Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-01-29 / nr. 8
Intre anii 1848 si 1850 s’au scrisa si vorbita teama si pe la noi multe despre drepturile fundamentale, ci pe atunci oamenii esiti de curenda din tagala si orbitutii abia invetiasera cativa termini fara ca se fia strabatuta si pana la idei, libertate, egalitate, dreptate, fratietate, le invetiasera inca si sermanii tieani necăjiți, in fapta nuse vedea intemplanduse cu totala altuceva. Sub absolutismu era strinsu opritu a vorbi despre drepturi fundamentale; spendiuratoarea unguresca, biciulu rusescu si spionagiulu absolutismului taiese pofta ori si cui de a mai vorbi despre asie ceva. Drepturile fundamentale s’au desvoltatu in teoria si in praosa nu numai la elinii si romanii antici preste cativa sesuli, ci si mai alesu in evangeli’a lui Isusu Christoau si in biseric’a lui pana ce încalecă preste ea despotismulu, carele implu temnittele si catacombele cu martirii drepturiloru. Anulu 1789 au scosu la lumina drepturile omenesci mai multu si decatu reformatiunea. Poporale subjugate crescute si imbetranite in orbia spirituala completa nu le mai cunoscura, ci multi tienendule chiaru de crime, se scolara cu arme asupra lor, pentruca le mai placea sclavia, precum plăcuse evreiloru cep’a si aiulu egipteniloru cu toata robi’a Faraoniloru. Astadi cateva popoara europene au venitu la omoacinti’a drepturiloru omenesci. Cele mai fericite din toate sunt acelea, care le primiră in asiediamentul sen constitutiunea lorn si inrara Ca le voru apara. Intre acelea popora fericite se poate numera in acestea dile si poporala moldavo-romanesca. După mai multe încercări îndelungate de a’si elupta ei recaetiga drepturile cuvenite omului ca omu, ca creetini si cu cetatienii in fine ajunsera ca se si le adune in constitutione, se si le sancționeze si se jure pe ele împreuna cu Donanulu in 30 Iuniu (12 Iuliu) an. 1866. Poate fi ca acea constitutiune inca’si are ca orice lucru de mari omenesci, unele scăderi ale sale ; cu toate acestea noi nu ne sfiimn a sustiene, cumca natiunea romaneasca din Romani’a are intr’insa nun tesanin, carele nu se poate cumpăni cu toate avuțiile pamentesci cate se afla pe suprafati’a pamentului moldavo-romanescu si in pântecele muntiloru lui Constitutiunea romaneasca are in sine si atata potere de vietia, in catu ea va pune la proba toate calitatile celor mai eminenti barbati ai națiunii si virtutea cetatieana a tuturoru pana si a femeiloru, pe o generatiune înainte, inse tocmaiu aceasta consiste calitatea cea mai eminenta a constitutiunii romanesci, pe carea si-o deteia insii moldavo romanii. Acea constitutione se publicase si in foile romanesci, inse pando ? tocma in dilele dela Curtozza , Solferino, Königgrätz, Florisdorf, Praga, pre candn mai nimeni nu se potea ocupa cu lucrarile păcii, prin urmare si publicarea constitutiunii romanesci a trecuta pentru alte popoara pe aci incolo ca si orice scrie efemera. In America legile fandamentale se vedu pe la toate iocurile publice puse in rame aurite, era in scoale se invetia alaturea cu Tatain nostru si cu cele 10 porunci ale lui Moise. Fiinduca romaniloru de aici le scotu ochii mereu cu barbari’a moldavo-romaniloru si li se recomanda din contra legile ungarene dela 1848 ca singure mantuitore, era déca nuvoimn a le accepta ca pe o evangelia , ni se striga ne’ncetatu, ca suntemn dacoromanisti si suntemn denunciati pe lata din’a lu imperatia de vendiatori, de aceea crede, ca va fi bine a mai trage erasi o paralela. In Dec. an. tr. analisaramn legile ungurene din 1848 si vediuramn cats sierbitute mai este in aceleasi; se vedemu acum, ca ce isi pastrara moldavo-romanii din toate asiediementele lor vechi, cum isi formulara drepturile si pe cenrara. Se intielege ca aici avemu loca de a reproduce numai macsimele de dreptn, era constitutiunea intrega reciteasca o fiacare de unde o va găsi *) ; intru asemenea se lasa si aplicarea macsimeloru la judecata cititorului. Dintre macsimele sen adica drepturile fundamentale, pe care este asiediata constitutiunea moldavo-romanesca fia de ajunsu a reproduce aici urmatoarele. Romanii se bucura de libertatea consciintii, de libertatea invetiamentului, de libertatea