Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-09-27 / nr. 91-92

GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 91­8. Brasioi u, 99. Septem­brie 1863. Amilii mi. Qazet’a e«se de 2 ori: Mercur­ea ei Sambei’». Fdiea ana data pe septemaoa. — Pretiulu, pe 1 ana 10 fl. v. a. Pentru tieri estorne 16 G. v. a. pe dna ana »da 40 doidieeeri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sdu mici inserate se ceru 3cr. Tacs'a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. 11 i e t * a Transilvaniei. Siedinti’a a XXXIII, din 22. Septembre. (Corege si in Nr. trecutu 22/9. Sept.) §. 15 se cetesce in 3 limbi, elu suna : „In comu­­nicatiune cu oficiele c. r. militari se voru folosi comu­nele după amisiveritate , municipiele inse in totu chi­­pulu de limb’a germana.“ H. Schmidt satirisandu cere a se mai adauge IV2 cuventu ad. lenga c. r. oficie militari „si finantiari“ dicundu, ca deregatoriele militari sunt deregat. impe­riale ca si cele financiare, si unele si altele pentru pă­strarea unitatii ceru corespondintia in limba germana. Leon­ti­nu Popu: înalta casa ! Mai. S’a pre­­buitulu nostru Domnitoriu iu diplom’a s’a din 20. Oct. 1860, a binevoitu a detiermuri obiectele, cari voiesce a le sustiené consultariloru senatului imperiale, cari ce­lelalte, si anumitu, cari in §. 2 alu diplomei nu sunt po­menite, le au lasatu corporatiuniloru legislative ale tie­­riloru si respeptive ale acelor’a, ce se tienu de coron’a Ungariei, ca se le­otaresca amesuratu constitutiunei loru de,. mai înainte. U­n asemenea dreptu, de asi detiermuri limb’a s’a oficifi s’a lasatu si acestui in. corpu legislativu. Pnvindu la §. 15 si respeptive la a 2. parte a a­­cestui §., unde adeca se dice: „municipiele in totu ch­i­­pulu au de a se folosi in comunicatiune cu oficiele c. r. militari de limb’a germana“ - - o aflu in contradi­­cere cu voi’a Mai. Sale in diplom­a din 20. Oct. 1863 esprimata. Nu aflu acesta consunatorie neci cu decisiunea §­­iloru 10, 11 si 14 ai acestui proieptu, ce sta la ordi­nea dilei, ca­ci in­ dieta in acei §§. nu si’a l­atu li­bertate de a constringe drepturile municipieloru si a hotari atatu limb­a municipala, catu si comunala, ceace §. 15, din proiept. reg. in giurstarea de fasta o face. Nu aflamu cuprinsulu acestui §, legitim­atu neci in constitutiunea nóstra de mai nainte, unde, adeca diet’a se fia olaritu vreodată in comune seu municipii de limba oficiasa cea germana seu alt’a. Deci eu, in­ casa­ din motivele mai susu pomenite, dupa­ ce in §. 14 pe destulu aflu ingrijitu despre lim­b’a comunicatiunei, sum aplicatu de a dechiara §. 15 cu superfluu, si a me roga , cu acestu­­, care este in contr­a decisiuniloru in. diete de pana acumu se se lase de totu atara, si acest­a cu atatu mai vertosu, cu catu, ca după decisiunile in. diete de pana acumu, toti fiii patriei sunt indetorati a invetia limbele patriei. Oficirii regimenteloru patriotice, cu carii avemu mai multu de a face, inca trebuie se fia indetorati a sei limbele patriei. Deci recomandu din nou in­ case stergerea §. 15. Dr. R a t i u : înalta casa ! Eu inca partinescu prop. D. dep. Leotinu Popu, ca §. 15 se remana afara, din causa, pen­­truca §. acest’a sta cu totulu in contradicere cu §. 1 alu a­­cestui proieptu de lege, unde se dice, cumuca tóte trei Hru­bele tierei sunt pe deplinu egalu indreptatite in comunicatiu­­nea publica oficiasa. Dar’ §. acest’a mi se pare mie a fi in contradicere chiaru si cu legile fundamentale ale patriei nostre , si in specie cu art. 31 din 1791, care contiene, cumuca numai singuru cu suprem’a prefectura militară a patriei se intretiena deregato­riele corespondintia in limb’a latina si nu in limb’a respep­­tiveloru comune si municipii. Din acestu punctu de vedere aflu eu in contradicere §, acest’a chiaru cu legile fundamentali, care