Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-02-23 / nr. 15
apendice subordinate interesului egemenisticu si naţiuni nenatiuni; dicu ca eu credu, ca scopulu principale alu romaniloru acestea este. Indresnescu acum a intreba mai departe : ca după ce in privintia celoru materiale incatu credu eu se vom aduce condusa după placulu maioritatii dietali din Pest’a, si acestea pentru toate partile si poporale Ungariei ; — consultu e, ca pentru aperarea tesaurului nostru celui mai scumpu alu vietii natiunali lasandu patri’a nostra se alergamu înaintea unei diete , carea atatu in membrii sai singurateci catu si in coru pore, — la verificări si la proieptulu de adresa, — arata si a aratatu, ca de natiunalitati coegali nu voiesce se soia una data cu capulu ? Consultu e ca natiunea romana in sene ori prin representantii sai se merga si se cera grati’a unei majoritati magiare, carea in proiectulu de adresa ne considerandu multimea poporatoru de alte natiunalitati in Ungari’a, totusi numai in numele natiunei politice ei maghiare vorbesce? consultu e ca romanii esindu din patii’a lorn Transilvani’a unde ori si cum impunu barem cu pusetiunea si numerulu, se mérga in diet’a dela Pest’a, a cărei elita a compusu unu proiectu de adresa, — la cuventulu de tronu, in care e accentuata necesitatea impacarei natiunalitatiloru, — in carele pestiunea grava a natiunalitatiloru e atinsa numai prin trecutu, ma asia dicundu e lipita acolea fara nesu cu antecedentiele si premisale, cu unu cuventu in grati’a unoru rogatori, caroru le au scosu ochii cu atatea ! ? Din partemi respondu la toate întrebările acestea, ca nu vedu lucru consultu ca cativa ablegati romani se mearga asi cauta aperarea dereptureloru natiunali acolo, de unde e certu, ca nu le va capetă naţiunea deea cumva si le a perdutu , ori si le va perde. — Nu credu inse, ca ne potu indemna neee interese materiali se mergemu la Pestea , pentruca legile , ce se voru aduce in acesta privintia voruti generali, pentru unguri si romani si apoi mi se pare, ca pentru usiorarea materiale a poporului va pasi dieta Ungariei si fara indemnulu catoruva romani, destutu de energiosu! Dara se adauge motivulu Dlui auotoru de cuprinsu: ca de nu vomu merge noi, voru merge alții si voru lucrăm de nobis sine nobis. — E bine, deca noi amuu pote speră esoperarea tientei noastre principali adeca indreptatirea nationalitatii egale deplina, acest’a inse considerandu ideile dietei din Pest’a o tienu imposibile. Prin urmare, de ce se merga cativa romani din Transilvani’a la Pest’a ? au dera se de solemnitate mai mare inarticularii natiunei maghiare de singur’a naţiune in Ungari’a si Transilvani’a si de nimicirea romaniloru că națiune ? — adeca moartea nóastra natiunale se se faca si cu subscrierea nóastra ? — Poate va dice cineva, ca romanii voru protestă si Dlu auctoru inca se vede a insemnă asia ceva in pasulu, unde afirma, ca romanii in activitate solidaria sine qua non mai multa respectu si storcu. întreba inse apoi, ca locala competente pentru darea protestului dieta din Pest’a este ? si deca e, — apoi candu s’a facutu ? din partemi credu, cachiaru dând o protestu dietei din Pest’a i s’ar recunosce competent i’a preste Transilvani’a si asia neamu taia lemnulu de sub putiere ! Dara continua Dlu auctore, ca ar trebui se fimn activi si asia se mergemu si la Pest’a din cause, ca acum apucandu insusi Maiestatea S’a imperatulu, lucrulu împăciuirea amana, ar trebui ajutorata la diet’a de încoronare, chiar si de aceea, caci prin atare actu adeca intrare in diet’a Pestii, antonomi’a patriei si derepturele nóstre natiunali nu s’aru periclită, tiendu aseoucurate si prin resonptlu de conchiamarea dietei din 25 Dec. an. tr. Din partemi vise am de a observă, ca Maiestatea S’a imperatulu tocma asia lucra acum spre compunerea aiacealoru monarchiei, cu ajutorulu unoru barbati, că si pana acum cu ajutoriulu ministeriului Schmerling, e acesta seditu in natur’a regimului, ca: Remnantele se-si aiba barbatii de încredere, după a caroru consiliu lucra si esecutesa , — nu pre Maiestatea S’al’aru ajută dara acum romanii mergundu in diet’a, ci pre barbatii dela regimu. — Apoi déca barbatii de acum dela regimu ne au deoblegatu catu de pucinu, déca potemu conchiudiendu din ideile si trecutulu