presei , de libertatea intrunirilor (art. 5). Prin urmare, Libertatea consciintiei este absoluta. — Libertatea tuturoru culteloru este garantata, intru cato inse celebrarea lom nu aduce vreo atingere ordinei publice si buneloru moralmi. Inse Biseric’a ortodocsa a resaritului este relegiunea dominanta a statului romanescu. Era Biseric’a ortodocsa romana este si rematie neatarnata de orice chiriarchia străină, pastrandu’si inse unitatea cu biseric’a ecumenica a Resaritului in privinti’a dogmelor. Afaoerile spirituale, canonice si disciplinarie ale bisericei ortodoose romane se vom regola de o singura auctoritate sinodala oentrala, conformu unei legi speciale. Mitropolitii si episcopiiparchiotioti ai bisericei ortodocse romane sunt alesi după mnderii ce se determina prin o lege speciala. (Acestea toate le afli in art. 21). Mai incolo Invetiamentulu este libern. Libertatea invetiamentului este garantata intru catu ecsercitiului nu ar atinge bun’a morala seu ordinea publica. Se vor infiintia treptatu scóle primărie in tóate comunele României. Invetiatur’a in scólele sat nu i se da fara plata Invetiatur’a primăria va fi oblegatoare pentru tinerii romani pretutindenea, unde se voru afla instituite scóle primărie. (Art. 23). Constitutiunea garanteza toturoru libertatea de a comunica si publica ideile si opioiunile lor prin gravi, prin 8 c r i s t si prin presa, fiiacare fiindu respundietoru de abusurile acestoru libertati in casurile determinate prin codicele penala. — Delictele de presa sunt judecate de Jung. Nici pensura, nici o alta mesura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea oricărei publicatiuni nu se va pote se infiintia. Pentru publicatiuni de diurnare nu este trebuintia de auctoriatiunea prealabila a auctoritatii. Nici o cauţiune nu se va cere dela diaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi. (Acestea se copriuda sub art. 24. Se se compare ou infricosiatulu artic. XVIII ungurénu dela 1848 constatom din 36 §§ i, carele cere cantione de cate 5 si 10 mii fiorini si diotéza temnitia dela 6 luni pana la 6 ani si glóbn in bani dela 3 pana la 6 mii fiorini.) Secretalu scrisorilorn ei alu depestelorn telegrafice este neviolabila. (A t. 25) Romanii au drepturi de a se aduna in pace si fara arme *), conformanduse legiloru care regulasa ecsercitarea acestui dreptu pentru a tracta totu felnin de cestiuni ; intru acesta nu este trebuintia de auctdnsatiune prealabila. Acesta dispusetiune nu se va aplica si adunariloru in locu deschisa, care sunt supuse cu tófurn la legile polithnesoi. (Ca si in Angli’a, ca ori unde ) — Acestea se coprindu in artic. 26. Acésta teoiia si drepturi de a petitions fi dechiarata mai dennadi intr’unu din malu romanescu din Tracsilvani’a de „fórte periculósa“. Dopa artic. 27. Romanii au dreptulu a se asocia conformanduse legiloru regulatore de ecsercitiulu acestui dreptu (Vereinsrecht). Aceln dreptu la noi este restrinsu in mai multe moduri, in catu mai nu sei ce se alegi din ein. Artic. 28 tiene, ca fiacare cetatienn „are dreptulu de a se adresa la auctoritatile publice prin petitiuni subscrise de catra un’asen mai multe persoane, nepotenduse iuse petitions decatu in numele subscrisiloru.“ Acesta dreptu firescu n’ar fi opritu nici la noi prin vreo lege, inse fiindcă nu este garantata in modu positivu, pentru poporala intregu, ci numai pentru boieri, aeié sau aflata unii despoti mai mari si mai mici, carii nu numai in periodulu proprie numita alu absolutismului, ci si mai tardiu si pana in urma de facta avura fruntea de a caracterisa ecsercitiulu acestui dreptu de turburare a păcii publice, de revolta si rebeliune, macarca de alta parte se scie curata, cumca sunt chiaru dispusetiuni mai inalte, care dau voia ori si cui de a petitions deadrepturi si la Maiestatea imperatesca ; apoi este on totala alta intrebare, ca in ale cui nume si pentru ce ai petitionato ; pentruca după oricare constitutiune si după mintea sanetoasa fiacare poate cere numai in numele seu si in alu acelora de catra carii va fi auotorisatu. A--------.