Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-09-27 / nr. 77
GAZETA TRANSILVANIEI. Hrr. îî. Brasiovu, 9 Oct. 8. Sept. 1864. Amili. WVUI. Gaeet’s esse de 2 ori: Merenr&j si Duminec’a. Feiea ana data pe septemana. — Pretîulu: pa 1 ana 10 fl. pe Va 3 fl a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe ana ana sdn 40 doidiecerî, or 3 g albi ni moa. sunatdria. Se prenumăra la postele o. r., ei pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari său mici inserate secera 8cr. Taca'a timbrala e 30 cr. de fiacere publicare. Fara depunerea acestui pretia înainte nu se vorn mai primi publicări. MONARGHI’A AUSTRIACA Bela diet'a Transilvaniei. Si edinti’a din 30 Sept. (Continuare). Dupa ce se primesce representatiunea in caus a curtii casative si celealalte comitive, se desbate asupra representatiunii pentru modificarea unor determinatiuni ale legii pentru întregirea armatei. Obert cu referințe dice, ca după ce mai toate dietele monarchiei au facutu asemene pasi, are toata convincerea, ca in caus a înlesnirii servitiului militariu toata poporimea are o comuna dorinita, si demitenduse in teori’a principiului de a se scuti libertatea individuala a cetatianiloru, totuși din punctulu necesității de a se sustiene monarchia, nu distruge principiulu silei la obligaţiunea militare, ci recomanda numai primirea petitiunii la Mai. La desbaterea generala lua parte si noulu deputatu pentru Codlea Moritz Conrad, care se dechiara pe facla, ca e federalistu si nu se tiene de principiale sasilor d esprese in representatiunea universitatei si ’si decliiara dormit’a, ca representatiunea se cera dela Maiestate demandarea, ca se se propună in cea mai apróape sesiune a sen. imp. unu proiectu de lege in caus’a acést’a. Fabini dice, ca in legea intregirei armatei de acuma diace unu feliu de desmoralisare, fiindu-ca in 10 ani fierea cetatianiloru e condemnata a trai necăsătorită, prin urmare legea acestea resturna ordinea d. dicesca si da aripi la depravarea morala. M. Schuler, Haupt, Schneider si Gabr. Manu se dechiara in principiu pentru representatiune si siedinti’a se finesce. Siedinti’a din 18 Sept. tienu 4 ore. După cetirea unoru petitiuni dn. Gabr. Manu si consoci face propunere, ca diet’a se se intrepuna a mediuloci pe cale potrivita, câ se se propună senatului impuna lege pentru desfiintiarea dârei pe capu si usturarea contributiunei direpte. Propunerea lui Dr. T e u ts ch ca se se tipareasca si se se imparta intre deputati propunerea lui Manu se primi. Se cetesce respunsulu dela guvernu la interpelatiunea lui Obert făcută in caus’a drumului de feru, a cum ca operatulu pentru drumulu de feru l’a tramisu in regimu la guvernulu ralu tierei, ca se ’si dé opiniunea, or’ după acest’a se primi representatiunea in totalu, cu tóte, ca se încinse intre stang’a si centru poft’a de a pertracta cestiunea acest’a si din punctu nationalu. In siedinti’a din 30 Sept. se ceti articululu de lege privitoriu la sancționarea si publicarea articliloru dietali si cetirea in toate 3 limbele se primi cu vivate.*) La desbaterea speciale asupra representatiunii catra Maiestate pentru inlesnirea obligatiunei militare se făcură modificatiuni in punct. 1 după propunerea lui Dr. Teutsch, si inainte de punct, alu 2-lea se pune propunerea lui Haupt precum si alta la punctulu alu 2-lea. Toata representatiunea primita de dieta este cea urmatoaria: Maiestate c. r. apostolica. Doamne progratiose! Cu altisemna sancționare a ardeiului de lege XXI din anulu 1847 privitoriu la modulu asentarei si la capitulatiunea recrutiloru, precumu si a instructiunei respective totuodata substernuta, după o lunga si desierta asteptare, s’au fostu delaturatu in fine acea fleferice procesura repumnatoria atatu legiloru patriotice, catu si cerintieloru umanitatei, după care junii meniti spre întregirea ostei se prindea cu violintia, se smulgea din sinulu familieloru sele si se asenta spre servitiulu belicu pre toata viéti’a loru. Prin acestea se făcu potentiosa întregirea regeminteloru transilvane multu tempu amenata si se regulă intr’unu modu, care corespundea atata recerintieloru tierei, catu si privintieloru celoru lămurite si petrunse de respectulu demnitatei umane ale tempuriloru modeme, desi nu pre deplinu, incat intr’o parte forte insemnetoria. Conformu starei constitutionali de atunci acelu articlu de lege remase, anume intr’unu respectu, suptu gradulu recerintieloru sapientiei de statu sanetose, lasandu adeca neatinsa pusetiunea privilegiata a nobilitatei, ce era deoblegata numai la insurectiune, nu inse si la servitiulu militariu stabile, si dechiara numai poporatiunea ignobile de indetorata spre implenirea sarcinei militaria. Numai resturnatur’a cunoscuteloru intemplamente, cari si asupra patriei nóstre ’si manifestară reactiunea neinvingibile, aduse la valore ide’a egaletatei tuturoru cetatianiloru înaintea legii, si gloriosului regime alu Maiestatei Telefu reservatu, de a realisa principiulu acest’a alu dreptatei prin estinderea oblegamentului de servitiu militariu asupr’a tuturoru cetatieniloru fara destinctiue de nascere, de puset, in vietia s. de clasi sociali. Binefacerea ce resulta din acesta marinimosa determinatiune a Maiestatei Tele, poporatiunea marelui principatu Transilvani’a o intempina cu bucuria si gratetudene. In comun’a oblegatiune spre portarea armeloru a toturoru cetatieniloru ea vede o legătură, care unesce strinsu si durabile deversele regate si tiere reunite suptu potintele sceptru alu Maiestatei Tele nu numai intre sene, ci si cu marea comuna patria. Precandu dera dorintia de a vedé o partiale modificatiune a legei pentru intregirea ostei din 29 Sept. 1858 se areta si in mediulu credintiosei si principelui seu spre totu sacrificiulu aplecatei poporatiune a Transilvaniei, — apoi motivulu acestei dorintie face numai in antipati’a catra determinatiuni singuratece, si neci decum intr’aceea, ca dara n’ar’ apretia principiele cele mari ale acestei lege comune purcesa din basea invariabile a sanctiunei pragmatice, ce conditiunedia unitatea imperiului. Pre credintiosii supusi representanti ai marelui principatu alu Transilvaniei adunati in dieta inca in preumilit’a loru adresa din 21 Augustu 1863 au aceptatu cu celu mai profundu respectu faptulu, cumca poporatiunea transilvana cu doru astepta o regulare a oblegamentului militariu, ce aru respectă mai bine recerintiele unei economia popularia sanetoasa. După ce iera suntemu adunați spre a ne consultă *) ’Lu asceptamu spre ala publică sanctionatu. ..