, déca voimu in cugetu curatu fericirea patriei si a nóstra a toturoru. Asia se ne ajute Dumnedieu. Zernesci, in duminic’a lasatului de carne. G. Baritiu. Fagarasiu in septeman’a cea alba. In decursulu carnelegiloru acestora se tienura si la noi veru o trei baluri, cate trei spre scopuri binefacatorie. Celu d’antaiu, tienutu in 27. Ian. s. v., se dedă in favóarea societății de lectura romana de aici. Resultatulu fu fórte inbucuratoriu, caci după sutragerea speseloru remase in fondulu societății una suma frumuşica (catu?) Alu doulea tienutu in 1. Febr. s. v. se dădu in favóarea asociatiunei literare romane. O matroana romana, care dede initiativa la acestu baiu si care ajutandu cu o suma însemnata la înmulțirea venitului balului, purtă si partea cea mai mare din spese, merita a fi respectata in asemeni dovedi nobile, ad. 111. Doamna capitanitia. Multa stimatele nóastre dame din toata tier’a Oltului si de toata clas’a, indata ce primiră cunoscintia despre o petrecere cu scopu asia maretiu, grăbiră a o părtini cu celu mai mare zelu. Ne vedemu constrinsi a aduce multiamita publica atatu 111. D. capitanitie, catu si tuturora stim, dame, care sprijinira acesta intreprindere nobila cu atata căldură, caci pe lenga frumóas’a petrecere înmulţită acelu fondu, dela care Romanulu ’si apromite unu viitorii, ferice! Venitulu curatu dela pomenitulu baiu e preste un’a suta fiorini v. a. Camu purtau la prim’a privire, inse considarandu cinev’a mai de apróape circustarile nóastre, trebue se dîca, ca mai multa neci ca se putea asteptă. Alu treilea, tienutu in 10. Febr. se dede in favoarea scóleloru romane ale opidului de ambe confesiunile. Resultatulu fóarte favoritoriu! E esemplara armoni’a ce domineza intre representantii ambeloru scoli; ei lucra cu puteri unite spre înaintarea si înflorirea scóleloru, fara privire la confesiune, numai daca ele suntu romane, si acéste a de aceea, caci simtéscu tare lips’a de asemeni asiedieminte intre Romani. Dea atotupotintele, că fapta acést’a nobile se se imiteze in toate locurile, unde Romanii se afla despărțiți in confesiuni. Multiamita tuturora, cari concurseră cu denamele loru la scopulu petreceriloru tienute, mai alesu acelora de naționalitate străină si Domniloru oficiri garnisonati aici, cari cu toti contribuira, atatu la veniturile, catu si la onóarea baluriloru mentionate! In fine aducemu multiamita si D. ospetariu dela otelu „cetatea Parisu“ care, de naţiune sasu, dede salva de jocu pentru cele doue din urma baluri gratisu spre intrebuintiare ! F. Sibiiu, 15. Februariu. Astadi a plecata Escel. Sa. D. episcopu Andreiu Br. de Siagun’a la Vien’a in treab’a bisericeasca. Ecsel. Sa, precumu amu intielesu, fu poftitu oficiosu la Vien’a înainte cu 5—6 septemani, dar’ nau potutu întreprinde calatori’a in timpulu ernei. Inr’aceea fii poftitu si din partea Onoratiloru romani ortodocşi din mai multe parti spre a conduce o deputăţie in treaba restaurandei nóastre Mitropolii veci la Maina. Si asia acumu calatoresce la Vienna, că se iaca din destulu atatu provocarei oficioase, catu si celei din partea onoratiloru romani ortodocşi. Din partea noastra mergu că membrii la aceea deputatiune părintele protosingelu Nicolae Popea, protopopulu Ioanu Popasu, si D. consiliariu de judecătoria prefectoriale Servianu Popovitiu. Din Banatu intra alţii sunt membrii acestei deputaţii Diii Andreiu si Antoniu de Mocioni, Radulovic din Biserica alba, car’ din Aradu Dlu episcopu Procopiu Ivacoviciu, Nicolau Jiga senioru din Oradia mare, scl. — Dumnedieu sei duca sanatosi si sa le incoronedîe ostenelele cu succesulu celu mai bunu. Eri primisc. Sa din partea comitetului permanentii si a mai multora amploiați precum si din partea preotimei felicitările de plecare. — 13. Febr. Aseara se adună comitetulu permanenta nationalu la Ecs. Sa H. episcopu barone de Siaguna că preside localu alu acestui comitetu si după ce primi dela Ecselentia Sa știrea, ca este