Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-02-23 / nr. 15

apendice subordinate interesului egemenisticu si naţiuni nenatiuni; dicu ca eu credu, ca sco­­pulu principale alu romaniloru acestea este. Indresnescu acum a intreba mai de­parte : ca după ce in privinti­a celoru materiale incatu credu eu se vom­ aduce condusa după placulu maioritatii dietali din Pest’a, si acestea pentru toate partile si poporale Ungariei ; — consultu e, ca pentru aperarea tesaurului nostru celui mai scumpu alu vietii natiunali lasandu patri’a nostra se alergamu înaintea unei diete , carea atatu in membrii sai singurateci catu si in coru pore, — la verificări si la proieptulu de adresa, — arata si a aratatu, ca de natiunalitati coe­­gali nu voiesce se soia una data cu capulu ? Consultu e ca natiunea romana in sene ori prin representantii sai se merga si se cera grati’a unei majoritati magiare, carea in proiectulu de adresa ne considerandu multimea poporatoru de alte natiunalitati in Ungari’a, totusi numai in numele natiunei politice ei maghiare vorbesce? consultu e ca romanii esindu din patii’a lorn Transilvani’a unde ori si cum impunu barem cu pusetiunea si numerulu, se mérga in diet’a dela Pest’a, a cărei elita a compusu unu proiectu de adresa, — la cuventulu de tronu, in care e accentuata necesitatea impacarei natiunalitatiloru, — in carele pestiunea grava a natiunalitatiloru e atinsa numai prin trecutu, ma asia dicundu e lipita acolea fara nesu cu antecedentiele si pre­misale, cu unu cuventu in grati’a unoru roga­­tori, caroru le au scosu ochii cu atatea ! ? Din partemi respondu la toate întrebările acestea, ca nu vedu lucru consultu ca cativa ablegati romani se mearga asi cauta aperarea dereptureloru natiunali acolo, de unde e certu, ca nu le va capetă naţiunea deea cumva si le a perdutu , ori si le va perde. — Nu credu inse, ca ne potu indemna neee interese mate­riali se mergemu la Pestea , pentruca legile , ce se voru aduce in acest­a privintia voru­ti gene­rali, pentru unguri si romani si apoi mi se pare, ca pentru usiorarea materiale a poporului va pasi diet­a Ungariei si fara indemnulu catoruva romani, destutu de energiosu! Dara se adauge motivulu Dlui auotoru de cuprinsu: ca de nu vomu merge noi, voru merge alții si voru lucră­m de nobis sine nobis. — E bine, deca noi amuu pote speră esope­­rarea tientei noastre principali adeca indreptatirea nationalitatii egale deplina, acest’a inse consi­derandu ideile dietei din Pest’a o tienu imposi­bile. Prin urmare, de ce se merga cativa ro­mani din Transilvani’a la Pest’a ? au dera se de solemnitate mai mare inarticularii natiunei maghiare de singur’a naţiune in Ungari’a si Transilvani’a si de nimicirea romaniloru că na­țiune ? — adeca moartea nóastra natiunale se se faca si cu subscrierea nóastra ? — Poate va dice cineva, ca romanii voru pro­testă si Dlu auctoru inca se vede a insemnă asia ceva in pasulu, unde afirma, ca romanii in activitate solidaria sine qua non mai multa re­­spectu si storcu. întreba inse apoi, ca locala competente pentru darea protestului diet­a din Pest’a este ? si deca e, — apoi candu s’a facutu ? din par­temi credu, cachiaru dând o protestu dietei din Pest’a i s’ar recunosce competent i’a preste Transilvani’a si asia neamu taia lemnulu de sub putiere ! Dara continua Dlu auctore, ca ar trebui se fimn activi si asia se mergemu si la Pest’a din cause, ca acum apucandu insusi Maiestatea S’a imperatulu, lucrulu împăciuirea a­mana, ar trebui ajutorata la diet’a de încoronare, chiar­ si de aceea, ca­ci prin atare actu adeca intrare in diet’a Pestii, antonomi’a patriei si derepturele nóstre natiunali nu s’aru periclită, tiendu aseou­­curate si prin resonpt­lu de conchiamarea die­tei din 25 Dec. an. tr. Din partemi vise am de a observă, ca Maiestatea S’a imperatulu tocma asia lucra acum spre compunerea aiacealoru monarchiei, cu aju­­torulu unoru barbati, că si pana acum cu aju­­toriulu ministeriului Schmerling, e acesta seditu in natur’a regimului, ca: Remnantele se-si aiba barbatii de încredere, după a caroru consiliu lucra si esecutesa , — nu pre Maiestatea S’a­l’aru ajută dara acum romanii mergundu in diet’a, ci pre barbatii dela regimu. — Apoi déca barbatii de acum dela regimu ne au deo­­blegatu catu de pucinu, déca potemu conchiu­­diendu din ideile si trecutulu