Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-05-23 / nr. 41

164 Sa­bi in 31 Maiu s. n. 1864.Diet’a Transilvaniei si con­tinua siedintiele sale din 23 Maiu incoce Deputaţii din naţiu­nea saxona suntu de facta toti, afara de mnulu din cerculu Brasiovului, care si-a depusu mandatulu­, deputaţii Români inca s’au adunatu — inse nu in asia numeru, catu se ne po­­temu bucura de majoritate, — unii suntu adeveratu bolnavi si au cerutu concedia de absentare — altii suntu simulați bolnavi , castiga atestate medicale pentru a poté capeta con­cedia de a absentă, dar unii ceru concediu pentru a-si pote compune lucrurile sale private. Nu numescu cu asta o­­pasiune pre nime, ci spunu onoratului publicu atatea, ca afara de cei adeveratu bolnavi, cei al­al­ti suntu considerați de nepăsători — si de ne­interesați pentru lucrurile dietale, si deca nu au resemnatu la tempulu seu, candu se potea face in locuia loru alegeri noue — suntu provocaţi a grăbi, se-si cuprindă locurile, — ca acum suntu si voru fi pertractări afundu taiatoare in victi’a nationala a Româniloru p. e. infiintiarea ei organisarea curtii supreme ju­­decatoresci pentru Transilvani’a , impartirea tierei , desbate­­rea patentei urbariale etc. Voru dice domnii, cari absentéza, ca densii nu vor strămută cursulu lucruriloru; la acei domni le respunde articula I, despre egal­a indreptatire a natiunei romane, — care abia, după cum a fostu compusu prin ma­joritatea romana a dietei — este prin Maiestete Sea sactiu­­natu, si se va pune totu asia si in lucrare. Speramu dela cunoscut’a iubire de dreptate a preagratio­­sului nostru monarchu ; se stamu dara numai cu credintia si statornicia in aperarea causei nóstre natiunale , si grati’a si părtinirea Maietatei Sale nu ne va lipsi. — Sunt rogate toate gazetele romane a petrece sirurile aceste in colónele loru. M. „Turda 15 Maiu . In renumit’a si pentru totu roma­­nulu cu mare importantia semnalisat’a di de astadi avemu a re­feră si de aici unu actu nationalu care inaltia onóarea si ma­­resce stim’a si reputatiunea si a secsului frumosu romanu de aci. Se dede aci. in casin’a maghiara oferita unu baiu pub­licu fórte stralucitu, la care luara parte persone din tute na­ţionalităţile spre scopulu de a ajutoră juriştii din tractulu acest’a la continuarea studieloru si pentru infiintiarea unei „R­euniuni de lectura si cultura pentru fe­meile romane.“ Multiamita initiativei zeloaseloru natio­naliste, ca resultatulu fu foarte imbucuratoriu si sum’a intrata a ajunsu la cifr­a de 150 f. a fara de unele apromiteri din a­­fara cari se mai ascepta. Intrebuintiarea acestui venita o vomu face de alta data cunoscuta.“ Spre a se pote dă ecsemplu de imitatiune ne rogamu de d. corespondinte a ne descoperi pretiuitele acelea nume de femei romane, cari au datu nobil’a, dovada, ca nutrescu in peptu atatu de nobile simtieminte si aplicări catra înain­tarea culturei prin unu orgoliu sau mandri’a cea dorita de a conversă, si a se ecsercită si secsulu nostru frumosu in lmb’a romana cea mai culta. — Secsulu frumosu a fostu si va re­­mané conservatoriulu limbei, si candu se va incuibă man­dri’a de a vorbi limb’a romana mai literata celu pucinu intre secsulu frumosu celu mai alesu, atunci avemu prim’a garan­ția, ca fontan’a renegatiloru va desecă cu totulu si romanulu va sei a ’si pretiui limb’a, petutindenea, aperanduo si cu vié­ti’a. — Multu onoratu Domnule Redactoru ! Iti vei aduce amen­­te , ca in Februarie a. c. mi am fostu luatu indresneala a ve incunoscientia , pre­cumca Comitetulu societăţii romane de leptura de aici, a aflatu a fi cu scopu arangearea unui baiu, parte pentru ajutorarea orfaniloru laureatului nostru Poetu, Andreiu Muresianu , parte pentru cei mai lipsiţi turisti dein comitatulu acesta. Acesta întreprindere ’și află resultatulu doritu adu­­nanduse 135 f. v. a. dein cari subtraganduse spesele balului de 40 f. v. a. a remasu venita curatu 95 f. v. a. Dein a­­cestia s’a decisu a se da pentru orfanii laureatului nostru Poetu Andreiu Muresianu 40 f. v. a., cari si amu onare a v’ii ad­ude spre admanuare respectiviloru, 25 f. v. a. lui Ioane Simionasiu iuristu in anulu alu doilea in Pestea, 15 f. v. a. lui Elia Tuliu Chetianu iuristu in anulu alu trei­lea in Sibiiu, ora 15 f. v. a. lui Ioane Rauta iuristu in anulu I-lea in Clusiu. Credu ca, dandu publicităţii spre legitimarea noastra, nu voi votam’a modesti’a stimatiloru domni si dómne, cari de­si nu au luatu parte la baiu, au benevolitu totusi a contri­bui — acestea sunt: Din