Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-01-22 / nr. 7
unguriloru se reflectesa, ca gubernulu regin a fostu indreptatitu a emite una ostfeliu de instructiune in sensulu art. 10 alu legei II din 1848. Dr. Ratiu cu de multe ori dovedit c a consecintia arata chiaru din articula acela, ca acelu articula nu da gubernului dreptu de a interpretă legea cu atatu mai pucinu in contra sensului si chiareloru cuvinte ale menţionatului articulu, si dice: cu ce dreptu se eschidu ere onoratiorii specificaţi in acelu articlu, care e o decopiare a§-lui 2 a legei elept. aduse in diet’a din Posoniu. Din partea unirii maghiare se observa, ca diet’a din Pesta (?!) va ave a decide, ca buna a fostu basea de alegere cu ocasiunea verificariloru; alţii categorice s’au esprimatu, ca instrucţiunea gubernului e a se observa — Vedienduse maghiarii cei, cari trambitia constitutionalismulu, aduși in perplecsitate au stăruita enuntiarea. Comitete suprema enuntia, ca majoritatea voiesce că actulu alegerii se se ir.temple in Turd’a in capital’a comitatului. — (Helyes, ugy van, éljen din mai multe parti.) Se procede la alu 2 lea obiectu pusu spre discusiune, adeca alegerea comitetului centralu. La propunera făcută din partea unguriloru comitetulu centralu se denumesce prin comitele suprema, si numai decatu si provoca pre membri prezinti spre depunerea juramentului. — Maghiarii lu depunu in limbra maghiara, romanii in cea romana. Cu acést’a comitere suprema dechiara adunarea incheiata, provocandu pre membrii comitetului centralu de a se presenta astadi la 5 ore spre tienerea adunarei I. — si se departa din sala sub strigări entusiastice de „eljen.“ — Comitatul u Solnocului int. Desiu 29 Ian. In adunarea municipalitatii convocata in causa alegeriloru dietali după cele indatinate s’a cetitu rescriptulu si instrucţiunea si romanesce, fara inse a se fi dusu protocolu despre siedintia comitetului si in limb’a romania cu toata ferbintea dorintia a romaniloru, ca se vedia odata pe fraţii maghiari respectandu legea patriei si cu acést’a dandu dovada si de fratietatea neprefacuta. Dorere! ca si acuma despretiuindune nu concedu catu e negru suptu unghia din intinpenit’a loru cerbida de a despretiui totu, ce nu e maghiara, si aai estorce cu dispretiulu supremati’a nationala. Membrii romani din comisiune 26 la numero dimpreună cu toti amploiaţii romani isi estersera stima nationala si legale prin subscrierea urmatoriului protestu, data la protocolu prin protopopulu Ioane Chesei, care suna asta : „Subscrisi membri ai comitetului permamanente din acestu comitatu, cu romani, ne luamu voia de a ne da urmatorea dechiaratiune, pe care ne rogamu de spectatulu comitetu , ca se binevoiésca a o lua la protocolu . Subscrisu la provocarea Ilustr. s’ale doopomite supremu ne amu infaciosiatu pentru de conlucru si a ne impartasi la pregătirile representantiloru, cari sunt a se tramite la diet’a de încoronare a Ungariei in Pesta in urma graţiosului rescriptu reg, din 25 Dec. 1865, — deci ne dechiaramu, cumca suntemu aplecaţi a conlucra la afacerile acestea pregatitorie pentru alegerea representantilor din urmatoriele motive, si anume : mai antaiu pentru de a inplini voi’a Maiestate! S’ale imperatului si regelui apostolion espresa in susu laudatulu rescriptu reg. — după acea pentruca suntemu nutriti de sperare, ca prin asta se va ustura deslegarea definitiva a cestiuniloru pendente de statu, si inca intra unu modu, care se multiumeasca toate natiunalitatile, prin urmare se faca destulu si derepteloru pretensiuni ale natiunei romane, (ad. Autonomia tierii si dreptulu politica naționala. R.) Inse noi la toate acestea conlucramu si ne inpartasimu numai pub aceea conditiune, si prelenga acea aperta reservate, ca din aceasta, inpartasire a nostra la afacerile alegerei de representanti la dieta de încoronare a Ungariei in Pesta se nu se poata deduce, cumca noi amu fi recunoscuta prin aceasta validitatea de lege a articolului alu II dein anulu 1848, cu atata mai pucinu a art. I dein acelasiu anu sunatoriu despre uniunea Transilvaniei cu Ungari’a, a cărui in eflucsu este cestalaltu (ad. art. II.) si anume articululu alu II-lea nulu potemu recunosce, pentru ca acela