Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-08 / nr. 89
356 Eu lasa intieleptiunea moderata a dlui coleg’a Koronka se judece urmările. Si cu toate acestea voliu se concedu domniei sale, ca cele doue națiuni, magiar’a si secui’a, nu sunt de ajunsu representate; me tieniu vnse de cifr’a 125, repetiundu, ca tier’a este forte bine representata, atunci trebue se fia un’a seu alt’a din celelalte doue mai bine representata, si prin urmare in locu de a imulti numerulu 125, ar’ trebui se rumpemiu din o parte seu alt’a mai bine. — Mi ieu indrazneala a recomenda si acesta impregiurare in deaproape consideratiune a dlui reg. Koronka. Mai departe me reintorcu la cuventele, cari le aflu reapucate de comisiunea dictaie pregatitoria de proiectulu legei electorali si primite de ale sale, cari cuvente vnse din capulu locului sutit si ale regimului Mau Sale: „Deputaţii .... se voru alege după o împărţire proportionale, lasata atatu pre respectarea dreptureloru politice, esercitate si pana acum, si a numerului locuitoriloru, catu si pre privintie de teritoriu si de economia de stătu, in urmatoriulu tipu etc.“ (Vedi proiect, reg.). Neci unu cuventu de „natiunalitate!“ Cu tote a-* cestea se vede mana, seu manile, cari au elaboratu acestu proiectu de lege, cum au impartitu astufeliu, ca se faca parte la fiacare nationalitate, candu s’a ganditu la censu, candu s’a cugetatu la proprietatea de pamentu candu si la numerulu locuitoriloru după nationalitati, toti acesti factori i-a considerații. Déca nu a esitu altufeliu calcululu, noi, carii stamu aci, suntemu mai pucinu de vina, pentru ca altufeliu de calculu nu ni s’a impartesitu neci odata noue. Déca dlu coleg’a va fi in stare a scoate la lumina respectivele cifre, după cari se potemu combina acestu principiu, atunci si pre mine me va indetora foarte multu. — Eu deocamdată mi voiiu lua indrasnéla a cita alte cateva cifre seci, scoase inse pre cale oficioasa, pentru ca din aceleasi se se cunósca, pentru ce eu nu me potu invoi ca la nesce orasie mitutele, cari abia numera cate 1500, altele 2000 sau multu 3000 suflete, se li se mai de representatiune inca eu cate unu deputatu, — dicu de orasiele qua tales, — candu o cetate, cum este Clusiulu, care are 17.496 suflete, cum este Brasiovulu cu 22.000 suflete; Sibiiulu cu 14.000 suflete, — au tóate numai cate doi deputați, si candu tocmai din contr’a considerandu totu feliulu de proportiuni, cate numai poate se iă omulu in acestu amestecu de natiunalitati si clase ale tierei, — apoi deca este a se cauta undeva veru o asuprire, acést’a ea se caută acolo, unde Csik-Szered’a cu numai cateva suflete are unu deputatu, Oláhfalu ora si cu cateva suflete, are deputatu, Ilyefalva unu deputatu ete. — Acum, deca noi din consideratiunea populatiunei amu voii se damn inca cate unu deputatu la asemenea orasiele, atunci intr’adeveru ca petitiunile acelea, venite la dieta dela unele comune pentru de a fi repreaentate in dieta, ar’ avé locu, — si am debui se damu dreptu si propunerei dlui dep. Popea; — si asia mai dă inca si la alte orasie si sate însemnate, precum sunt: Scarisior’a cu 4087 locuitori, Abrudu satu cu 4178, Buciumulu cu 3851, Albacu cu 3961, Sohodolu cu 3550, Bistri’a cu 3185, Ponorulu cu 2166, Lupsi’a cu 2±91 locuitori sol.— Combinandu astufeliu după cifre uscate proportiunea locuitoriloru, este dloru in adeveru preste putentia, ca la astufeliu de satutie se se lege cineva cu mani cu pitioare de naționalitate, mai cu seama candu in orasielele acelea este flotanta natiunalitate^, dar’ este frotaulu si cenaulu intru atatea, catu socotiindu cineva, ca va se venia uuu deputatu de nationalitatea mea, me pomenescu odata, ca se tramite uuu deputatu de cealalta natiunalitate. — Asia dara rogu pre dlu colega, reg. Koronka, ca se mai lasamu cate ceva din ambe partile inca si in man’s destinului, pentru ca calcululu omenescu merge numai pana la unu locu, si acolo sta, — si numai provedinti’a merge mai departe si totu mai departe. De altumentrea multiumescu dlui coleg’a Koronka, ca a desteptată in mene nesce souveniri doreróse, cari vnse cu starea presenta in catuva mi s’au alinatu. Domnii nfipi! Astufeliu de intieleptiesce este calculata, aci representatiunea deputatiloru (intieleptiunea o ieu in intielesulu politicei de statu), in catu nu este cu potintia, ca o natiunalitate se apuce in aceasta dieta, in acestu corpu legislative de asupr’a celeilalte. — Adaugemu, ca cei 40 de regafisti, reservati coroanei spre denumire, sunt erasi unu mediulocu prea bunu pentru ca se balanseze dupa impregiurări cumpan’a