Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-27 / nr. 91-92
GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 918. Brasioi u, 99. Septembrie 1863. Amilii mi. Qazet’a e«se de 2 ori: Mercurea ei Sambei’». Fdiea ana data pe septemaoa. — Pretiulu, pe 1 ana 10 fl. v. a. Pentru tieri estorne 16 G. v. a. pe dna ana »da 40 doidieeeri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sdu mici inserate se ceru 3cr. Tacs'a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. 11 i e t * a Transilvaniei. Siedinti’a a XXXIII, din 22. Septembre. (Corege si in Nr. trecutu 22/9. Sept.) §. 15 se cetesce in 3 limbi, elu suna : „In comunicatiune cu oficiele c. r. militari se voru folosi comunele după amisiveritate , municipiele inse in totu chipulu de limb’a germana.“ H. Schmidt satirisandu cere a se mai adauge IV2 cuventu ad. lenga c. r. oficie militari „si finantiari“ dicundu, ca deregatoriele militari sunt deregat. imperiale ca si cele financiare, si unele si altele pentru păstrarea unitatii ceru corespondintia in limba germana. Leontinu Popu: înalta casa ! Mai. S’a prebuitulu nostru Domnitoriu iu diplom’a s’a din 20. Oct. 1860, a binevoitu a detiermuri obiectele, cari voiesce a le sustiené consultariloru senatului imperiale, cari celelalte, si anumitu, cari in §. 2 alu diplomei nu sunt pomenite, le au lasatu corporatiuniloru legislative ale tieriloru si respeptive ale acelor’a, ce se tienu de coron’a Ungariei, ca se leotaresca amesuratu constitutiunei loru de,. mai înainte. Un asemenea dreptu, de asi detiermuri limb’a s’a oficifi s’a lasatu si acestui in. corpu legislativu. Pnvindu la §. 15 si respeptive la a 2. parte a acestui §., unde adeca se dice: „municipiele in totu chipulu au de a se folosi in comunicatiune cu oficiele c. r. militari de limb’a germana“ - - o aflu in contradicere cu voi’a Mai. Sale in diploma din 20. Oct. 1863 esprimata. Nu aflu acesta consunatorie neci cu decisiunea §iloru 10, 11 si 14 ai acestui proieptu, ce sta la ordinea dilei, caci in dieta in acei §§. nu si’a latu libertate de a constringe drepturile municipieloru si a hotari atatu limba municipala, catu si comunala, ceace §. 15, din proiept. reg. in giurstarea de fasta o face. Nu aflamu cuprinsulu acestui §, legitimatu neci in constitutiunea nóstra de mai nainte, unde, adeca diet’a se fia olaritu vreodată in comune seu municipii de limba oficiasa cea germana seu alt’a. Deci eu, in casa din motivele mai susu pomenite, dupa ce in §. 14 pe destulu aflu ingrijitu despre limb’a comunicatiunei, sum aplicatu de a dechiara §. 15 cu superfluu, si a me roga , cu acestu, care este in contra decisiuniloru in. diete de pana acumu se se lase de totu atara, si acesta cu atatu mai vertosu, cu catu, ca după decisiunile in. diete de pana acumu, toti fiii patriei sunt indetorati a invetia limbele patriei. Oficirii regimenteloru patriotice, cu carii avemu mai multu de a face, inca trebuie se fia indetorati a sei limbele patriei. Deci recomandu din nou in case stergerea §. 15. Dr. R a t i u : înalta casa ! Eu inca partinescu prop. D. dep. Leotinu Popu, ca §. 15 se remana afara, din causa, pentruca §. acest’a sta cu totulu in contradicere cu §. 1 alu acestui proieptu de lege, unde se dice, cumuca tóte trei Hrubele tierei sunt pe deplinu egalu indreptatite in comunicatiunea publica oficiasa. Dar’ §. acest’a mi se pare mie a fi in contradicere chiaru si cu legile fundamentale ale patriei nostre , si in specie cu art. 31 din 1791, care contiene, cumuca numai singuru cu suprem’a prefectura militară a patriei se intretiena deregatoriele corespondintia in limb’a latina si nu in limb’a respeptiveloru comune si municipii. Din acestu punctu de vedere aflu eu in contradicere §, acest’a chiaru cu legile fundamentali, care