Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-10-25 / nr. 83
Gazet’a ose de 2 ori: Mercuroa siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 anu 10 fl. pe zi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 6 Novembre 25 Oct. 1867. Anulu \\\. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenti. — Pentru serie Tacs’a timbrata a 30 cr. de flacare blicare.ie la I cr. pu-I. MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvania. Adunarea societatii „TRANSILVANI’A“ pentru ajutorintu studintiloru romani , care din impregiorari neprevedinte nu s’a potato convoca pentru l-io Oct., se convoca pentru 22 Oct., di de Dominica, la ou’a ora dupa miedi-di , in localnic Licenlii St. Sava, pe care dn. directore a binevoitu a ni’m cede pentru acea di. Presiedintele societății „Transilvania“ „Rom.“ A. Papia Ilarianu. Calamitatile urbariali si Dr. Katin. (Urmare.) Onorarilor tribunale de comitatu ! Pre candu fostii Domni pamentesci se au apucata ca njutoriom judecătoriei urbariale din Mosiorheia a face comasarea pamenturilorn in contenitala comunei Sângera (M. Szengel) noi ama facut atenti pre fostii proprietari despre locurile, care noi cu dileri le-amu tienuto ai pentru care noi arau prestata pre ana incependa dela 12 pana la 52 dile de lucru parte cu palms, parte cu vite de jugu, si amu purtata greutățile satesci si ale tierei, ca ce vs fi cu acele locuri, care după § 16 din patent’a arbariale din 20 Iuniu 1854 an se remana in posederea noastra ca proprietate, pre langa obligațiunea de a împlini toate acele prestatiuni , cu care eramu datori Domniloru pamentesci pana la 1848, si care au de a dura pana candu din midiolocele nóastre ne voru rescumpera ? In urma acestei întrebări foștii domni pamentesci ne au mangaiatu cu vorbe, ca cu ocasiunea comasării densi ne voru da totu atata paraentu, catu amu avutu pana la comasare, numai se nu redicamu vorba înaintea judecătoriei urbariale. Noi amu datu acestora vorbe crediamentu deplina si amu asteptatu ca domnii pamentesci se’si implinésca vorb’a, dupace noi pretensiunile nóstre nu ni le-amu aratatu înaintea judecătoriei. Dar’ acum vedeaiu ca destula amaratiune, carnea Domnii pamentesci pre noi ne-au instelata ca vorbe dulci, căci acum pre noi pre toti ne-au dojenită prin judele satescu, ca dela St. Georgia 1862 ce le-amu folositu pana acum se nu le mai folosimu, si din case se esimu. Asia ftandu lucru noi suntem nespusi celoru mai mari pericole cu averea si famili’a ce o avemu, pentruca deca dojenitur’a noua data la timpulu seu se va lua indeplinire, atunci noi devenimu rugatori pre pamentu cu averene si familiane cu totu. Dojan’a noua făcută din partea Domniloru pamente nci nu se pote duce in deplinire: 1. Ca ea sta in apriata contradicere cu §ii 16, 17 si 18 din patent’a arbariale, unde apriata se statoresce, ca locurile ce suntu de natura alodiale cari sunta ale nóastre se remana in posesiunea fostiloru dileri pre langa îndatinatele prestatiuni, pana candu acele se voru rescumpera din midilocele proprii ale dileriloru. 2. Dupa § 178 din instructiunea arbariale (I. L I. manunchiu I. Nr. 1 din 1858) relatiunile intre fostii domnii pamentesci, si intre fosti coloni si dileri trebnea se se limpedésca cu ocasiunea pertractarei asupra comasatiunei, ce spre a nostra dauna nu s’au intemplatu. 