barbatiloru dela regimu, barem ceva ajutoriu sperăi atunci sum de părere se mérga romanii si se­­ ajute. — Inse ce feliu de semne an aratatu barbatii ma­ghiari dela carma, ca voru se ne spriginesca natiunalitatea ?! candu a datu Dlu Mailath mai multu dereptu natiuniloru de sub coron­a Un­gariei, deoatu comisiunea de 30 a dietei din Pest’a in proiectu sau de adresa ? — Miniatrulu de statu Belcredi a emisu cerculariu pentru re­spectarea dereptui­eloru natiunali si limbistice, — candu au facutu acest’a barbatii dela carm’a provincieloru de coron’a ungara ? Se mer­gemu se le dama votu de incredere? că si cum amu dori că se se intarésca asupra de careva fericire, carea o amu­ti dobanditu! Si ce e cu securitatea autonomiei si dereptu­reloru nóstre natiunali ? — Noi le esplicamu că asecurate prin rescripturu din 25 Dec. 1865, — dara de aci urmésa, ca intielesulu se re­­mana chiaru asia ? snm de convingere ca legile le interpretésa diet’a si monarchulu, ori mai bine barbatii dela regimu, — acum cumca diet’a iu carea neamu castigatu noi derepturele natiu­nali, ar fi fostu „tictio juris“ o au rostita de repetite ori barbatii dela regimu, e lucru cuno­scuta , — si ce dicu maghiarii si diet’a din Pest’a despre acest’a, déca nu de aiure, ne vomu fi convinsu din proiectulu de adresa a aceeasi! Se vedemu dara, ca ce interpretare va veni de acolo, — mai alesu déca diet’a va fi si ceva si tractabile in compunerea intrebariloru co­mune de statu ! ? vomu merge la Pest’a se con­­tribuimu si noi la îndeplinirea inim­ei, si a tu­turora consecintieloru ei ? Că si cum aceea, — déea e numai se trecemu si preste asia fatali­tate , — fara presenti’a noastra nu s’ar poté templă! Ori dara va dice cineva era, ca romănii voru protestă si de aceea se mérga ?! E bine, si in catrau au romanii a se intoarce, are la grati’a maghiariloru in contra voiei ca­rem au lucratu continuu , ori la monarchulu de carele totudeaun’a au fostu ascultători, si carele chiaru pentru aceea lea si datu ocasiune, că in dieta se se decbiare de naţiune, si se li se re­­cunósca limb’a de egala indreptatita ? Eu credn ca trebue se recune si protestese natiunea si representantii ei la monarchu in persoana­­ si a­­tunci: este acest’a de lipsa se se tempia prin diet’a Ungariei ? că de una parte se i se recu­­nósca competenti’a, era de alta parte se devină in pericin de a fi judecaţi că una fracţiune neînsemnata a multimei dietei din Pest’a?! Cei ce voiescu a fi activi eo credu, ca mai antanin trebue se le considere acestea ! Si ce se caute romanii la Pest’a ? Diet’a din Pest’a e ana dieta de impacare, pasiescu dara partile multa pneiiu litigante. Apoi romanii nu s’au impacatu una data ? pasieecu ei că litiganti de nou? si nemicescu contractulu la care se potu ori cum provocă că la unu ce legitima, — pentru că ce câștige unu ce despre ce sunt convinsi ca nu voru do­bândi ?! Eu credu ca romanii nu mai au de a litiga, fara numai de a pofti de la Maiestate că legatara făcută una data precare legiuita se se sustiene. — Prin urmare din partemi nu vedu nece unu bine de la una activitate intensa pana in Pest’a, si chiaru nece unu resultatu insera uatu, deca nu acel’a , ca romanii mergandu la Pest’a că una fracțiune neinsemnata in noianulu maghiarii, insisi si ara subscrie nemicirea auto­nomiei patriei in carea totu mai au ceva, si a esistintii natiunali cu carea se totu mai tienu, pana ce se face uniunea ori fusiunea, si ege­­moni’a natiunei politice se va estende si la noi! (Va urmă.) 700 votisanti intraudu in Tord’a sub Standarte nationale si cu „Desteptate romane“ . „Hai se damu man­’a cu mana“ au datu de rusine toate încercările cu terorismulu, intrigi si coruptiuni neinchipuite. Inteliginti’a romana a fostu la inaltimea misiunii sale si cu poporulu a sustie­­nutu vas’a nationala in gradulu superlativa. Unu Petru Vlassa parochu, unu Moldovanu eco­­nomu si multi, multi altii dimpreună cu popo­rulu s’au aratatu atatu de animaţi, că si in 15 Maiu 1848. A fostu inse si unu Juda, pop’a din Selcica, care se sili a amngi pe popor in partea antagonistiloru. Scandaluru si rusinea rusinei a fostu inse protopopulu Crisianu din Regina, care cu nemicirea vadiei natiunale, va­­tamandu dreptulu egalu natiunalu alu romanu­lui, nu s’a rusinata a seduce vr’o 400 romani, mai multi nobili, prin coruptiuni , ponendu