a fostu adusa in anulu 1348 numai pentru diet’a ad hoc, deci elu acumu nu se pote privi fora numai cu octroatu, dara afara de aceea acestu articula nu consuna cu principiulu de egalitatea derepturiloru anunciata in diplom’a dein 20 Oct 1860, care si prin manifestulu dein 20 Sept. 1865 dein nou e recunocuta de lege fundamentale, — de ora ce, precandu clasea privilegiatiloru in acela articulu se sutiene in dereptulu ei de alegere de mai inainte, preatunci dela clasea poporului se pretinde unu censu de 8 fl. M. C. eara inteliginti’a si onoratiorii sunt eschisi de totu, de cumva nu locuescu in orasie, seau de nu posedu vreun’a dein calitatile de indereptatire.— Dein motivele premise ne alaturamu si recunoscemu de alu nostru votulu representantiloru si regalistiloru romani dela diet’a din Clusiu propusu prin Esc. S’a Metropolitulu br. Siagune, cu atat’a mai vertosu, ca acesta votu si Mai. S’a imperatulu s’au induratu prea gratiosu a lu lua in consideratiune in preanaltulu rescriptu dein 25 Dec. 1865, facundu uniunea Transivaniei cu Ungari’a depindietoria intre altele si dela multiumirea nationalitatiloru. In urma ne dechiaramu, ca numai prelanga acea reservare luamu parte la acestea afaceri, ca dein aceasta se nu se nasca nice unu prejudiciu in contr’a legiloru transilvane sanatorie despre inarticularea natiunei romane si despre folosirea in oficiu a celoru trei limbi ale patriei, cari s’au adusu prein diet’a transilvana in Sibiiu, si s’nu sanctionatu prein Maiestatea S’a imperatulu si regele apostolion. — Desiu 29 Ian. 1866. Urmeze subscrierile membriloru romani dein comitetulu cumitatense.“ Acesta după discusiuni bene sprijinite se si primi la protocolu, după cum arata telegramulu din mun. tr. Oficialii romani, cari se dechiarara solidari pentru cuprinsulu protestului au doveditu in comitatulu acestea o taria de caracteru démna de numele „romanul“ Fraţii maghiari isi candidara totu pe deputaţii de mai ’nainte, ei dintre romani in cercululde susu a pasitu cu candidatu de deputatu d. jude prim. Gabr. Manu cu urmatori’a dechiaratiune : 26 Declaratiune, încrederea conationaliloru mei, de oare am fostu intorocitu a me puté inpartasi pana acuma, si necesitatea urginta de apară si a representa interesele poporului preste totu, eara cu deosebire cele nationale ale confratiloru mei, imi inpunu o datoria santa de a me dechiara de tempuriu, ca io amesurata unoru provocări de confidintia din partea inteligintilor romani, suim gată de a primi candidatura, si totu de odata de a pasi de deputata pentru diet’a de încoronare conchiamata la Pesta in cerculu de susu cu subcercurile Lapusiului, Caticaului, Reteagului si a Petrime volutiene dara magulitu, deca alegatori cercului numita, si cu deosebire confraţii mei nobili romani prin intr’unirea voturiloru lor’ imi vor deschide eara calea, că pentru binele si fericirea loru naţionala si individuala se mi potu redica la loculu cuviintiorU graiulu. — Alipirea mea catra prenabulu Tronu, unde romanulu au aflatu totu deauna dreptate, si mangaiare , — precumu principiile egalei îndreptăţiri nationale, si individuale, care leamu profesatu nencetatu, iubirea patriei, si confratirea atatu de dorita cu natiunile surori a aceleia ’mi vor’ sierbi si pe viitoriu de idei conducatoare, pe langa declaratiune ca voiu cerca de a putea fi totu deauna in deplina contielegere, si in unire cu partid’a nationala romana, si acestea credu, ca conglasuescu si cu doriniiele si aşteptările dvóstre! — Fiţi dara cu încredere, si tari in predeintia si primiţi totu deodatas salutare, ca dela alu vostru iubitoriu confrate: Gabriele Manu, jude primariu. Desiu 29/17 Ien. 1866. Acum urmeasa, că se dovediţi voi fratiloru alegatori, cumca romanii din comitatulu Solnocului nu sunt tagadusi, cari se compromită onorea naţionala si se aduca in pericula drepturile politico-nationali cascigate pana acum. Dela dieta Ungariei. Pe 8 la 27. Ian. Verificările ablegatiioru la dieta din Pest’a decurseră cu greu. Resultatulu desbateriloru asupr’a obiectului acestui delicata reesa cam după ager’a vointia a partiteloru marcate ! — Romanii se verificara mai toti; in siedintia din 25 Ianuariu a. c. s’a verificatu Vine, Babesiu, George