seu la o națiune sau la alt’a. — tv Deci eu după toate acestea consideratiuni, me vedu astriusu tocm’a spre a câștigă si timpu pana la o lalta împărțire a tierei, a vota pentru tienerea neschimbata a §-lui 10 prej cum a esitu acelasiu din manile comisiunei (Bravo !) Balomiri: Modalitatea d°, alegere in intielesulu operatului comitetului face in dreptulu istoricu, in constitutiunea I vechia a Transilvaniei. Constitutiunea vechia a Transilvaniei i cuprinde deosebiri in privinti’a dreptului politicu, individualu, natiunalu, teritorialu sei. Pe temeiulu aceste a au avutu unele cetati seu orasie nu numai dreptulu de a fi representate in dieta prin deputații loru propri, ci si jus gladii, va sedica: dreptulu de a judecă la moarte , si acést’a se trage din evulu mediu. Mai incolo dice, ca după diplom’a din 20 Octobre 1860 nu se mai pote aplică modalitatea de representantia in intielesulu acel’a. D. Balomiri mai socotesce, ca Obert nu pricepe sub cuventulu „cetatieuu,“ de catu industriasi si comercianti, si facia cu posesorii vrea ca acestia s’a fia mai bine representati in dieta. Elementulu cetatienescu e tare in Pariau, Vien’a, Germani’a sau Itali’a, in Transilvani’a inse comerciantii si industriasii facia cu posesorii sunt cu totulu neinsemnati in catu li se cuvine o representantia cu multu mai mica in dieta, de catu posesoriloru. Prin urmare Bereczk, Ilyefalva, Szék, Oláhfalu, Csik-Szereda etc. cu 1000—2000 locuitori se nu fia asia representate cu alte cercuri de alegere cu cate 20--30.000. „Eu din punctulu acestea de vedere asia fi de părere, cumca orasielele acestea tóaté se se stérga, si numai Sabiiulu, Clusiulu si Brasiovulu se fia representate cu cate 2 deputați, (Dr. Teutsch: Si Hatiegu! — Ba Hatiegulu nu, die Doctorul) or’ celelalte orasie se fia representate cu cate unu deputatu. Acést’a ar’ fi dorinti’a mea , inse ca totusi dreptulu acest’a istoricu sa nu-lu vatemu nu făcu propunere ca se fia numai acestea representate, fara pe langa orasiele si cetatile propuse de minoritatea comitetului, mi iau indrasneala a propune inca urmatoarele: Naseudu, Dobr’a, Rodn’a, Trascau si Satulungu. (O voce: Salisce ! — „Saliseea e propusa in operatulu minorităţii Ceea ce este in operatulu minorităţii se remana). Apoi observa dlui Baritiu, ca temeiulu de representatiune nu face in numerulu locuitoriloru, ci in interesele deosebite. Si deca in Transilvani’a interesele deosebite nationale, industriale, comerciale, confesionale etc. se voru consideră, alunei Transilvani’a in diet’a acest’a cu 125 de deputati nu e representata de ajunsu si e temeiu, ca si pentru aceea — dar’ mai cu seama facia cu numerulu regalistiloru , se se imultiesca numerulu deputatiloru. — E sprijinitu. — Negru tiu propune, ca si Blasiutu se fia provediutu cu representatiune propria in diet’a tierei, ca unu loeu unde nu numai literatur’a, darn si industri’a este in floare. (Ilaritate). Presied.: „Aceasta propunere nu se poate aduce sub votisare, pentru ca Blasiulu e recomendatu deja de votulu minoritadei, că se capete deputatu propriu. — Koronka. După o vorbire era si forte lunga si plena de citatiuni latinesci, — in carea fu intrerumpta de dlu presiedinte dietale cu blândele cuvente: ,Talán igen messze eltérünk a tárgytól. kir. hiv. u. !“ — propune, ca comuna Toroczko se capete representante propriu in dieta. Se sprijinesce ! — Zimmer manu votesa pentru remanerea si primirea neschimbata a proiectului regimului. — Grai tana, Inaltu Presidiu! Asupr’a basei representatiunei trerei, care după parerea mea ar’ fi se se punia de fundamenta la legea electorale, si respective la § 10, ce stă la ordinea dilei, s’a pronunciatu de catra in. dieta sententi’a , desi nu de mórte, dara de amanare, cu ocasiunea desbaterei § i din propunerea regimului. Eu dara nu voiiescu ca se ostenescu atentiunea înaltei case cu oare-care propunere la acestu §. Uaus’a, pentru care m’ara insinuatu la vorbire este cu totulu alt’a. Deopre o parte este acea, ca am vrutu si eu se-mi dau parerea despre tritarea formare a cercurilu electorali, in thesi or’ de alta parte, ca se nu trecu cu tacerea unele spresiuni, ce s’au făcuta de uuu domnu antevorbitoriu in vorbirile sale in acesta siedintia. Principiale, cari s’au primitu de comitetu in introitu la § 10 alu propunerei regimului, sunt pentru mene neindestulitorie, caci, deşi recunoscu, ea resultatulu alegeriloru de deputaţi la sesiunea presente reluptatu de naţiunile recunoscute după ordinea dietale seu cercurile electorali e multiumitoriu desi nu pre depliuu totuşi nu me potu multiumi, pentru-oa