barbatiloru dela regimu, barem ceva ajutoriu sperăi atunci sum de părere se mérga romanii si se ajute. — Inse ce feliu de semne an aratatu barbatii maghiari dela carma, ca voru se ne spriginesca natiunalitatea ?! candu a datu Dlu Mailath mai multu dereptu natiuniloru de sub corona Ungariei, deoatu comisiunea de 30 a dietei din Pest’a in proiectu sau de adresa ? — Miniatrulu de statu Belcredi a emisu cerculariu pentru respectarea dereptuieloru natiunali si limbistice, — candu au facutu acest’a barbatii dela carm’a provincieloru de coron’a ungara ? Se mergemu se le dama votu de incredere? că si cum amu dori că se se intarésca asupra de careva fericire, carea o amuti dobanditu! Si ce e cu securitatea autonomiei si dereptureloru nóstre natiunali ? — Noi le esplicamu că asecurate prin rescripturu din 25 Dec. 1865, — dara de aci urmésa, ca intielesulu se remana chiaru asia ? snm de convingere ca legile le interpretésa diet’a si monarchulu, ori mai bine barbatii dela regimu, — acum cumca diet’a iu carea neamu castigatu noi derepturele natiunali, ar fi fostu „tictio juris“ o au rostita de repetite ori barbatii dela regimu, e lucru cunoscuta , — si ce dicu maghiarii si diet’a din Pest’a despre acest’a, déca nu de aiure, ne vomu fi convinsu din proiectulu de adresa a aceeasi! Se vedemu dara, ca ce interpretare va veni de acolo, — mai alesu déca diet’a va fi si ceva si tractabile in compunerea intrebariloru comune de statu ! ? vomu merge la Pest’a se contribuimu si noi la îndeplinirea inimei, si a tuturora consecintieloru ei ? Că si cum aceea, — déea e numai se trecemu si preste asia fatalitate , — fara presenti’a noastra nu s’ar poté templă! Ori dara va dice cineva era, ca romănii voru protestă si de aceea se mérga ?! E bine, si in catrau au romanii a se intoarce, are la grati’a maghiariloru in contra voiei carem au lucratu continuu , ori la monarchulu de carele totudeaun’a au fostu ascultători, si carele chiaru pentru aceea lea si datu ocasiune, că in dieta se se decbiare de naţiune, si se li se recunósca limb’a de egala indreptatita ? Eu credn ca trebue se recune si protestese natiunea si representantii ei la monarchu in persoana si atunci: este acest’a de lipsa se se tempia prin diet’a Ungariei ? că de una parte se i se recunósca competenti’a, era de alta parte se devină in pericin de a fi judecaţi că una fracţiune neînsemnata a multimei dietei din Pest’a?! Cei ce voiescu a fi activi eo credu, ca mai antanin trebue se le considere acestea ! Si ce se caute romanii la Pest’a ? Diet’a din Pest’a e ana dieta de impacare, pasiescu dara partile multa pneiiu litigante. Apoi romanii nu s’au impacatu una data ? pasieecu ei că litiganti de nou? si nemicescu contractulu la care se potu ori cum provocă că la unu ce legitima, — pentru că ce câștige unu ce despre ce sunt convinsi ca nu voru dobândi ?! Eu credu ca romanii nu mai au de a litiga, fara numai de a pofti de la Maiestate că legatara făcută una data precare legiuita se se sustiene. — Prin urmare din partemi nu vedu nece unu bine de la una activitate intensa pana in Pest’a, si chiaru nece unu resultatu insera uatu, deca nu acel’a , ca romanii mergandu la Pest’a că una fracțiune neinsemnata in noianulu maghiarii, insisi si ara subscrie nemicirea autonomiei patriei in carea totu mai au ceva, si a esistintii natiunali cu carea se totu mai tienu, pana ce se face uniunea ori fusiunea, si egemoni’a natiunei politice se va estende si la noi! (Va urmă.) 700 votisanti intraudu in Tord’a sub Standarte nationale si cu „Desteptate romane“ . „Hai se damu man’a cu mana“ au datu de rusine toate încercările cu terorismulu, intrigi si coruptiuni neinchipuite. Inteliginti’a romana a fostu la inaltimea misiunii sale si cu poporulu a sustienutu vas’a nationala in gradulu superlativa. Unu Petru Vlassa parochu, unu Moldovanu economu si multi, multi altii dimpreună cu poporulu s’au aratatu atatu de animaţi, că si in 15 Maiu 1848. A fostu inse si unu Juda, pop’a din Selcica, care se sili a amngi pe popor in partea antagonistiloru. Scandaluru si rusinea rusinei a fostu inse protopopulu Crisianu din Regina, care cu nemicirea vadiei natiunale, vatamandu dreptulu egalu natiunalu alu romanului, nu s’a rusinata a seduce vr’o 400 romani, mai multi nobili, prin coruptiuni , ponendu pe fiiulu sei in fruntele de votara pentru Tisza si Huszár! Perirea t’a din tine Israile ! Deca barbatulu acestea se va mai protegea că păstoria sufletescu, care îmbracă roi’a unui Juda vendiatoriu incarnatu, apoi cei ce lu voru mai protege inca se voru socoti totu asemeni Judi vendiatori de interesele, vadita si onoarea nationala. Auditi nerusinare! Sedica ein, ca ce pot face romanii, ce voiescu ei ? Se-si aleaga deputati romani? ungurii sunt tari, ei sunt domnii tierei, cu ei tractesa imperatulu, ei trebue se ne representese ? ! — Apoi instalari si demoralisari cu bute de vinarsu si alte mediulece de corumpere, puiule! ba ia mai si inchisu intr’unu ocolu, unde se nu poata vorbi romanii cu ei si in Turd’a i-a bagatu in gradin’a temnitiei incuiandu portile pe ei pana ce au votisatu ! Se revolta sângele in trupulu omului, candu vede asemenea fapte comise de unu preotu! Moralitatea, care debue se-o fereasca de coruptiuni, chiaru elu se-o corumpa ! elu se lu traga in taber’a, unde pentru vinuarsu se-si venda sufletulu si naţiunea lui! Acel’a , care face desbinare intre fraţi, care ne face de ruşine înaintea strainiloru ! Ore acel’a mai merita se nduca rogatiuni la altariulu Domnului?! Ore superiorii lui si aceste fapte marsiave se le tréca cu vederea că intrigele de mai nainte ? védia si dă ei tém’a înaintea lui Ddieu! Inteliginti’a romana tóta s’a scârbita in celu mai mare grada da scandalulu celu comise, si nu’lu mai pote suferi in sinulu natiunei. Ducase, facase calvina turca ce se va face, dar’ onarea natiunei romane se nu o mai compromită, acum, candu se lupta pentru drepturi natiunali. — 58 uliscarll prin comitate. Xurda. (A l e g e r i ) Din relatiunea unui alegatoriu seufemu unu estractu, care va interesă pe publicu . De 4 dile curgu alegerile mereu. Pana acum candidaţii romani Dr. Ratiu si Demetriu Moga primiră peste 700 voturi, er’ Tisza si Huszár preste 2000. Nu e potentia se reesa vre unu romanu, fiendupa numai Turd’a singura a data din darulu legii unionistice peste 1000 alegatori ; si Tura , Trascau , Agribida, Griirisiu, Cristara, comune maghiare preste alta 1000, ceea ce făcu orasiele pentru romani , ca ce scopu s’a datu dreptu tuturoru treutiosiloru si pentru romani s’a hucarcatu censulu de 8 ti. 40 cr., că se nu se mai neei pomenésca vorba romana colo, unde se făcu legile! Romanii din departare de 20 miluri inca veniră se ’si de voturile la candidatii loru romani, la Martiu fu aici di de bucuria. Campi’a si montanii presta Beligradu 25 Febr. 1866. (Capetu.) Intr’altele, de loca la inceputulu desbateriloru, se ivi înainte cuventulu „compromisa“, prin care noi amu potea reesi cu unu deputatu romanu, inse cum ? D. protopopu Augustinu de Popa, ne reflectă, ca intre maghiari este o partita, cu carea noi daudu man’a vomu poté de sigura esi cu unu deputatu romanu. Eră unu ce curiosu, cum schimbară fedele mai multi dintre membrii conferintiei, candu audira de compromisu, ca nime credea asia ceva. D. prop. A. d. P. ne asigura , conica intr’adeveru sunt partite intre maghiari, ceea ce afirma si D. senatore Bergianu, ci conclediuramu caus’a D. protopopu cu conditiune, că pentru noi romanii, noi se ne alegemu candidata pe cine vomu vrea noi, si asia incepuramu a numi si barbati pe carii iama dori noi, inse nu ne puturamu uni, ca nu eramu convinsi a poté face compromisa ca fratii maghiari. D. senatore Bergiaaa dice: eu sciu cumca este o partita intre maghiarii de aicea, cu care amu poté face compromisa, inse ve asigurest, cumca ori si pe cine amu propune, partita aceea nu va primi, fara numai pe D. protopopu A. P., si asia eu ilu recomandu pe d. protopopu, spunenduve si aceea, cumca Domniasa acum stareu înaintea ungurilorn de aicea, dar’ totusi candidandu pe Domnia sa, maghiarii din partita aceea i ar da votu, altii dicea, ca s’a pocăitu si s’a reintorsu la politic’a natiunei si asia ei concrediuramn paus’a compromisului. Cu toate aceste romanii otarira a face si o reservatiune de dreptu, ceea ce promise D. protopopu a o compune, cu care se tini si conferinti’a. De compromisa neci vorba, ca maghiari se se invoiésca si alegerea era la usia. In 11 Febr.ér’ conferiramu se ceti reservatiunea de dreptu compusa de par. gr. or. din orasiu , candidaramu alegatorii romani pe DD.