in ajunulu pornirei Sale catra Vien’a in eaus’a bisericeasca se luă aptu despre banii ce au mai intrata dela siedinti’a depreurma pana acum’a, se alesa de secretariu D. Dr. Nemes fiindu ca fostulu secretariu D. Ilie Macelariu a capatatu alta destinatiune afara de Sibiiu si de suplinitoriulu presidiului ordinariu ad interimu D. cons, de finantia Petru Manu, cărui i se imanuara actele concertante si banii pana atunci, pana candu Ecs. Sa P. mitropolitu A. S. Siulutiu v’a puté primi presidiulu. Totu odata se hotari, ca aceast’a despositiune se se faca cunoscuta Ecs. Sale D. mitropolitu. Orasti’a, 22/10. Febr. Inca odata din viéti’a constitutionale. Alaltaeri se tiemi aici adunare de scaunu — alu cărei obiectu de desbatere mai antaiu fii operaturu comisiunei de 7 dela universitatea de Sibiiu, si prin majoritate s’a conchisu: „ca universitatea din Sibiiu n’ar fi indreptatita a face proiecte si conclusiuni despre obiecte cuprinsetare in operatura corn. de 7 si cu deosebire despre impartirea teritoriale a Transilvaniei, si despre legea electorale pentru fiitarea dieta, pentru ca acestea se tiemu eselusiva de competenti’a dietei compuse pe bas’a egalei îndreptăţiri din tóte naţiunile patriei, — ca deputaţii aleşi de aici pentru sesiunea de acumu a universităţii se se tiena strinsu de acestu conclusu, si neconsideranduse se protesteze in numele comitenţilor...“ Cei 6 deputaţi din partea orasiului strigă, ca nui bine, fara că se-si dee vr’o părere lămurită, si remanendu in minoritate isi reservara dreptu de a dă in dîu’a urmatore opiniunea, după ce voru fi ceruta mandata dela comunitatea orasiana. Eri se determină si aceasta prin pluralitate, ca se alatura olarirei adunarei scaunale.*) Totu in adunarea scaunale de alalta ori s’a conchisu prin majoritate la propunerile energiosului deputata din comun’a Cudsiru D. protop. Berceanu, ca de or’a ce nici punctele regulative eschidu espresu pe comunele scaunale a luă parte la instrucţiunea pentru deputaţii de aici la universitate, si chiara de le ar si eschide, acelea isi afla modificatiune in diploma din 20. Oct. se protestează in contra instructiunei făcute deunadî singura numai de comunitatea orasiana, fara participarea comunelor scaunale, si se dechiara nevalida si neobligatoare pentru deputată aleşi din partea întregului scaunu. In fine cara la propunerea D. Berceanu a fostu rugatu D. judicer, in unanimitate, că, fiindu defisulu si pentru sesiunea de acumu a universității alesu de deputatu, se binevoiésca a merge la Sibiiu spre a aperă interesele comitentiloru. La care acesta a respunsu cu darea dimisiunei sale că deputatu pentru sesiunea de acumu, din motive: a) ca ’lu împiedeca urgenti’a lucrurilor,; oficiose; b) ca de ora ce densulu in sesiunea trecuta a universităţii a făcuta mai multe proiecte trentitóre la realisarea egalei indreptatiri si bunei intielegeri a natiuniloru, acelea inse, precumu si tote conclusiunile universitatei, n’au avuta inca neci unu efectu, află de prisosu a se duce spre a mai repetă repetitele, ne avendu sperantia dela asta universitate a mai poté aștepta ceva favoritoriu pentru romani, pe carii unu deputatu ii dechiară mai deunadi de străini chiaru intr’o siedintia a universitatei; c. pentru ca nu pote si nu vrea a se supune unei instrucţiunii cumu este cea de acumu, elaborata prin comunitatea orasiana cu total’a eschidere a comunitatiloru satesci. — Purtare esemplara! demna de bravuru barbatu Domzsa, care si la alte peasiuni — cu abnegare de sene — in respectata interesului causei drepte, la frângerea panei, au intempinatu cu virtute romana opintiri cintitoare la nimicirea de viétia constituționale. *) In adunarea comunității orasiane trenuta ceva mai nainte de cea scaunale, nu s’a pututu formula vr’unu conclusu in obiectulu acesta, fiindu opiniunile mai multe imponeisiate, intre care si de acelea eră, că se se iee după votata sep. alu D. Lassel si respective ale Brasioveniloru. 58