pana astadi inca nu s'au stersu. Dar’ acestu după parerea mea, dupace s’a restituita constitutiunea vechia a patriei, nu se pote efeptui, pentruca se dice in mentionatului, ca limb’a deregatorieloru comunali se fia in comunicatiune cu deregatoriele militare după potintia cea germana. Intrebu dar’ pe pre-onoratii Din deputati, carii se afla aci de facta, ore le este comuneloru cu potintia a folosi in corespondintia cu deregatoriele militari limba germana ? Eu asia credu , cumuca nu va fi neci unu deputatu aci, care se dica, cumuca densulu scie din pracsa (intielegu comunele din comitate si scaunele secuiesci, nu din scaunele sasesci.), cumuca aceste comune din comitate, districte sau scaune secuiesci ar fi in stare se corespunda in limb’a germana. Asia dar’ déca scimu a priori, cumuca ceva nu e cu potintia, pentru ce se opunemu acest’a in lege ? Acea nu credu, ca regimulu ar vré, ca cea ce e cu ne potintia, se faca se fia cu potintia , caci atunci, candu s’ar face acést’a , ar trebui se ne intoarcemu earasi la starea cea dinainte de 1860, la starea de sub absolutismu, carea credu, ca nu o vré nimenea. — Cea ce am disu despre comune, aceea sta mare parte si despre municipii. Se cautamu mai încolo si la pracs’a chiaru dela 1860 incoace si ne vomu convinge, cumuca toate municipiile, care trebue de facto se ste in aresicare corespondintia cu deregatoriele militari, s’au folositu in corespondinti’a acést’a de limb’a municipiului. Si acelea, asia credu, ca prin acést’a s’au folositu numai de drepturile loru ; si fiinduca membrii acelora deregatorii militari, despre carii e vorba, sunt fiii patriei, cari pricepu limbele patriei, credu, ca nu li se face neci o greutate si pentru aceea, si pana astadi, corespondinti’a comitateloru cu deregatoriele militari se duce in limb’a municipala. Eu nu vreau prin acesta sedica, ca ar fi de lipsa, ca cu suprem’a prefectura militară se corespunda dicasteriile patriei in alta limba , decatu in cea nemtiésca, voiu inse se atingu, ca municipiile nu stau in corespondintia cu suprem’a armorum prefectura, ci numai guvernulu cu suprem’a armorumu prefectura va folosi in locu de limb’a latina, limb’a germana. Deca iu, casa va primi §. 15, ca adeca: comunele si municipiile in comunicatiunea oficiasa cu deregatoriile militari, cele d’antaiu după potintia, cara municipiile in totu cmpulu se corespunda in limb’a germana, eu credu, ca o atare lege ar fi ingreunatoria pentru toata tier’a, pentruca in comitate de si se afla ici colo locuitori de tóate trei nationalitatile, dar’ comitatele sunt locuite in cea mai mare parte de romani si unguri si scaunele secuiesci mai numai singuru de unguri. Asiadara, deca noi poftimu dela municipii, ca aceste se corespunda cu deregatoriele militari in limb’a germana, atunci ar trebui, ca atati translatori se platesca tier’a, cate deregatorii se afla in comitate, districte si scaune secuiesci. Eu dar’ din acestea motive partinescu cu totulu propunerea Dlui L. Popu, si fiinduca i am primitu propunerea, de sine se intielege, ca nu potu primi propunerea D. deput. H. Schmidt, care vré se mai adauga la §. 15 inca unu cuventu si diumetate, nu potu primi acéstea singuru dintr’o causa, fiinduca in totu proieptulu regimului nu vedu neci o litera despre deregatoriele finantiari, semDU, ca dispusetiunile legei presente au valoare si in privinti’a acestora, ear’ candu legea acést’a nu s’ar referi si la deregatoriele finantare, atunci pentru acestea vomu trebui se facemu alta lege speciala, si nu potemu se o facemu acéstea asia numai per tangentem cu unu cuventu si diumetate !!! J. R u s u : înalta casa ! Din partea D. dep. H. Schmidt s’a adusu unu proieptu înainte, prin care Dlui a socotita, ca va face înaltei case o bucuria deosebita.