pe fiiulu sei in frunte­le de votara pentru Tisza si Huszár! Peri­rea t’a din tine Israile ! Deca barbatulu acestea se va mai protegea că păstoria sufletescu, care îmbracă roi’a unui Juda ven­­diatoriu incarnatu, apoi cei ce lu voru mai pro­tege inca se voru socoti totu asemeni Judi ven­­diatori de interesele, vadita si onoarea nationala. Auditi nerusinare! Se­dica ein, ca ce pot­ face romanii, ce voiescu ei ? Se-si aleaga depu­tati romani? ungurii sunt tari, ei sunt domnii tierei, cu ei tractesa imperatulu, ei trebue se ne representese ? ! — Apoi instalari si demorali­­sari cu bute de vinarsu si alte mediulece de corumpere, pu­iule! ba ia mai si inchisu intr’unu ocolu, unde se nu poata vorbi romanii cu ei si in Turd’a i-a bagatu in gradin’a temnitiei in­­cuiandu portile pe ei pana ce au votisatu ! Se revolta sângele in trupulu omului, candu vede a­­semenea fapte comise de unu preotu! Morali­tatea, care debue se-o fereasca de coruptiuni, chiaru elu se-o corumpa ! elu se lu traga in ta­­ber’a, unde pentru vinuarsu se-si venda sufle­­tulu si naţiunea lui! Acel’a , care face desbi­­nare intre fraţi, care ne face de ruşine înaintea strainiloru ! Ore acel’a mai merita se nduca ro­­gatiuni la altariulu Domnului?! Ore superiorii lui si aceste fapte marsiave se­ le tréca cu ve­derea că intrigele de mai nainte ? védia si dă ei tém’a înaintea lui Ddieu! Inteliginti’a ro­mana tóta s’a scârbita in celu mai mare grada da scandalulu celu comise, si nu’lu mai pote suferi in sinulu natiunei. Ducase, facase cal­vina turca ce se va face, dar’ onarea natiunei romane se nu o mai compromită, acum, candu se lupta pentru drepturi natiunali. — 58 uliscarll prin comitate. Xurd­a. (A l e g e r i ) Din relatiunea unui alegatoriu seufemu unu estractu, care va interesă pe publicu . De 4 dile curgu alegerile mereu. Pana acum candidaţii romani Dr. Ratiu si Demetriu Moga primiră peste 700 voturi, er’ Tisza si Huszár preste 2000. Nu e potentia se reesa vre unu romanu, fiendupa numai Turd’a singura a data din darulu legii unionistice peste 1000 alegatori ; si Tura , Trascau , Agribid­a, Griirisiu, Cristara, comune maghiare preste alta 1000, ceea ce făcu orasiele pentru romani , ca ce scopu s’a datu dreptu tuturoru treutiosiloru si pentru romani s’a hucarcatu censulu de 8 ti. 40 cr., că se nu se mai neei pomenésca vorba romana colo, unde se făcu legile! Romanii din departare de 20 miluri inca veniră se ’si de vo­turile la candidatii loru romani, l­a Martiu fu aici di de bucuria. Campi’a si montanii presta Beligradu 25 Febr. 1866. (Capetu.) Intr’altele, de loca la inceputulu desbateri­­loru, se ivi înainte cuventulu „compromisa“, prin care noi amu potea reesi cu unu deputatu romanu, inse cum ? D. protopopu Augustinu de Popa, ne reflectă, ca intre maghiari este o partita, cu carea noi daudu man’a vomu poté de sigura esi cu unu deputatu romanu. Eră unu ce curiosu, cum schimbară fed­ele mai multi dintre membrii conferintiei, candu audira de compromisu, ca nime credea asia ceva. D. prop. A. d. P. ne asigura , conica intr’adeveru sunt partite intre maghiari, ceea ce afirma si D. senatore Bergianu, ci conclediuramu caus’a D. protopopu cu conditiune, că pentru noi romanii, noi se ne alegemu candidata pe cine vomu vrea noi, si asia incepuramu a numi si barbati pe carii iama dori noi, inse nu ne puturamu uni, ca nu eramu convinsi a poté face compromisa ca fratii maghiari. D. senatore Bergiaaa dice: eu sciu cumca este o partita intre maghiarii de aicea, cu care amu poté face compromisa, inse ve asigurest, cumca ori si pe cine amu propune, partit­a a­­ceea nu va primi, fara numai pe D. protopopu A. P., si asia eu ilu recomandu pe d. protopopu, spunenduve si aceea, cumca Domniasa acum sta­reu înaintea ungurilorn de aicea, dar’ totusi candidandu pe Domnia sa, maghiarii din partita aceea i ar da votu, altii dicea, ca s’a pocăitu si s’a reintorsu la politic’a natiunei si asia ei concrediuramn paus’a compromisului. Cu toate aceste romanii otarira a face si o reservatiune de dreptu, ceea ce promise D. pro­topopu a o compune, cu care se tini si con­­ferinti’a. De compromisa neci vorba, ca maghiari se se invoiésca si alegerea era la usia. In 11 Febr.­ér’ conferiramu se ceti reser­­vatiunea de dreptu compusa de par. gr. or. din orasiu , candidaramu alegatorii romani pe DD.

Next