Mocioni si Alecs. Mocioni! — Merita atenţiunea publicului romanu decurgerea desbaterei in privinti’a alegerei lui Ladislau Décsey in cerculu Szilágy-Cseh, cunoscutu cetitoriloru nostri din publicatele intemplaii barbare comise din partea alegatoriloru maghiari, cu care ocasiune sau ranita multi romani împreuna cu Ales. Buda candidatulu romanu — cr’ unulu isi perdu vinti’a. — Ce se vedi! in locu se nimiceasca alegerea acesta, s’a incinsu o desbatere înfocata numai pentru investigatiune din partea maghiariloru si anume : Tari, Csanádi apoi Jókai intr’o cuventare lunga sunt de parerea investigatiunei. — Candu se rădică veteranulu nostru oratoru Aloisiu VIadu si plaidésa pentru nemicirea alegerei, fiindu însărcinata de alegatorii romani ai cercului numita a apera causta acesta înaintea casei, si este rogatu a asterne împreuna cu mai multi alegetori o petitione Mai. Sale. — Nu ne iearta spaciulu a reproduce cuventarea aceasta, catu si ale contralora Br. Orczy si Coloman Tisa, si a ablegatului romanu Sig Popu, care precisă foarte bine apucaturile încercate, aperă caus’a dreptății, si ceru investigatiune strinsa de doi ablegati, adeca Br Simonyi desemnatu de maghiari si multi romanu in persoana D. deputatu S. Popoviciu. — La votisare nu se primi propunerea romaniloru, ci se trimise numai Br. Simonyi spre investigatiune. — Ecca, cu ce sânge rece privescu fratii nostri maghiari intemplamintele barbare ale parlisaniloru uniunei la alegerile marcate cu batai si omoruri. In locu se se nimicesca alegerea unui deputatu, care intră in dieta preste sângele indreptatitiloru alegatori alungati cu fortia diabolesca si nelegiuita, nu se face alta — decatu numai investigatiune prin una maghiara — sperandu inca reesirea cu gloria in contr’a atacatului frate de romanu ! Hai nou. In siedinti’a XIX din 27 Ian., dupace br. Ludov. Simony se escusă, ca nesciendu limb’a romana nu poate primi misiunea de comisariu dietalu impusa pentru perculu de alegere Zilăh-Kraszna, asia cas’a delegă in locui pe faimosulu romanofagu Gavriel Várady, ér’ in fine iernase B. Horvăth. Deák după acést’a face propunerea, că se se alega comisiunea pentru compunerea adresei la cuventulu de tronu statatoria din 30 de membri, cas’a primi. Alegerea se si făcu, dar’ din nemarginit’a gratia a filoromanei diete din Pest’a nu vedemu figurandu neci macara unu membra romanu in comis, cea mai importanta. Cine nu crede, vedia si caute cu lampasiulu lui Diogene si vre unu romanu intre cei 30 membri alesi totu cu majoritate, cari sunt următorii: Deák, Eötvös, Andrássy, Klauzál, Anton Csengery, Szentkirályi, Melchior Lónyai Bezerédy, Bartal, Somsalon, Apponyi, Kemény, Koloman Tisza, Gerove , Balthasar Horváth, Nyáry, Bonis, Csernovics, Ghiczy, Hollán, Joannovich, Széli, br. Friedericu Podmaniczky, Várady, c. Lad. Csáky, Kolomán Kandó, Em. Ivanka, Paul Kubitza, Em. Lest si Móricz Jókai. Dintre acestia sunt 19 insi deachisti si 7 din stanga, partit’a lui Deák dar’ are prospectu a reesi cu aplanarea prin dualismulu pre calculatu ; nu se in vnse cum se voru multiami pretensiunile nationali in adresa, ca, deca se va face si aceasta adresa, cu cea din 1861, numai in numele elementului maghiaru, in contra intentiunii S. Stefanu, fundatoriului remnului Panonicu, atunci maghiarii de adi ne vom da cea mai batatoria la ochi dovada de falsitatea tuturora promisiuniloru făcute si facunde, in catu pote ca numai vreuna Hoszu va mai da crediementu vorbeloru de claca ale unui seu altui suprematistu, făcute spre a orbi de totu pe cei orbi pe de diametate. — ROMANILORU! pe cari ve revenimu in portrete intre tarii nostri de casa, feciele Dv. ne implu de sperantia, in totu minutulu, ca veti repeti in mesura si mai solidaria eclatant’a lupta parlamentari pentru salvarea onoarei si aperarea dreptului perfecta egala alu natiunei noastre, care nu mai vrea a remane ignorata ca a cincea roata in neci una acta de stata, in neco provincia unde locuesce! După ce acum naţiunea romana e recunoscuta de Europa, ca naţiune cu viatia politica naţionala in concertulu natiuniloru ei, ati comite cela mai fatalu atentata asupra viitoriului nostru, candu v’ati retrage din gloriosulu locu alu lupii, facundu