3. Noi niciodată nu amu disu ca prestatiunile îndatinate pentru locurile ce le trenemu si oasele ce le avemu nu voimu ale face, desi si din acestu punctu de vedere fostii domni pamentesci nu au dreptu acele locuri a le lua dela noi. Impregiurarile, cumca noi pentru folosirea caseloru si a locuriloru nóstre amu facutu robote si amu fostu intru tote tractati, afara de platirea dârei ca si colonii, le puteam dovedi prin dd. Filipu Sacanu parochii in Sângera si Georgiu Crisianu protopopu in Sacalu. In urma acestora cu umilintia ne rogamu de marituri tribunalu judecatorescu, ca se binevoiesca a pune in timpulu celu mai scurta una di de pertractare si la aceea a lua la revedere actele de pertractiune despre comaaatiunea din M. Szengyel si gresielele care se au făcuta la acele nefiindu noi ascultari si pretensiunile noastre considerate, se se intregeasca in intielesulul 178 ala instructiunei ansa citate din oficiu, ai parte pentru momentoaitatea obiectului , parte pentru pericululu ce ne amenintia de a fi lapedati la St. Georgia 1862 din casele noastre si din mosii, se binevoiesca a statori, pana la declaiunea finale a obiectului acestui unu proviaoria după axioma ai possidetis, adica ca se fimascutiti si sustieniti in posesiunea pasilor si a mosiilora noastre. Tard’a 25 Martin 1862. Baba Stefana, Bubea Vasilicutia, Marian Chirila, Kormos Tanasie, Olariu Alexe, Venczel Daniel, Palpa Nastasie, Detesau Zthaie, Iernutian Nechita, Kosa Pista, Luca Lazar, Androne Vasilica, Szabó Josef, Luca Mate, Puste Dumitru, Dimbean Dumitru, Iureanu Matei, Venczel Georgie, Tordean Pavel, Muresian Gligor, Detesan Lupu, Magyaran Ioana , Tothazan Marina, Venczel Gavrila, Loca Ioana, Kormos Fodor, Kormos Jacob, Rosea Jacob, Baba Ioann, Suteu Mihails, Lechintian Tanasie, Suteu Prepub, Szakács Maxim , Kokán Mariska, Moldovan Paraschiva, Luca Palagia, Moldovan Ioanu , Venczel Josef, Szüts Ignátz, Luca Gerasim, Luca Ioanu, Gocsa Onisie, Roska Todor , Parece Ioanu, Nagy János , Para Mitru , Rontyan Ioanu , Moldovan Ioanu, Luca Costantinu, Muntean Avram, Boros Fodor, Moldovan Manuila, Timariu Mihaila, Kormos Ioann, Moldovan Buora , Ilisie Catana, Tiofan Ambrosie, Chocan Todor, Kotsis Sándor, Moldovan Vasilica, Kublesan Gavrila, German Nechita, Kormos Luca, Muresian Chirila. 37/Sz. urb. Spre pertractarea verbala a acestei cause se invita partitele a se infaciosia pre 14 Maia 1862 9 ore inainte de prandiu in persona sau prin plenipotentiati io cancelari’a judecătoriei din locu. Ala treile ecsemplariu se paatreza la acesta judecătoria din care celoru cu Rubre insciintiati, este ertatu asi lua informatiunele ; totuodata se observeaza, ca incusatii se’si denumesca plenipotentii spre primirea ordinatiuniloru urmatoare, caci in casulu contrariu se vor admanua acele celui d’antei incusatu. Pana la deciderea definitiva a acestei cause inse au de a remane tóate in statuia loru cela mai dinainte, remanendu suplioantii ne conturbati in posesiunile loru avute, prestandu datoriotiele de mai nainte. Din sesiunea judecătoriei de comitatu cu tribunalu urbarialu. Reginulu sasescu 16 Aprile 1862. Presiedintele Georgie Bárdosi. (Va urma.) Fagarttsiu Nov. (Adunarea si lucrările reprezentantii districtuale.) Pe temeiulu conchiamarii memorate in Nr. tr. adunanduse mai bine de sieptedieci membrii ai comitetului reprezentativa, dn. capitana suprema L. Tamasia ca presiedinte ala representantii deschise siedinti’a in 30 Oct. numai după 102 ore dim., din causa ca multi membrii intardiesera tare. Mai nainte de a pasi la vreo lucrare se citiră cateva ordinatiuni mai nalte, destinate a fi aduse la cunoscinti’a comitetului si a locuitorilorn. Din aceleasi cete mai multe apucasera a se publica prin diarie. Din toate cea mai