-Acesta se intielege fara nici o polilogia si sofistaria. Vai si era vai de acela statu si de acolu poporu, la carele nu este ertatu nici a petitiona. Dreptu ca la noi mai sunt oameni multi, carii au vediutu cu ochii loru, cum petitiunea bietului omu se punea pe spetele lui si se batea cu aiunulu, pana i se trentiuia si chartiuli’a si oasele. Eca asie ara voi unii ca se fia tractati oamenii inca si in dilele noastre. Dupa artie. 29 r.ta in voi’a oricărui cetatieanu a urmări pe funcționarii publici la tribunale pentru faptele administratiunii lorn, se prea intielege ca totu intre hotarale trase de lege si cu probe sigure in maca, pentruea se nu cădi tu in delictuiu seu in prim’a calomniei. Artic. 30 opresce estradarea refugiatiloru politici. — In an. 1855 tribunalulu din Sibiiu tramise comisariu inadinsu la Bucuresci, pentruca se ridice de acolo unu cuibu de secui, intre carii era si doua femei, mam’a si fiica, amestecati cu totii la cunoscutulu complota foarte periculosu, pentm carele tinii ajunseră in furci (Horváth, Váradi), era alții in prinsori grele. Gubernuln romanescu de atenei cadintu in lesina in urmarea atatorn invasirii si asupreli privi frumosielu, de langa perdea la toata scena aceea. — — vino uc Luduuvu-rumaui, neca si voru soi pretiui, apara si păstră drepturile castigate.— Omenii balbatescu erasi multe despre scopuri dacoromanesci. Era adeverat la Daco-Romania domniloru. Necum armele lui Carola I. fia macar si 200 mii, dara nici tata poterea Rusiei nu va fi in stare de a cuceri in timpurile noastre cu acea ustoratate, cu care potu cuceri legi si asiediemente umane, intrelepte, liberale, bune. In Austria egalitatea de drepturi este o rochiamata de repetite oii de pre trona ca cea mai mare solenitate si este pusa in lucrare, pentru ca toti locuitorii se fia egali in fapt’a legilora , inse nicaici nu este spusa curata, oare sunt drepturile fundamentale garantate asie, in cate puterea fisica brutala se nu cuteze a sparge prin ele. Cum este in aceasta privinfia mai anume in Transilvania si la unguri voma arata poate altadata, cu toate ca cei mai multi cititori ai nostrii o sciu din viétia. »Voimu se damn rumanilori austriaci atatea libertati si se le face cu atatu bine, in catu niciodată se nu le viia pofta de a cauta inafara“. Acestea sunt cuventele fostului ministru de statu cavaleru Schmerling dise si repetite in anii 1861 si 1862 la vreo doua ocatiuni despre romani; tota acesta este si cela mai din urma responsi alu nostru catra toti aceia , carom le-a pasionatu ca ci cum am fi fermecati, a populariza ideea dacoromanismului in gazetele maghiare si germane. Totu acesta ne este punctulu de întâlnire cu „Kronstädter Ztg.a Nr. 17 a. e. *). Totu din asemenea causa si cu asemenea scopn ne simtimn îndatorati a face inca o singura observatiune toturoru carii seu din cogetu curata, sau din vreann interesa oricare voie8CU a face romanilora bine. Nu cumva se se mai insiele a mai crede cineva, ca majoritatea departe precumpanitóare a acestui poporu ar fi atatu de materialista, intereseta si egoista, in cari se salte si se’si perda mințile de bucuria, deca — din ceea ce contribue si elu la statu si la tiera — i s'ar mai da putinoru cieruri inca cate 30 seu si 200 sute mii, seu i s’ar mai aplica din connationalii sei vreo 2—3 sute funcționari, ori ca i s’aru mai infiintia doua trei scoale gimnasiale, sen ce mai soia ea de care. Bane sunt si acestea si malta trebuiutioase; credia inse oricine, ca romanii au invetiatu a cauta si in viitoru si ca ei canoscu, ca fara garanția de drepturi nimica nu este sigura in lumea aceasta. — G. B a ritiu. *) Aceeasi s’a publicata in Bucuresci si francesce si nemtiesce, inse traductionea nemtiesca in mai multi articali este forte rea. CO „Concordi’a“ începuse inca din an. tr. a publica unu ciclu de articuli titulati „Diplom’a din 20 Oct. si emancipatiunea politica a foraanniloru“. In Nr. din 31/19 Ian, se publică alu V-lea articula. Auctorulu se ocupa mai totu numai cu romanii din Transilvania, era anume in a mustra foarte seriosu si cu temeiuri numeroase pe toti acei conducatori ai romaniloru, carii in an. 1865 au faontu pe natiune ca se’si parasesca terenuri celn sigura, legala, castigate la an. 1863 si se *) Ungurii pana si la dieta mergea cu sabia *) Articulu de foodu: Siebenbürgen und die orenincinsatalische Frage.