Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-09-16 / nr. 74
296 in locu, pe care le amu adusu in acela art. de lege si pentru ce noi pre aduncu damn multiamita Maiest. Sale calea acceptata si confirmata. Marita casa! Eu suma puvintelora mele, care leamu graitu atunci si acumu partinitoriu. Incatu e voia mea, trebue se marturisescu si acumu, ca eu din multe cause momentóse ale poporului ardelénu mai seracu asi fi dorita din tota anim’a ca tribunalulu suprema judeciale se remana in patri’a nóastra, inse acum stamu pe altu terenu cu art. de lege confirmatu de Mai. S’a, unde ni se pomenesce, cumva dreptulu coroanei e acela, in catu Mai. S’a in puterea acestui dreptu pote hatari asupr’a locului resiedintiei trib. suprema. Asie dara vedemu, cumca voi’a Mai. Sale e aceea, cumca tribunalulu pupremu se ’si aiba, locuia seu de resiedintia in Vien’a. Marita casa! Deea aceste doue : dreptulu coroanei si voia Mai. Sale nu aru stă inaintea mea, înaintea caror’a eu totudeun’a si in toata viati’a mea si pururea voiu pleca cu umilintia capulu meu, atunci eu cu buna séma propusetiunea una cea d’antaia o asiu tiené, ca tribunalulu supremu se remana apoi, éra dupa ce dreptulu coroanei se arata si se desvalesce voi’a Mai. Sale, socotescu, ca . . . noi vomu face aceea, ce este mai bine. Asia eu vedu, cumca fapta cea mai buna si mai loiala a nóstra va fi aceea, ca noi se plecamu capulu dreptului coroanei si voiei Mai. Sale, si asia eu dechiaru, cumca articululu acestea de lege, asia precum a venitu acest’a confirmatu, selu primimu, pentru ca nu este noua propusa, ca selu desbatemu mai departe. ’Si asia dara dechiaru, ca eu primescu intru toata estensiunea lui acestu articulu confirmatu, simteau indrasnéla a recomenda, ca intrega marit’a cara selu priméscu. (Bravo! din centru). Urmédia după acest’a mai multi vorbitori escelenti, si anume Binder, Gaetanu, C. Schmidt, Obert, Gull, Rannicher, Balomiri, Braun de l~Lemény, Dr. Teutsch. inse dezbaterea se invertesce mai multu" pre langa întrebarea formala, asupr’a proiectului lui Zimmermann de catu asupra obiectului dilei, adica este acela a se lua in desbatere cu o propunere la ordinea dilei seu este o propunere de sene statatare. Cei mai multi oratori apera eu focu propunerea lui Zimmermann motivandu, ca ea nu e de sene statatare, ci sta in legătură cu obiectulu desbaterii, si dechiara, ca prin reieptarea ei s’aru restringe, vatama dreptulu dietei si libertatea pertractariloru dietale, care după art. XI din 1791 e libera. Zimmermann de nou ’si apera propunerea s’a si dice : „Eu inca amu cetitu propunerile, a caroru primire se ascepta dela noi si dechiaru oblu, ca eu nu voiu da neci candu învoirea mea la introducerea acelui napoleonismu, pre carelu vedemu in Franci’a, unde ministru apasa pre prefecţi, prefecţii pre maire, si mairele pre comuna si asia vinu toti in misicare, ca candu ar’ fi păpuşi legate pe drotu. Dloru! eu concedu, ca giurstarile nu sunt asia, ca in altu locu, de aceea neci nu voiu propune, ca se se introducă o chabloana, care in altu locu s’au aflatu de buna, dara la caus’a acést’a totusi trebue se ne uitamu odata in ochi. Acésta este caus’a pentru ce amu facutu propunerea.“ Acsente Severu: Multu onorat die presiedinte! Onorati domni! „Nitimur in vetitum, semper cupimus negata haberi,“ e unu proverbiu vechiu, care s’a aplicatu pana acum mai cu seama la copii, intre cari mi se pare, ca se numera si multi dintre noi. (Strigări: o ho ! o ho ! din tóate partile). Elnök: Méltóztassék magát kifejezéseiben mérsékelni. Épen nem helyeselhető, hogy a képviselő az első besszédet ily mondon kezdi. (Helyeslés). Rosente: N’amu intieresu die presiedinte. (Ilaritate). Elnök: Azt mondottam, hogy méltóztassék mérséklettel és szólásán a tárgyhoz szólani. (Helyeslés). Acsente: Mai antaiu me iogu dloru, se nu asceptati dela mene vr’o cuventare frumóasa, vr’o cuventare oratorica, de care s’au tienutu astadi aici mai multe, pentru ca eu sum mai multu omnulu fagteloru , de catu alu vorbeloru ; apoi era se me iertati, de cumva in cuventarea mea me voiu scapa cu vr’unu glasu mai mare, pentru ca cuventarea mea e ca unu buletiu de munte, care la inceputu curge linu, dara curgandu printre stanci si pedeci si maritu de elemente se schimba intr’unu torente iute si grabnicu, care strica economiei pe de o parte, inse de alta parte ajuta industriei, si asia dara stricarea economiei din partea s’a e numai la părere. Fiindu la obiectulu desbaterii ve rogu dloru, ca s’a me