insemnatoare este instructiunea ministerialui de interne din 19 Sept. Nr. 20.086/1867, prin care se reguleaza compunerea bugeteloru districtuali si reinfiintiarea perceptorateloru domesticali, era in legamente cu acesta decretulu gubernialu din marele Principatu alu Transilvaniei de data 11 Oct. Nr. 22 117/1867 in aceeași afacere, apoi decretulu Ecs. Sale dini comisariu regesen Nr. 473/1867, privitoriu la alegerea unui perceptoru si controlera domestica. Toate acelea acte oficiali veniseră in diosu numai in limba maghiara. Aceasta impregiurare disgusta foarte mulții pe majoritatea romaneasca a comitetului. Unuia dintre membrii propuse alegerea unei comisiuni cu însărcinare de a pregăti unu proiectu de representation si protesta cu scopa de a remustra in favoarea limbei romanesci si a pretinde respectarea ei. Aceasta comisiune se compuse din 4 membrii, vicariulu I. Antoneli , protop. I. Metianu , Ios. Pascaria si I. Romana. Indata dupa aceea se aleaera alte doua comisiuni, una pentru pregătirea bugetului anuala, era alta cu insarcinarea de a pregăti list’s de candidați, pentru cate alegeri era se se faca. Cu acestea si edinti’a acelei dilese închise. Amu uitata se atingeam , ca dupa citirea ordinatianilora dn. Braszt (fosta notaria in vecinula comitata, era acum primăria ala orasiului) îndreptă catra presidiu intrebarea : nu cumva la adresa comitetului substemnuta Maiestăţii Sale p. r. apostolice din siedintiele dela 5—7 Augusta a. c. a venita dupa vechea datina unu preanaltu recriptu cu resolutiune. Respunsulu fu, ca nu a venitu. Martorisimu ca noi inca din Augusta amu avutu destula curiditate si chiaru interesu ca se aflamu, deoa acea adresa a districtului Fagarasiu va provoca seu nu, vreo resolutiune. Mai tardiu amu aflata, ca acelui districtu nu i s’a tramisa nici vreo preanalta resolutiune si nici ^priu respunsu ministeriala, ca vnse in loca de asemenea acte a vecitu de data 26 Augusta Nr. 357/1867 unu intimatu presidiaru atatu de aspru infruntatoriu, atatu de necrutiatoriu in termini, precum nici gubernatorii din timpulu absolutismului nu s’au adresatu niciodată catra vreuna municipiu. In acela acta obvine pana si terminala desfrenare (rakonczátlankodás), scii precum era odata datin’a ca se vorbéscu directorii scóleloru catra tinerime si boierii cei mari catra curtenii loru. Nu soimu déca a fostu mai bine ca acela aotu nu s’a împărtășită comitetului, séu ca ar’ fi fostu mai cu scopu a se citi in audiulu tuturoru. Atata soimu de siguru, ca comitetului din acesta districta dela Augusta inceceaia datu iasusi timpulu pe alta cale satisfactiune de ajunau. De atunci alte comitete representative ale a 11 oru municipia au vorbitu si vorbescu, ar lucratu si lucra cu totulu altmintrea. Nu place sinceritatea romaneasca, nu manifestarea adeverateloru simtiemente de care este inspirata cineva? fia, acesta comitetu inse na se pricepe de locu la lingusiri. Dupa siedintia cei mai multi membrii ai comitetului au fosta invitati de catra dn. capitana suprema ia o masa ce s’a datu la locuinti’a sa, cum se dice en familie si unde domn’a suci’a ilustr. sale a condusu toata ospetarea si petrecerea in modulo cela mai placutu. După mesa s’au contiouatu lucrările mai alesu in comitete pana in nóapte. In urmatoarea di citinduse proiectulu representation in cauzza limbei, unele espresiuni intrebuintiate de comiteti produseră din partea minorității maghiare o resistentia obstinata, sau cum se dice, artiagosa , si o mare perdere de timpu, pana candu se statori abie tecatulu.