Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-05-28 / nr. 41

MONARCH­’A AUSTRIACA. Transilvani’a. Nr. 3542 1866. In urm’a decisiunii făcute sub datulu de aatadi de magistratu, se publica bugetulu comu­nei Brasiovu pe an. 1866 in urmatorele : Bugetulu percepteloru si erogateloru comunei urbane Brasiovu pentru anulu 1866. I. P e r c e p t e. v.a. fl. or. 1.Restanti’a per cassa din anulu 1865 11.390 69 2. Remasitie active 20.000— 3. Arendi 74.911— 4. Rebonificare pentru inouar­tirarea si nutrirea militiei 15.000— 5. Veniturile tergului, tacs’a bulgariloru si veniturile din mosiile cetatii 1.825 98 6. Percepte straordinarie 1.594— 7.Contributiunea consumului de vinu (accise) 15.230— 8. Perceptele acciseloru 20.705— 9. Tacsele pentru carciumari­tulu de vinu, spirtu si vinu arsu 37.282— 10. Interese dela obligațiunile de stata 12.745— 11. Rebonificarea la contribu­tiunea pe pamentu, pe casa si pe venitulu loru 2.000— 12. Rebonificarea anticipării dela oficiulu de zalogire 3.771 79 laolalta :216.455 50 V\r'" Nr. 41. An. XXIX. 1866. Gazet’a ese de 2 ori: Mer­­curea si Duminec’a, Fai’a, caudu concedu ajutoriele. — Pretialu: pe 1 anu 10 fl pe Yj 3 fl. v. a. Tieri e­­sterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Tit AMSIL VAMIEI. Brasiovu 9 Iun. 28 Maiu. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespon­denți. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare publicare Cu totulu :210.224 &% III. B i 1 a n t i u 1 u. Asemenendu venitele prelim, cu216.455 50 ouerogatele in sum’a de 210.214 **'/« remane unu plus de venituri in sum’a de 6.261 221/3. Brasiovu 9 Maiu 1866. Magistratulu urbanu si districtoalu. *) Arau vrea se scimu, ca in ce proportiune se im­­partiescu acesti bani, si deca vr’unu romanu trage ceva ajotoriu din tota som’a, pentruca a sosita tempulu, ca se nu mai fimu indiferenți la neci o cifra din socotelile publice. — R. Trasuri de caractere politice. (Capetu.) După toate cate am descoperitu eu se pare ca cultur’a intielesuala la maghiari (se intielege ea in Transilvani’a) nu sta asie susu cu mai nainte. De aici incolo dn. Boner in toate cate le scrie despre cultur­a dinainte de 1848 a boie­rimii unguresci si anume despre cunosciutiele lori juridice este foarte reu informatu. Acésta o scimu si trebue se o scimu noi toti cati amu invatiatu pana la 1848 mai totu in acelea scóle cu junimea maghiara. De­si profesorii n’aveau incatrat, ci trebuea se ne recunosca silinttele prin testimonii bune, totusi mai tardiorii ve­­deamu noi insine, ca in comparatiune cu con­­timporanii nostrii de aceleasi clase si calcule din fierile apusene sclamn foarte pucini, prin urmare ca deca totuși voiamu se scimu ceva mai multu, eramu siliți se studiamu dupa esirea din scóle pana ce ne mai perdeamu vederile, cum si se calatorimu in străinătate. Cu toate acestea scă­derile unui obscarantismus sistematica, care domina in scólele din tiera, cum si ale tractarii brutale de care amu avutu parte, nici­odată nu le-amu pututu suplini după dom­niia, anume facultățile juridice ungaro-latinesci din Transilvani’a merita pe atunci compătimirea tre­­catoriloru. Ungurii inca n’au fostu niciodată mai luminaţi decatu sunt ei acum, pentru ca a face gura mare in adunari marcate, a cita cativa articuli din Verböczi, din Aprobate si Compi­late, a blatera in o latinia pe care