iertati de cumva nu voiu sei eu tocm’a asia de bine ordinea dietale si alte ordine ale ei, precum le soiti dvóastra, pentruca de si amu precetitu eu acést’a ordine din capulu locului, de ei amu petrecutu toate vorbirile si lucrările dvóstre de pana acum, cu cea mai incordata luare aminte, totuși din depărtarea in care amu fostu tienutu — chiaru si cu vointi’a dv., nu amu pututu ... (O ho! o ho!) Elnök: Újólag kérem, méltoztassék a napirenden levő tárgyra szorítkozni. Acsente: A dologhoz szólok. Elnök: Oly tárgyhoz, mely napirenden nincs, senkinek sem engedhetek szót, s igy a képv. urnák sem. Méltoztassék csak rá a napirenden lévő tárgygyal foglalkozni. Acsente: Siese idei mari sunt dloru, care au bantuitu si voru mai bantui lumea: libertatea si despotismulu, religiunea si atheismulu, contopirea poporsloru si a natiuniloru, ei independenti’a si sustienerea loru. Eu fora de a esplica ordinea dietale asia, precum vedu ca o scie esplica centrala, in care m’amu pusa ou cugetu, si anume pentru ca l’amu vediutu liberalu, numai din punctu de vedere alu libertatei, pre carea o a prochiamatu si insusi monarchulu nostru de pre tronu, sum pentru propunerea dlui reg. Zimmermann, pre care eu l’am respectatu de multu, si pre care astadi trebue se ’lu respectezu de totu, ’si ’mi pare fóarte reu, ca frații miei de unu sânge se vedu, ca nu au preceputu acést’a propunere. (Voci o ho! o ho!) Președ.: „Acum me, aflu a 3 óra silita a admoné pe dn. deputatu, ca se binevoiesci a lasa de o parte personalitățile“, si repetendui atingerile de mai susu dice, ca in fine va fi silitu ai denega cuventulu. (Élénk helyeslés). Acsente: Domnule presiedinte! Acéstea nu va fi de lipsa, pentru ca eu amu incheiatu. Amu primitu propunerea dlui Zimmermann in totu intielesulu si intregulu cuventului si o voiu sprigini la tempulu seu. Presied provoca după acést’a de repetite ori pre inalt’a casa, ca voiesce a aduce la intrebarea de spriginire propunerea dlui reg. Zimmermann si in contr’a convictiunei sale. — (Propunerea se spriginesce). (Va unna). In desbaterea speciala d. 21 si 23 s’a primitu en blocu totu art. de lege cum l’a modificatu Maiestatea S’a. In 24 se desbatu asupr’a representatiunei pentru imbunarea legei de recrutare. Protocolului ,ce s’a luatu in siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane, tienuta in 6 Septembre cal. nou. (Capetu). § 49. In siedinti’a II a adunarei gen. tienuta in 2 Augustu a. c. p. 16 in loculu dlui Ioane Brote, — carele si arata absolut’a nepotentia de a mai poté functiona in postula de casieru alu Asociat. — se alese dn. capitanu in pensiune Const. Stejariu ; deci comitetulu afla cu cale a decide , ca nou denumitului casiera se i se de decretu de denumire, cu acea provocare, câ in presenti’a unei comisiuni denumite in persoanele dloru membri suplenti ai comitetului: Zach. Boiu si Nic. Cristea, s’a ie in priimire pre longa unu inventariu formalu, tote efectele, actele si documentele casei Asop., incunoscintiandu-se despre acest’a si fostulu casieru I. Brote, carele va avea de a face transpunerea. § 50. Dn capelanu din Abrudu Dionisiu Adamoviciu prin scrisoarea s’a de cito 29 Maiu a. c. refereaza, cum ca veduv’a Ann’a Kolosy cei 1000 galb., dăruiţi in folosulu ajutorarei aloru 3—4 tieneri dintre munţii apuseni, nu i-a daruitu in primirea Asoc., ci deadreptulu in primirea Esc. Sale dlui episcopu Andrem br. de Siagun’a. Se ia spre sciintia, cu aceea, ca in urm’a acestei incunoscientiari, decisiunea comitetului adusa in siedinti’a din 7 Iuniu a. c. § 33, prin acest’a se revoca, incunosciintiandu-se totu deodata si advocatulu Asoc. in ast’a causa, dn. M. Nicol ’a. § 51. La propunerea seer. II, se denumescu de colectori ai Asociatiunei, domnii: Ioane Bartolomeiu adjuncta de conceptu la cancelari’a aulico-transilvana pentru Vien’a, dn. Petru Popu, vicariu foraneu pentru Hatiegu si dd. prot. Georgia Bercianu si Nic. Popoviciu pentru Orasti’a. Secretariulu se insarcinésa, nou denumitiloru din colectori ale espeda resp. decrete. § 52. Aducandu secretariulu II înainte lips’a de diplome tipărite pentru unii membri ai Asoc., comitetulu decide: ca se se tiparesca diplome in 1000 de ecsemplarie, or’ protocolulu adunarei gen. tienute la Hatiegu in 1—2 Aug., in 500 ecsempl. § 53. Aducanduse pre tapetu cestiunea, ca cum se se asecureze pe viitoriu fondulu Asoc., de oarece cu dorere s’a observata pan’ acum, cumca membrii ord. ai Asoc., in locu, de a se imulti cu numerulu, se imputinésa pre tempu ce