Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-05-30 / nr. 43

»ZETA TRANSILVANIEI. DMCt’a esse de 2 oti: Morcom si Sam­bet’s, Faiea ana date pe septemana. — Pretiulai pe 1 saa 10 fl. pe ‘/a 3 fl v.a. Tier­­esterne 16 fl. v. a. pe ana Mm *.Sa 40 doi dieperi, or 3 galbini mon. sanatoria. Se prenumera la postare c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari seta mici inserate se ceru 8 cr. Tacs'a timbraU­e 30 cr. de fiecare publicare. Fara depunerea acestui pretiu Înainte nu se voru mai primi publicări. Mr. 43. Brasiovu, ff Imiin. 30. ffaiu 1864. Anula MWI­. MONARCH!’A AUSTRIACA Dela fileta. Siedinti’a din 4 luniu. După prelegerea in lim­­b’a romana si rectificarea protocolului siedintiei trecute, in care se afla de facia 83 membrii se da dep. Nicola concesiune pe 20 dile si se cetesce petitiunea romani­­loru din comuna Tiapu (Abtsdorf) care protestesa in contr’a petitiunei sasiloru, a caroru representantia csm. dedese petitiune ca se se incorporese­­­u sasiraea, si se ruga se li se de pace a remane in Alba inferiora. Pe­titiunea se tramite la comitetulu de petitiuni si la or­dinea dilei vine desbaterea speciala despre curtea ca­­sativa. Titul’a din proiectulu regimulu se primesce; iuse §tlu­­ despre scaunulu ei dede ocasiune la mari si în­delungate desbateri. Ed. Herbert face interesante descoperiri despre starea justiţiei, proponendu una icona trista despre jus­tiţia inainte de 1848, laudandu pe cea de suptu abso­­lutismu si proponendu unu emendamentu de 8 puncte câ cum are se­fia curtea casativa in Vien’a. Câ unulu ce fu 10 ani concipistu la cancelari’a de curte desco­pere , camca candu sosiea acolo cate unu procesu ci­­vilu revediutu numerulu se stergea in siedinti’a, dar’ procesulu se arunca in registratura si uime nu se mai ingrigia de elu. Venindu ursare se ponea si ele la acte si neci bilete pre inalte numai potea invia procesele pi­tulate in modulu acest’a. Asta manipulatiune dura dela 1836—46. După móartea cancelariului br. M i s k e subtu Nopcea amortise justiti’a cu totulu, dela 1846—48 subtu br. Iosika merse lucru cu energia, inse proce­sele erau atatu de grămădite, in catu se mai aflau de resolvatu preste 1000, cu toate ca cancelari’a aulica a­­bia avea la 4000 numere de protocolu si erau 48 per­­soane active. De aici apoi lauda justiti’a dela 1851—61 subtu care in scurta vreme s’au prelucrata tóte res­­tantiele si suptu care unu procesu criminalu seu civilu se resolvea in 4 celu multu in 6 septemani si in 10 ani ai vietiei sale ea resolva mai multe procese de catu in sute de ani mai nainte cancelari’a aulica. în­cepu justiti’a autonoma cu una anarchia liniscita, mul­­tiamita indelungu rebdarei si patientiei poporului nos­tru! Ci pentru­ ca se nu derivesc intr’unu tribunalu de sânge, intieleptiunea regimului chiema in viétia judeci­­ulu supr. dela gubernulu­i, de acum din tiera, la care lua parte cu votu si vorbitoriulu. Una multime mare de procese dice incursera si se mai adausera si pecatele cele vechi dela tribunalulu suprem, judeciu urbarialu. Teancurile de procese stetera catu turnulu de mari grămădite preste olalta; martori ’mi e ecscelentulu meu stefu. Una data mi se dedera vreo 80 procese neresolvate si diacatare si restantiele debite se mai fia in masa mare. Veni diet’a, se tramise la sen. imp., reincepu diet’a, care celei mai mari parti din acestu tribunalu i ocupa tempulu, pe candu unii ingenunchia sub sarcina lucrului. îmi potu intipui durerea ce o