Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-10-09 / nr. 97
anii 1817 si 1827 cu scopu de a se cumpara resiedinti’a episcopesca de mai nainte. După cumpărarea acelei case a mai remasu unu prisosu de 3309 fi. 49 cr., pe care apoi episcopulu Vas. Moga in a. 1830 ilu dete gubernului spre a’lu administra. In a. 1855 sum’a totala a fondului era 14.298 fi. 52 3/4 ct. m. c. Acestu fondu are nesce venituri si dela orasielulu Feldioara (Marienburg) din districtulu Brasiovului; inse ce felu de venituri ? Cine le tiene socotela ? Se mai spune ca de sigura, ca din veniturile acestui fondu trebue se se platesca pe fiacare anu 12 stipendii de cate 60 fl. m. c. 8. Fondulu gr.-n.-nr. de 30 mii îl. m. c. Acestu fondu s’a intemeiatu (in urmarea osteneleloru lui Niculae Baiulu din Zernesci) la a. 1839 din restulu de 30 mii fl , care au remasu si s’au fostu ratacitu inca dela 1763, decandu cu organisarea regimenteloru romanesei confiniate (de granitia) din sumele care au fostu a se plați locuitoriloru, carii nevoindu a priimi armele isi părăsiră moşiile, care apoi au fostu date altora capaci de arme. Scopulu fondului este a se dată din venitu mai multi preoți romanesei de legea gr.-resaritena. Capitalulu acestui fondu in a. 1855 era 43,803 fl. 33 cr. m. p., era inse datora la fondulu seminariului 600 fl., la alu lui Moga 120 fl., la alu casatoritiloru 1560 fl., la celu sidocsialu 2329 fl. 433/4 cr., la alu vamiloru 2000 fl. rrr. c.Per*truce ? — 9. Fondulu numitu alu eppului V. Moga, testatu prin acelasiu in suma de 29,622 fl. m. c. pentru ajutorarea clerului si a tinerimii studioase. Ci acestu fondu era in a. 1855 numai 17,100 fl. m. c., era restulu se cuprinde in datorii active, inse mei cu desperate, cumu si in restantii de interese inca neplatite. (Voru urma.) Ilfet’a Transilvaniei. Siedinti’a a XXXVI, din 28. Septembre. (Urmare si Capetu din Nru tr.) După Puscariu se scóla Eitel Fr. redimatu pe: ultra posse nemo obligatur“ (la cele cu neputintia nime nu e obligatu) pi dice, ca e absolutu cu neputintia a pune in pracsa legea acesta de limba in toata estinderea s’a , pentruca suntu mai multe oficiolate in tiera, care nu se afla in stare a purta lucrurile oficioase in toate limbele patriei, ba neci in doner magiara si romana. Cunoscinti’a de 3 limbi in acelu gradu, in care o pretinde legea acést’a in mai multe §§., precumu ca legea de pana acumu nu se cerea , asia neci in fapta nu o poți afla la cei mai multi oficiali; si apoi fortiandu lucrulu, urmarea va fi, ca legea va sta pe chartia, dara in fapta nu, si ca ea trebue incungiurata. Tristele urmări ale unei legi ca acesta (?!) nu mai vrea a le desfasiura, ci spriginesce prop. lui Filtsch. Si a gu n ’a aratandu neconsecintiele centrului la primirea §§, si apostrofandulu cu Întrebarea, ca pana candu se asteptamu? usque ad calendas graecas ? cu punerea in pracsa a legei făcute? De ce se ne fimu nepugitu, dice, a face o lege, care după 10 ani se intre in viétia ? „candu Cloru ! după 10 ani — eu nu stim próféta , inse combinatiunea mea politica ’mi spune, — ca după 10 ani voru poté fi de totu alte impregiurari, de cumu sunt cele de astadi, asia catu legea acéstea, deca o vomu lasă pana după 10 ani, nu ne va mai trebui; dar’ deca vomu tiene legea aceast’a cumu este, atunci va tiene si 110 de ani“ si sustiene §. 22 alu reg. N e g r u tu combate pe Eitel cu nepotiuti’a lui absoluta de a se introduce aceasta lege, dicundu, ca nesce frați sinceri nu ar fi facutu aceasta, apoi aduce comitatele inainte, unde si limb’a romana s’a primitu de oficioasa si poate dice, ca frații magiari sunt mai liberali in privinti’a aceasta, si ei fiendu aci cu totii ar apera, ca aceasta lege numai de catu se si intre in activitate. Sasii se nu porte grij’a lui Eitel de comitate, ca acolo sciu mai toti romanesce si animiloru sincere le e lesne a face tóate pentru pretiulu fratietatii. Bis dat qui cito dat. Sustiene , §. reg. Schnell propune: „Puterea oblegatoare a legei acesteia, cu eschiderea §§. dela 2 pana la 8 intra fara amanare in activitate, ear’ a celoralalti §§. după 5 ani.