Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)

1864-07-15 / nr. 56

»GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 56. Brasiovu, 8Î/15 luliu 1864, Annii* XIII. Gheet's esse de 2 ori: Mercaree si Duminec’s, Foiea ana data pe septeznsoa. — Protitda, pa 1 ana 10 ti. pe i/48fl v.a. Tieri esterae 16 fl. v. a. pe ana son sen 40 doidieceri, or 8 galbini mon. saaandria. Se prenumera la postale p. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari scu mici inserate secera 8cr. Taps­a timbrala e 80 cr. de flacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. Adunare generala a asociatiiinii transilvane pentru literatur’a si cultura poporului romanu. Se pare ca politic­a earasi absorbe si astadata timpulu si cugetele mai multoru barbati de litere, in catu asociatiunea nóastra i’ taria, dela carea roma­nii astepta cu totu dreptulu re­sultate departe taiatóre, earasi va fi representata in adunarea s­a dela Hatiegu totu numai ca in cea dela Blasiu din anula trecutu ; celu pucinu pana acum avemu sciri prea pucine de pregătiri pentru calatoria la acea adunare; apoi eata ca este a unusprediecea ora, in carea cineva trebue se se determine la calatoria. Ar fi prea de doritu, ca toema estimpu candu este se se realega comitetulu si functionarii asociatiunii intru intielesulu §§­loru 11 si 25 din statute, se se adune catu se poate mai multi membrii, pentru­ ca alegerile se merite a fi privite ca întreprinse de asociatiunea intrega. Poate fi ca pre multi va gena si impregiurarea, cumca nu sciu deca in Ha­tiegu va fi cu potintia a găsi cortelu pe 2—3 dile, pen­­tru­ ca se nu stea sub cerulu libera. Ci noi din parte­­ne aflamu, ca pentru cortele s’au facutu dispusetiuni recerute de impregiurari. — Cerulu se poarte in pace pe calatorii la loganulu Romaniaiei transilvane ! — ■J* Gherl’a 9 luliu. In 2 luliu a. c. este anulu de candu clerulu si poporulu gr.-cath. alu diecesei Gher­lei gelesce pre reposatulu seu I­ulu episcopu Ioane canduva A1 e­x­i, atatu astadi catu si in 29 Iuniu a. c. in capel’a episc. sierbindu sant’a liturgia­­simulu D. Michael Sierban canonicu dinpreuna cu doi preoti a­­sistenti si unu diaconu, s’au inaltiatu rugatiuni ferbenti la a totu puterniculu Ddieu pentru liertarea pecateloru­lui! In 5 iuliu a. c- totu mai iu­susu insemnatulu pre­­titulatu domnu a sierbitu s. liturgia totu in capel’a episc. pentru marele barbatu alu natiunei nóstre 81- Blieone Jfiariu­ltiei, a carui mutare pre curunda dintra cei vii si pre aici pre la noi au produsu mare durere si întristare in tota anim’a de romanu! In 7. luliu a. c. asemenea s’a tienutu sierbitiu di­­vinu pentru adormitulu in Dlu Ioane Marianu fostulu vicariu foraneu alu Rodnei, — ale cărui fapte pro bene sunt cunoscute contemporaniloru sei nu numai din vi­­cariatulu Rodnei, fara si din alte parti, — la rugarea negutiatorelui de aici dn. Verbum amicu intima alu nu­mitului vicariu reposatu , de­ ei se le oftamu din adin­­culu animei, ca pomenirea loru se fia eterna! In 9 iuliu a. c. la invitatiunea parochului locale M.On. dn. Andrem Autonu in beseric’a par. din candi’a Gherlei, — totu unadata beserica cathedraie, — s’a tienutu totu parastasu er’ sub pontificarea Rs. dn. M. Sterbeanu, asistandu mai multi preoţi din giuru, luandu parte la acestu actu tristu pentru naţiunea romana unu numeru frumosu de intelegintia si de popor parte din locu, parte din afara pentru acesta scopu veniti. Cu acest’a ocasiune vice-prot. si par. locale M. O. D. Andreiu Antonu a tienutu in’a cuventare panegirica strabatatoria, care vi o impartasimu spre publicare.*) Vela dieta. In si edinti’a din 22 iuliu se continua desbate­­rea asupra §lui I­u, mai vorbindu inca dep. Gae­­tanu si br. Friedenfels; or’ după acést’a se primi incheiarea desbaterei primindu comnesu Schmidt cu­­ventu cu oratoru generalu; tote propusetiunile celelalte cadiura si §-lu I se primi după proiectulu comitetului dietalu (alu maioritatei), lasanduse afara la propunerea d. Buteanu provocarea si din alinea a 2-a „dupa­ ce se va fi ascultatu r. guvernu“ ad. s’a primitu in intie­lesulu urmatoriu: „diet’a se conchiama prin Maiestatea S’a e. r. apostolica in fiacare anu, tempulu si loculu adunarei dietei ’Iu h­otaresce Principele tierei.“ §-lu II de cuprinsu: „Diet’a la special’a ordine pre înalta se va deschide, prorogă, si inchide de catra r. comisariu dietalu plenipotentiatu“, s’a primita in tocma după pro­iectulu maioritatei respinganduse tecstuarea minoritatea §-lu alu III-lea, care după proiectulu maioritatei coraisiunei suna: „Diet’a marelui principatu Transilva­­ni’a va constă: a) din 125 deputaţi aleşi pe calea a­­legerei directe; b) dintr’unu numeru de barbati, ce nu trece peste 40, cari prin posesiune si inteligintia, ec­­sperientia in negatiele publice, merite pentru tronu si statu, beserica, scientia, si arte eminesa si fara ose­bire de relege si naţionalitate se conchiama de catra Maiestatea S’a c. r. apostolica spre a luă parte la dieta. Membrii dietei nu trebue se fia legaţi de neci una instrucţiune si dreptulu de votu ’lu folosescu numai personaluminte „acestu­l avea in contra ’si proiectulu minoritatei, care pretindea: că diet’a se conste din 159 membrii si ad. din 6 căpetenii ale confesiuniloru re­­cepte din Ardelu, din 2 directori ai academieloru de drepturi in Sibiiu si Clusiu, (dar’ directorulu academiei romane infientiande?), din cate unu deputatu alu ca­­mereloru comerciale din Brasiovu si Clusiu; din 52 de­putaţi aleşi prin cetati si terguri; din 22 deputaţi aleşi ai proprietariloru celoru mari de pamentu, si din 75 representanti ai proprietariloru mici de pamentu. Aci s’a incinsu era desbatere. Reg. F­­ 11 s c­h apera institutuld de regalisti, di­­cundu ca acestia nu iau asupra ’si alta misiune, de catu ceea a unui representantu liberu poporalu. Lui ei mai place una ch­iamare plena de încredere, de catu una alegere libera, care adesa se influintiésa de mo­tive egoistice si de multe ori prin sunetulu unui mé­tak nobila (oho!) Apoi se ie de a bun’a si dice, ca vorbesce in generalu nu despre alegerile in Ardelu, si apoi dice, ca si representatiunea intereseloru se resti­­tue prin institutulu de regalisti, si propune, că cifr’a deputatiloru „alegendi“ se se lase de o­cam data des­chisa, fiendu-ca lesne s’aru poté im­ulti in urm’a mai multoru petitiuni ce ’si ceru deputatulu seu propriu. In fine pretinde că in §­lu III in locu de „barbati“ se se *) In Foia, candu veti voi si cu fapt’a, că se esa fora intrerumpere aceste foi. — R.

Next