sim­­tia Esc. S’a candu după iubirea s’a de dreptate cons­­cientiosa debuiea se ’si aduca votanti, cari neci ca a­­vea cunosciintia de legi si pote ca dar’ neci au taiatu paginele codicei. In urma acestor’a­dice, ca nu e altu mediulocu, de catu se se destinda cerculu activitatei supremei curti casative din Vien’a si asupr’a Ardealului, cu nesce modificatiuni garantatorie de autonomi’a tie­­rei, si concursulu si colucrarea tuturoru capacitatiloru din monarchia ar’ ave influintia la aventarea justitiei. Se nu intramu in ogasiulu celu tristu de mai nainte, ca priminduse § i cu curtea casativa din Ardelu ne arau incarca spese mari pe umeri, ar’ unu senatu nu e de ajunsu. La acest’a me provocu la Esc. S’a (B. de Popp vice-presiedinte gub.). Eu sciu catu lucru e aici, si atunci, candu toti si­ ar’ implini datori’a. Eu vnse sciu si aceea, ca, intr’unu colegiu de 12 persoane numai 8 sunt diligenți, cari apoi debue se poarte in spate pe ceialalti. — (Ilaritate mare). Asia ast’a e fapta (Ilaritate si Bravo). După acést’a dice, ca trebue celu pucinu 15 persoane in trebile legislative la unu senatu si propune spesele senatului de 96.440 fl. pe anu, pe candu in Vien’a senatulu pusu suptu curtea de casati­­une abia ar’ costă pe diumetate. Apoi redicandu una curte casativa deosebita ne amu­rari cercurile capaci­tatiloru in tiera astufeliu, in catu pentru instantiele din Ardelu nu ne ar’ remané capacitati eminente si capi­tale. După aceea ’și propune amendamentulu formulatu, cumuca cerculu activitatei supremei curti casative c. r. in Vien’a in poterea patentei dela 7 Augustu 1850 etc. se se estiuda si preste marele princ. Ardelulu. Presied. ’Iu cetesce si Herbert cetesce si celelalte­l­ e si se spriginesce de ajunsu. Comisariulu reg. A. de Papp combate propune­rea lui Herbert, că una ce e in contr’a constitutiunei patriei si in contr’a diplomei din Octombre, si inva­­luesce in sene una taierea a Ardealului dela corona s. Stefanu si recomenda­n-lu­­ din propusetiunea regi­mului, scarmena unele asertiuni aduse de br. Salinen si reflecta la disele d. Gavriele Manu si dechiara, ca regimulu are de cugetu a aduce unu proiectu de lege si despre organisarea instantieloru judecatoresci mai de diosu. Metropolitulu Alecs. St er­ca Siulutiu ’si arata bucuria, ca s’a luatu in consideratiune separarea justiției de administratiune , ar’ fi fostu forte de doritu dise­­sc. S’a, candu s’ar’ fi facutu inceputulu cu orga­­nisatiunea instantieloru mai de dipsu si ascepta cu în­credere, ca se va face si acést’a pronuncianduse, că scaunulu curtei casative ardelene se fia in tiera ad, după § i alu maioritatei comisiunei. — Mai vorbesce Budacker pentru Vien’a si Popea intr’una cuven­­tare longa sprijinesce votulu maioritatei comisiunei din punctulu de vedere atatu judiciale, catu si administra­­tivu, finantialu si locale. Comisariulu reg. de Papp responde refrangandu asertiunile opuse proiectului gu­vernului, or’ Dr. Teutsch apera proiectarea lui Her­bert, dicandu, ca agresitu regimulu, candu a facutu se­­natulu­ judecatorescu de acum langa reg. guvernu, fi­­endu-ca cu scrisoarea de man’a imperatésca din 21 Dec. 1860 Maiestatea S’a a dechiaratu, ca toate deter­­minatiunile dreptului civilu si criminalu austriacu se remana in vigóare, prin urmare curtea de casatiune in vien’a inca debuiea se remana in vigóare pana asladi. Er’ catu privesce autonomi’a, apoi acést’a si coroan’a Ungariei nu poate sta in cale unei mai de aproape no~‘

Next