Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-05-23 / nr. 41
164 Sabi in 31 Maiu s. n. 1864.Diet’a Transilvaniei si continua siedintiele sale din 23 Maiu incoce Deputaţii din naţiunea saxona suntu de facta toti, afara de mnulu din cerculu Brasiovului, care si-a depusu mandatulu, deputaţii Români inca s’au adunatu — inse nu in asia numeru, catu se ne potemu bucura de majoritate, — unii suntu adeveratu bolnavi si au cerutu concedia de absentare — altii suntu simulați bolnavi , castiga atestate medicale pentru a poté capeta concedia de a absentă, dar unii ceru concediu pentru a-si pote compune lucrurile sale private. Nu numescu cu asta opasiune pre nime, ci spunu onoratului publicu atatea, ca afara de cei adeveratu bolnavi, cei alalti suntu considerați de nepăsători — si de neinteresați pentru lucrurile dietale, si deca nu au resemnatu la tempulu seu, candu se potea face in locuia loru alegeri noue — suntu provocaţi a grăbi, se-si cuprindă locurile, — ca acum suntu si voru fi pertractări afundu taiatoare in victi’a nationala a Româniloru p. e. infiintiarea ei organisarea curtii supreme judecatoresci pentru Transilvani’a , impartirea tierei , desbaterea patentei urbariale etc. Voru dice domnii, cari absentéza, ca densii nu vor strămută cursulu lucruriloru; la acei domni le respunde articula I, despre egala indreptatire a natiunei romane, — care abia, după cum a fostu compusu prin majoritatea romana a dietei — este prin Maiestete Sea sactiunatu, si se va pune totu asia si in lucrare. Speramu dela cunoscut’a iubire de dreptate a preagratiosului nostru monarchu ; se stamu dara numai cu credintia si statornicia in aperarea causei nóstre natiunale , si grati’a si părtinirea Maietatei Sale nu ne va lipsi. — Sunt rogate toate gazetele romane a petrece sirurile aceste in colónele loru. M. „Turda 15 Maiu . In renumit’a si pentru totu romanulu cu mare importantia semnalisat’a di de astadi avemu a referă si de aici unu actu nationalu care inaltia onóarea si maresce stim’a si reputatiunea si a secsului frumosu romanu de aci. Se dede aci. in casin’a maghiara oferita unu baiu publicu fórte stralucitu, la care luara parte persone din tute naţionalităţile spre scopulu de a ajutoră juriştii din tractulu acest’a la continuarea studieloru si pentru infiintiarea unei „Reuniuni de lectura si cultura pentru femeile romane.“ Multiamita initiativei zeloaseloru nationaliste, ca resultatulu fu foarte imbucuratoriu si sum’a intrata a ajunsu la cifra de 150 f. a fara de unele apromiteri din afara cari se mai ascepta. Intrebuintiarea acestui venita o vomu face de alta data cunoscuta.“ Spre a se pote dă ecsemplu de imitatiune ne rogamu de d. corespondinte a ne descoperi pretiuitele acelea nume de femei romane, cari au datu nobil’a, dovada, ca nutrescu in peptu atatu de nobile simtieminte si aplicări catra înaintarea culturei prin unu orgoliu sau mandri’a cea dorita de a conversă, si a se ecsercită si secsulu nostru frumosu in lmb’a romana cea mai culta. — Secsulu frumosu a fostu si va remané conservatoriulu limbei, si candu se va incuibă mandri’a de a vorbi limb’a romana mai literata celu pucinu intre secsulu frumosu celu mai alesu, atunci avemu prim’a garanția, ca fontan’a renegatiloru va desecă cu totulu si romanulu va sei a ’si pretiui limb’a, petutindenea, aperanduo si cu viéti’a. — Multu onoratu Domnule Redactoru ! Iti vei aduce amente , ca in Februarie a. c. mi am fostu luatu indresneala a ve incunoscientia , precumca Comitetulu societăţii romane de leptura de aici, a aflatu a fi cu scopu arangearea unui baiu, parte pentru ajutorarea orfaniloru laureatului nostru Poetu, Andreiu Muresianu , parte pentru cei mai lipsiţi turisti dein comitatulu acesta. Acesta întreprindere ’și află resultatulu doritu adunanduse 135 f. v. a. dein cari subtraganduse spesele balului de 40 f. v. a. a remasu venita curatu 95 f. v. a. Dein acestia s’a decisu a se da pentru orfanii laureatului nostru Poetu Andreiu Muresianu 40 f. v. a., cari si amu onare a v’ii adude spre admanuare respectiviloru, 25 f. v. a. lui Ioane Simionasiu iuristu in anulu alu doilea in Pestea, 15 f. v. a. lui Elia Tuliu Chetianu iuristu in anulu alu treilea in Sibiiu, ora 15 f. v. a. lui Ioane Rauta iuristu in anulu I-lea in Clusiu. Credu ca, dandu publicităţii spre legitimarea noastra, nu voi votam’a modesti’a stimatiloru domni si dómne, cari desi nu au luatu parte la baiu, au benevolitu totusi a contribui — acestea sunt: Din Clusiu: P. O. D. secretariu guv. Nicolau Barbu 1 fl., Georgia de Crainicu, p. r. supr. silv. 1 fl., Alecs. Brencianu prof. de drepturi 1 fl., D. Thamas concep. guv. cu fica s’a 2 fl., Nicolau Baldi par. gr. c. in Gileu 1 fl , Ioane Podoba par. in Topa 1 fl., Vasilie Bochisiu par. in Aghesiu cu socia e’a 2 fl., Ioane Bochisiu par. in Christea cu soci’a s’a 2 fl., Ioane Manu par. in Totelecu 1 fl , Ioane Romanu par. in Dretea 1 fl., Anania Papu protop. in Morotlaca 1 fl., Michaele Duca par. in Bosiu cu soci’a sa 2 fl., Iosifu Hosszu in Mociu 1 fl., Darabantu asesoru de sedria in Mociu 3 fl., Ioane Lchenyi par. in Argisiu 1 fl., Michaele Deacu par. in Nadasielu 1 fl., Gratianu Papu par. in Topasancraiu 1 fl., Demetriu Boganu par. in Suciagu 1 fl., Anton Furman cetatian in Clusiu cu soci’a s’a 2 fl. si Simeone Lariu doc. in Samihaiu 1 fl. Dela Sibiiu: Esc. S’a Ladislau V. Popp vice-presied. gub., pentru unu biletu s’au induratu a tramite 10 fl. v. a. Dela Turd’a: M. D. prof. Ioane Antoneli 1 fl., Dr. Ioane Ratiu 1 fl., Ioane Moldovanu asesore de sedria 1 fl., Leonu Baritiu 1 fl. D. Onitiu 1 fl. v. a. (Va urma). BUCOVIN’A. După cum ne asecura unu corespondite in „Concordi’a“ apoi respunsulu la interpelatiunea pentru intoducerea egalitate! limbei in Bucovin’a a esitu invescuta in date statistice doveditoare: ca Bucovin’a e poliglota, fiendu-ca poporatiunea ei se împarte in 180 mii romani (nu 2500 ?) 190 mii ruteni, 28 mii germani, 29 mii israeliti, 7 mii unguri si mai multe mii poloni si rusi, din care causa e greu a implini dorinttele tuturora. Cu toate acestea guvernulu ’si da silinti’a că amploiații, ce se afla in contactu cu poporulu se aiba si cunoscintia de limb’a tierei, (oare care e limb’a tierei ?). Nu desperamu cu toate acestea, cumuca frații noștri romani bucovineni nu ’si voru elupta drept’a consideratiune a tipului tierei si a limbei sale petutindinea, si acést’a depinde numai dela resolut’a loru vointia si neclatit’a propunere de a ’si asa limb’a mai bene, inca in dieta si si’n oficiu. — Tocma ne îmbucura si spirea, cumuca providii patrioti au mediulocitit prefacerea reuniunei de lectura in asociatiune seriosa „pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu“ stramutandu statutele, pe care Mai. S’a c. r. apostolica cu resolutiune din 6 Maiu a. c. a si benevoitu parentesce a le aprobă. — Cultur’a si imultirea inteligintiei patu se pote de rapede si cu orice încordări, póate vindecă orice rana a mai remasu pe corpulu vietiei nationale in Bucovin’a. — Iniciativ’a acést’a va sterge pat’a cea négra de indiferentismu nationalu, care se atribuieă cavaleriloru si boeriloru si ’n férte mare parte si preotimei bucovinene. — Deci se firmu romani catu de buni si acést’a nu ne impedeca intru nemica, că se fimu si cei mai buni si credintiosi civi ai imperiului. S’o dovedimu noi cu fapt’a acést’a si atunci neci unu interesu alu tierei nu va remané distrasa din mediu loculu nostru. — BOEMFA. P r a g ’a 25 Maiu. Ne vomu aduce aminte pana in catu de mari erau încordările naţionali intre boemi facia cu germanismulu de acolo si facia cu centraliscii germanisatori ai imperiului; scimu si aceea, ca pentru apararea principiului autonomiei tierei senatorii imperiali boemi părăsiseră cercetarea siedintieloru senatului imperialii, de atuncia s’a incinsu una lupta mare in tiera intre boemii nationali si germani din caus’a limbei, autonomiei tierii si după cum ne asecura unu telegramu a lui „Btschft.“ cu datulu de susu, s’a introdusu limb’a boemica că oficiala si oblegatore prin schele. In siedinti’a dietei din 25 Maiu se primi propunerea minoritatei comisiunei de a se introduce cu sil’a invetiarea si a limbei a dou’a din tiera la scólele mediulocie si inca cu 101 voturi in contra la 94. — GALITI’A. Lemberg. Regimulu nationalu polona era ’si rediea capului elu escu una proclamatiune noua dela cap. cetatei din Lemberg, in care asecura pe toti naționalii, ca încordările polone reîncepu, inse cu mai multa circumspecttiune. Se intolesa insurgenți („Botschafter“ pune in parentesu, ca mai de căpetenia pentru lagerulu din Romani a ?—) Omoruri politice, strângere de contributiune prin femei, terorisanduse cei ce nu contribuescu cu mérte, transpuneri de proviante catra Moldov’a, in care s’a eflatu argintăria ascunsa in turta, fiendu?a bani nu se mai afla, sunt in actiune. Destulu, ca partid’a revoluţionara polona era da semne de noue întreprinderi, pana va fi er’ nădușită. Clusiu 15. Main.1864.