nemtii o nu­mescu cu totii dreptulu Küchenlatein, sau in o limba ungureasca mai totu asie intortocata si desfigurata, ca si cum o vorbescu in diet’a Un­gariei mai multi magnati, carii se in vorbi multu mai curatu nemtiesce si francesce, decatu ungu­­resce, mai in scurtu a „schwadrona“ , striga, răcni si sbiera, inca nu insemna nicidecum a se bucura cineva de o cultura intielesuala mai înalta *). Pentru esceptiuni totu respeptulu si toata stim’a. De alta parte dn. Boner are toata drepta­tea, déca e in recomenda maghiarilorn chiaru in interesuln lor, ca mai desbracandu din un’a natiunala fi din trufi’a boiereasca se nn’si pregete a se mai apropie de barbatii cei mai invetiati ai sasilorn, carii au cunoscintie mai întinse si mai sanetoase decatu ei; tocma vnse de nu le­­aru avea, pentru maghiari totu ar fi unu mare castigu a mai conversa si cu alti barbati de ai celoralalte natiuni, dela carii se’si mai audia si cate unu adeveru curatu si se se desvetie odata a conversa totu numai cu prietini de aceia, carii niciodată n’au cutesatu si nu vom­ cutesa se le dispute cate o idea sepa, gărgăuni si păreri scâlciate. — — In capu II titulatu „Slabitiune si tar­ia“, dn. Boner constata din nou acea trufia separatistica a unguriloru aratandu orasi pe largu, ca lor le place a conversa numai cu oameni carii aproba toate părerile loru si carii nu mai acotu la lumina nici o idea noua, ci toate cate dicu ungurii le iau de bani buni. De a­­ceea ungurii inca nu potu scapa de prejudetie (Vorurtheile), nici judeca după o logica sane­­toasa, nici potu apretiui pe contrari si faptele loru. Si cum se poata ei asie ceva, déca se fe­­rescu de toti cati nu sunt de parerea si de partitea loru si déca cu de aceia nu se insotieseu nici in viéti’a publica nici in cea privata. In acésta privintia dice dn. Boner, ca ungurii se­­mana cu poporulu lui Israilu , oarele tocma si in dilele sale nefericite s’au feritu de toti cati nu se numera intre alesii lui Ddieu. Oricine isi pote face o idea despre urmările acestei iso­lari sistematice. Prejudetie afundu radecinate, logica falsa si cea mai nedrepta apretiuire (ad­­ura si urgia) a tuturoru cati se tie nu de alte principie si de alte scopuri diferitore de ale unguriloru. Preste acésta separatismulu trage nesmintitu in urm­a sa cea mai necumpe­­tata iubire de sine, era de acesta scădere un­gurii sunt cu totulu inlantruiti *). Tocma aste a fostu si la evrei, incatu singuru acesta boala inca ar fi fostu de ajunsu pentruca se’i aduca in apanere (Untergang). Acesta portarea a un­guriloru se arata in gradu mai nalta orioanda vine înainte vreo cestiune nationala. Atunci totudeauna ungurilu da ceva pe facla, din care trebue se pricepi, ca este b­o i e r­u­­­u care vor­­besce cu mojiculu, pentruca maghiarii privescu de mojici pe toti nemaghiarii. Ei pe nemţi ii despretinescu tocma pre atata pre cată ii si urescu, macarca deca nu era nemții, Ungariia pana in diu’a de astadi ar sta sub cate unu Hospodaru turcescu. (Ba dieu nici sub Hospo­­daru, ci deadreptulu sub Pasia, precum a si statu pana la 1686). Numai acésta trufia ungurésca inca ar fi de ajunsu, pentruca se ingreune orice negotiari in­tre Unguri si intre Regimulu din Vienna , pen­­truca ungurii nu numai ca nu cunoscu auotori­­tatea austriaca, ci ei mai nu sufere ca regimulu se ste pe pitioru egalu cu natiunea