“ Nu se sprijinesce! Lászlófy: Deca propun, lui Filtsch nu se va primi, pretinde, ca poterea oblegatoare a legei acesteia după publicarea ei pe cale constituționala (!?) se intre in activitate. Nu se sprijinesce de ajunsu. Manu G., nu scie, se ib prop lui Filtsch, cu surprindere, or condorere , pentruca sustienenduse inca impregiurarile acelea, care făcu preo majoritate insemnata dintre fii patriei se se planga pentru neindreptatirea cea froetniara si se segeluiasca in contra unui limbagiu , care ar sustiene acelea impregiurari si prin aceasta ar aduce neincredere, si neiubire, intre fii patriei nóastre, ba tocma vediendu cugetulu de a impedeca egalitatea drepturiloru, respective realisarea acelora intre frați, acestia s’ar napaji si inversiuna. Neci poate cugeta, ca ar fi seriosa propunerea aceea, căci impregiurarile de faţia sunt cu multa mai serioase decatu se damu cea mai putina ansa cu poporulu, care astepta dela noi dreptu si dreptate fara amanare de timpu, se’si perda prin astufeliu de propuneri increderea in barbatii sei, care astadi au de ai representa interesele. „Eu dein parte’mi socotescu, ca a sositu timpulu, candu strănepoții, insusi pecatele strabuniloru se le stérga, si de au esistatu cumuva unu blastamu in sistem’a vechia, acela se inceteze pentru totudeun’a, si de oarece din sistem’a vechia, ori si cumu de crutiatori se fimu, trebue se recunoscemu, seu nu potemu a denega, ca aresi care neplăceri sau semne caracteristice neplăcute lovescu intocm’a pre legislatorii de atunci, pentru acea noi strănepoții loru astadi trebue se intindemu man’a unulu cu altulu si se ne invoimu, ca pecatele aceste ale strabuniloru se fia pentru totudeun’a si catu mai curendu sterse. — Propunerea Dlui Filtsch e de o natura , ca poate limb’a nóastra neci odata sau peste 10—20 , 50 seu 100 ani numai se vina in realisarea cuvenita, pentruca desi se poate , ca unii socotescu de a poté dispune si despre venitoriu, eu vuse credu , ca venitoriulu înaintea nóastra este inchisu, si nu potemu dice cu siguritate , ca candu va fi timpulu in care noi vomu poté dispune după plăcerea nóstra despre densulu, si candu vomu poté tier’a organisa definitivu. Si in regimu a solutu, ce greutati s’ar ivi la introducerea acestei legi, dar’ eu nu m’asiu incumeta a presupune despre poterea esecutiva o slabitiune câ aceea, cumuea se nu poata delatura in timpu catu de scurtu ori ce pedece, ca art. fccest’a de lege se intre in viétia seu activitate pe calea s’a ; — pentruca deca aceia, cari au de a se conformă după art. acest’a , voru vré cu loialitate se implinésca voi’a Mai. Sale de sigura voru si poté împlini si face destulu acestui articalu de lege. In urma dicundu, ca dar’ n’au venitu fiii patriei acesteia din Mesopotam’a, ca se fia nedemni de o constitutiune ci se i se reguleze caus’a limbeloru preste totu prin Verordnunguri, sta se se primesca §. regimului intocma. Popea recunósce si ein , ca cutare deputatu , ca proieptulu acest’a e dreptu si libera , dar’ numai in principiu, neci de cumu inse in deducerile lui, in aplicarea lui. Principiulu acesta ilu deduce cu unu eflusu naturalu din proieptulu antaiu de lege despre inarticularea natiunei romane, apoi urméza : „Ce era mai firescu Dloru decatu, ca principiulu acest’a liberalu alu regimului se remana liberalu si dreptu in tóte consecintiele sale, va se dica in toti §§. următori; acest’a vnse dupa parerea mea neci decumu nu se afla in cei mai multi §§., carii deja s’au finitu si carii sunt plini de multe inconsecuintie. Intre altele ’mi ieu voia a atinge numai unii §§. din proieptulu de lege si anume §. 10 ; ce consecuintia este aci cu principiulu regimului despre egal’a îndreptățire? Ori nu este aci esilata limb’a romana din oficiu in comune ? Mai incolo, ce consecuintia poate se fia intre §. 11 cu principiulu liberalu alu regimului ? — După parerea mea nu este neci o consecuintia, caci facia cu representantiele comunale si municipale, astufeliu, după cumu vedemu astadi in vietia, natiunea romana Cloru este lipsita de intrebuintiarea limbei sale in oficiele comunale si municipale, si deca se prindea propun. D. deputatu Obert, ca §. 12 se se stearga, urma prea firesce , ca esilarea limbei romane din oficiele comunale si municipale se se sigileaza, se se perpetuesce. — Acest’a inconsecuintia o au si §§. 16 si 17. P r e s i e d. provoca la ordinea dilei. Popea. Sunt la rondu Die presiedinte. — Eu le primisem acestea nunai ca se vinu la scopu. Si § 17 dicui ca sta in inconsecuintia cu principiulu din frunte, caci prin acestu §., ca se tăcu de altele, eu sum convinsu, ca limb’a romana este esilata in oficiu din tata tier’a, — si asia remanu numai pe lenga §§, acestia ca se arata, cumuca ei in adeveru se afla in neconsecuinti’a cea mai mare cu principiulu celu liberalu din fruntea proieptului de lege. Tóate acestea Cloru! nu le adueu inainte pentru aceea, ca se me dau in partea acelora Dni, carii dorescu a amana efeptuirea acestui proieptu de lege , după cumu a disu unu deputatu „ad graecas Calendas,“ de si’lu aflu in aplicarea