pana astadi inca nu s'au stersu. Dar’ acestu­­ după parerea mea, dupace s’a restituita constitutiunea vechia a patriei, nu se pote efeptui, pentruca se dice in mentionatulu­i, ca limb’a deregatorieloru comunali se fia in comunicatiune cu deregatoriele militare după potintia cea germana. Intrebu dar’ pe pre-onoratii Din depu­tati, carii se afla aci de facta, ore le este comuneloru cu po­tintia a folosi in corespondintia cu deregatoriele militari lim­b­a germana ? Eu asia credu , cumuca nu va fi neci unu deputatu aci, care se dica, cumuca densulu scie din pracsa (intielegu comu­nele din comitate si scaunele secuiesci, nu din scaunele sa­­sesci.), cumuca aceste comune din comitate, districte sau scaune secuiesci ar fi in stare se corespunda in limb’a germana. Asia dar’ déca scimu a priori, cumuca ceva nu e cu po­tintia, pentru ce se o­punemu acest’a in lege ? Acea nu credu, ca regimulu ar vré, ca cea ce e cu ne potintia, se faca se fia cu potintia , ca­ci atunci, candu s’ar face acést’a , ar trebui se ne intoarcemu earasi la starea cea dinainte de 1860, la starea de sub absolutismu, carea credu, ca nu o vré nimenea. — Cea ce am disu despre comune, aceea sta mare parte si despre municipii. Se cautamu mai încolo si la pracs’a chiaru dela 1860 in­­coace si ne vomu convinge, cumuca toate municipiile, care tre­­bue de facto se ste in aresicare corespondintia cu deregato­riele militari, s’au folositu in corespondinti’a acést’a de limb’a municipiului. Si acelea, asia credu, ca prin acést’a s’au folo­situ numai de drepturile loru ; si fiinduca membrii acelora de­­regatorii militari, despre carii e vorba, sunt fiii patriei, cari pricepu limbele­ patriei, credu, ca nu li se face neci o greu­tate si pentru aceea, si pana astadi, corespondinti’a comitate­­loru cu deregatoriele militari se duce in limb’a municipala. Eu nu vreau prin acesta se­dica, ca ar fi de lipsa, ca cu suprem’a prefectura militară se corespunda dicasteriile patriei in alta limba , decatu in cea nemtiésca, voiu inse se atingu, ca municipiile nu stau in corespondintia cu suprem’a armo­­rum prefectura, ci numai guvernulu cu suprem’a armorumu prefectura va folosi in locu de limb’a latina, limb’a germana. Deca iu, casa va primi §. 15, ca adeca: comunele si mu­nicipiile in comunicatiunea oficiasa cu deregatoriile militari, cele d’antaiu după potintia, cara municipiile in totu cm­pulu se corespunda in limb’a germana, eu credu, ca o atare lege ar fi ingreunatoria pentru toata tier’a, pentruca in comitate de si se afla ici colo locuitori de tóate trei nationalitatile, dar’ co­mitatele sunt locuite in cea mai mare parte de romani si un­guri si scaunele secuiesci mai numai singuru de unguri. A­­siadara, deca noi poftimu dela municipii, ca aceste se core­spunda cu deregatoriele militari in limb’a germana, atunci ar trebui, ca atati translatori se platesca tier’a, cate deregatorii se afla in comitate, districte si scaune secuiesci. Eu dar’ din acestea motive partinescu cu totulu propu­nerea Dlui L. Popu, si fiinduca i am primitu propunerea, de sine se intielege, ca nu potu primi propunerea D. deput. H. Schmidt, care vré se mai adauga la §. 15 inca unu cuventu si diumetate, nu potu primi acéstea singuru dintr’o causa, fiinduca in totu proieptulu regimului nu vedu neci o litera despre deregatoriele finantiari, semDU, ca dispusetiunile legei presente au valoare si in privinti’a acestora, ear’ candu legea acést’a nu s’ar referi si la deregatoriele finantare, atunci pen­tru acestea vomu trebui se facemu alta lege speciala, si nu potemu se o facemu acéstea asia numai per tangentem cu unu cuventu si diumetate !!! J. R u s u : înalta casa ! Din partea D. dep. H. Schmidt s’a adusu unu proieptu înainte, prin care Dlui a socotita, ca va face înaltei case o bucuria deosebita.

Next