Clusiu: P. O. D. secretariu guv. Nicolau Barbu 1 fl., Georgia de Crainicu, p. r. supr. silv. 1 fl., Alecs. Bren­cianu prof. de drepturi 1 fl., D. Thamas concep. guv. cu fica s’a 2 fl., Nicolau Baldi par. gr. c. in Gileu 1 fl , Ioane Po­­doba par. in Topa 1 fl., Vasilie Bochisiu par. in Agh­esiu cu socia e’a 2 fl., Ioane Bochisiu par. in Christea cu soci’a s’a 2 fl., Ioane Manu par. in Totelecu 1 fl , Ioane Romanu par. in Dretea 1 fl., Anania Papu protop. in Morotlaca 1 fl., Mi­­chaele Duca par. in Bosiu cu soci’a s­a 2 fl., Iosifu Hosszu in Mociu 1 fl., Darabantu asesoru de sedria in Mociu 3 fl., Ioane Lchenyi par. in Argisiu 1 fl., Michaele Deacu par. in Nadasielu 1 fl., Gratianu Papu par. in Topa­sancraiu 1 fl., Demetriu Boganu par. in Suciagu 1 fl., Anton Furman ceta­­tian in Clusiu cu soci’a s’a 2 fl. si Simeone Lariu doc. in Samihaiu 1 fl. Dela Sibiiu: Esc. S’a Ladislau V. Popp vice-presied. gub., pentru unu biletu s’au induratu a tramite 10 fl. v. a. Dela Turd’a: M. D. prof. Ioane Antoneli 1 fl., Dr. Ioane Ratiu 1 fl., Ioane Moldovanu asesore de sedria 1 fl., Leonu Baritiu 1 fl. D. Onitiu 1 fl. v. a. (Va urma). BUCOVIN’A. După cum ne asecura unu corespondite in „Concordi’a“ apoi respunsulu la inter­pelatiunea pentru intoducerea egalitate! limbei in Bucovin’a a esitu invescuta in date statistice doveditoare: ca Bucovin’a e polig­­lota, fiendu-ca poporatiunea ei se împarte in 180 mii romani (nu 2500 ?) 190 mii ruteni, 28 mii germani, 29 mii israeliti, 7 mii unguri si mai multe mii poloni si rusi, din care causa e greu a implini dorinttele tuturora. Cu toate acestea guvernulu ’si da silinti’a că amploiații, ce se afla in contactu cu poporulu se aiba si cunoscintia de limb’a tierei, (oare care e limb’a tierei ?).­ Nu desperamu cu toate acestea, cumuca frații noștri ro­mani bucovineni nu ’si voru elupta drept’a consideratiune a tipului tierei si a limbei sale petutindinea, si acést’a depinde numai dela resolut’a loru vointia si neclatit’a propunere de a ’si asa limb’a mai bene, inca in dieta si si’n oficiu. — Tocma ne îmbucura si spirea, cumuca providii patrioti au mediulocitit prefacerea reuniunei de lectura in asociatiune seriosa „pentru literatur’a si cultur’a poporu­lui romanu“ stramutandu statutele, pe care Mai. S’a c. r. apostolica cu resolutiune din 6 Maiu a. c. a si benevoitu parentesce a le aprobă. — Cultur’a si imultirea inteligintiei patu se pote de rapede si cu ori­ce încordări, póate vindecă ori­ce rana a mai remasu pe corpulu vietiei nationale in Bu­covin’a. — Iniciativ’a acést’a va sterge pat’a cea négra de indife­­rentismu nationalu, care se atribuieă cavaleriloru si boeriloru si ’n férte mare parte si preotimei bucovinene. — Deci se firmu romani catu de buni si acést’a nu ne impedeca intru nemica, că se fimu si cei mai buni si credi­ntiosi civi ai im­periului. S’o dovedimu noi cu fapt’a acést’a si atunci neci unu interesu alu tierei nu va remané distrasa din mediu lo­­culu nostru. — BOEMFA. P r a g ’a 25 Maiu. Ne vomu aduce a­minte pana in catu de mari erau încordările naţionali intre boemi facia cu germanismulu de acolo si facia cu centraliscii germanisatori ai imperiului; scimu si a­­ceea, ca pentru apararea principiului autonomiei tierei senatorii imperiali boemi părăsiseră cercetarea siedin­­tieloru senatului imperialii, de atuncia s’a incinsu una lupta mare in tiera intre boemii nationali si germani din caus’a limbei, autonomiei tierii si după cum ne a­­secura unu telegramu a lui „Btschft.“ cu datulu de susu, s’a introdusu limb’a boemica că oficiala si oblegatore prin schele. In siedinti’a dietei din 25 Maiu se primi propunerea minoritatei comisiunei de a se introduce cu sil’a invetiarea si a limbei a dou’a din tiera la scólele mediulocie si inca cu 101 voturi in contra la 94. — GALITI’A. Lemberg. Regimulu nationalu polona era ’si rediea capului elu es­­cu una proclamatiune noua dela cap. cetatei din Lemberg, in care asecura pe toti naționalii, ca încordările polone reîncepu, inse cu mai multa circumspect­­tiune. Se intolesa insurgenți („Botschafter“ pune in paren­­tesu, ca mai de căpetenia pentru lagerulu din Romani­ a ?—) Omoruri politice, strângere de contributiune prin femei, tero­­risanduse cei ce nu contribuescu cu mérte, transpuneri de proviante catra Moldov’a, in care s’a eflatu argintăria ascun­sa in turta, fiendu?a bani nu se mai afla, sunt in actiune. Destulu, ca partid’a revoluţionara polona era da semne de noue întreprinderi, pana va fi er’ nădușită. Clusiu 15. Main.1864.

Next