maghiara. Maghiarulu cu maghiara se tiene in trafi’a sa mai pre susu de toata lumea; de aceia eii nici ca vrea se scia nici de o concesiune din partea sa; la elu cuventulu negotiatiune (Unterhand­lung) n’are locu, ci numai d­i c­­­a t­o r ’a, se se intemple totudeauna numai ce vrea ei­ si nici­odată si altu ceva ce voiescu si altii, intocma ca si candu o armata victoriosa ar dicta celoru învinsi conditiuni după placulu seu. O alta insusire curioasa îmi mai bătu la ochi. Ungurii candu iti descriu starea loru in privinti’a unor pestiuni politice, totudeauna se infaclosiasa pe ainesi cu nisce victime (jertfe) cu totala nevinovate intra atata, in cati orice reu se intempla loru si tierii, asupra loru nu poate cade nici umbr’a vinei, densii sânt totu­deauna cei carii sufere dela inceputu si pana astadi, era vin’a este numai a altora si suferin­dele sărmanului unguru striga pe tata diu’a la ceru si la omenime *). Déca inse te incerci a’i reflecta, ca de si prin abusuri si administratiune rea au padintu mai multe nevoi pe tiera, pe a­­celeasi inse le simtă si le tragu nu numai un­gurii, ci toti locuitorii fara nici o esceptiune, atunci ei iti respundu : „Oho, acesta este alta ceva: noi suntemu maghiari!“ Cu atata esti apoi silita a incheie disput­a, pentru­­ca la aste ceva nu mai incape nici o logica. — Asemenea păreri scalciete si nelogice au remasu inradacinate din trecutu, pentruca pre catu ma­ghiarii iubescu libertatea (pe partea loru), pe atata iubescu ei si lustrulu si privilegiele ari­stocrației feudale, pe care nimeni nu le scie pre­­tiui asie susu cu maghiarii. Toate legile un­­guresci sunt fundate pe privilegiu ari­­stocraticu feudal­u. Totu din acesta *) Aici trebue se o spunerau curatu si fara frase multe, ca toti ardelenii suferimu mai multu séu mai pucinu de bai’a separatismului, toti suntemu mai multu séu mai pucinu prepuitori, unguri, romani si sasi; atata numai, ca la unguri seperatismulu e strinsu unita cu o trufia de nesuferitu , la sasi cu o primire rece cu ghiati’a, la romani cu o sfiiela adesea tragico­mica. Scene de felulu acesta s’au ivitu forte numeroase in timpulu dietei din an. 1863 et 1864. De aici inca vine, ca ardelenii se cunosca reu unii pe altii, ca se intielege si mai reu. Not’a refer. *) „Kolozsvári Közlöny“ (Monitorulu din Clusiu) este si in acesta privintia măiestru; elu e in stare a’ti descrie pe partit’a sa ca si pe o turmusiera de miei nevinovati. (Vedi mai alesu articulii conducători) II. E r o g a t e. 1. Salariulu derogatoriloru, simbriile servitoriloru si imbracamintea loru 50.665 n v$ 2. Diete si spese de calatorii 1.664 3.Recursitele de scrisu in cancelarii 1.889— 4.Incaldirea si luminarea 1.531— 5. Pentru pensiuni 4.985 16 6.Deputate pentru beserici si scole 8.786 74 7.Pe zidiri si­­ aparaturi 30.000— 8.Pentru curățirea etrateloru si a canaleloru 5.431 26 9. Ingrijirea si incortelarea militiei 15.000— 10. Pe ajutoare la seraci 10.000»­— 11. Platirea de contributiuni 18.409— 12 Spese straordinarie 6.100— 13 Contributiunea de consumu pentru vinu 15 230— 14. Pardosirea (pavarea) stra­teloru 2702— 15.Interesele 11.800— 16. Dotatiunea aplacidata de nou pe 3 ani pentru scó­lele poporale 5.250— 17.Pentru platirea pasivelorn 20.000— *) Cauta chiaru acum la o parte numeroasa a mem­­briioru dietei ungurene in cas­a deputatilor­.

Next