Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-11-19 / nr. 90

36 mii fl. mai molto ca din lemnu; deci se cere dela ingineii si techoici unu plano nou. Asopra padoritului s’au redicato crasi voci tari si s’a scrisa la on. magistrata, ca se stringa la pinteni mai altmintrea pe deregatoii’a padurariloru cetatii, pentruca ae se conosca pe ce se cheltoesco 14 mii fl. pe ano. In privinti’a fabricei de gaza, care mai cere o despăgubire de 1216 fl. pe a. o. s’a observata intre altele, ca vecinătățile platescu foarte greu si ie o partea ce se vine pe ele , ca socoteal’a lora respectiva este incorcata si ca in aceasta cansa trebue se se ie mesari maltu mai strabatatoare. Din contabilitatea comunei se vede , ca acesta comuna imparti pe anala c. preste 10 mii fl. v. a. la o multime de familii scapatate , vedovite, orfane, bolnave neputintioase, fara diferintia de nationalitati si confesiuni , ca inse intre cei ajutati s’au stracurat mai multi străini din alte comune, com si ca comuna e in perioala de a i se molti proletariatul o străina preste mesora Deci s’a decisa, ca se se faca in cela mai scurto timpu o conscriptione acurata de toti locuitorii, vechi, noi, naturalisati si cu totala străini, era intr’aceea orice persoane aflate ca vagabonde se se tramitia nesmintita si neaparata la urma loru, adica la comunele de unde au venito. Servitiula politienesca dela una timpu incoce s’a îngreunată preste mesura , era fiind apa ca institutulu vechia ala pszitorilora de nóapte nu mai e îndestulata nimeni, s’a decisa din nou, ca in locuia celoru 60 păzitori de nóapte se se multiesca soldații politienesci bine armați si bine deprinşi, carii se fia comandați a patrola pe rendu preste toata nóaptea Intr’aceea tatiloru de vecioi (capitani de patrarie) inca li se recomenda energia mai multa in suitienerea ordinei. Se face propunere, ca trotoarele se separatie regulata de nea indata dupa fiacare ninsore, pentruca se nu venimu in pericula de a ne frânge oasele pe trotoare inghiatiate si lunecoase cu sticla. Uni comunicata alu comitatului Zemplinu, care cere ca se le stamu in ajutoriu la dieta pentm gonirea oricărei alte limbi din trebile publice afara de cea maghiara, s’a pusa adacta. — Silii iti 24 Nov. o. n. 1867. Domnule Redautoru ! D. corespondente dela Clusiu Gr. Ch.ffa in Nr. 87 alu Gezetei, dice, ca ar’ fi intielesu, cumca comitetului opiatiunei transilvane romane ia un’a din siedintiele sale din urma, ar’ fi asemnatu unu stipendiu din cele mai principali la unu renegato, care inegrise pre romani in foile neromane — — — si apoi întreba, ca are cine suntu patronii Ini ? Fiinduca d. cor. atinge unu corpu morale natiunale, adica comitetulu Asociatiunei trans. romane, carele, incatu sein eu, totodeun’a cu tota scrupulositatea s’a nevoita dopa potintia a corespunde chiamatei sale nationale , in interesulu adeverului si pentru chiariticarea lucrului, cum si cu romano, me simtiu detoriu in cateva cuvente a respond? la asertiunile suso atinsului d. corespondente. Ca unule, carele am avutu fericirea de mai multi ani a asistă la siedintiele comitetului Asociatiunei cu opasiunea impartirei stipendialoru Asoc. me simtiu detoriu in interesulu adeverului, a constată, cumca comitetulu totodeauna se porte in alt’a afacere, condusa de principiale cele mai salatarie, or’ nu de patronarea cutarei seu cutarui concurente. Comitetulu in afacerea impartirei stipendiatoru, avu totadeona de principia conducatoria, progresulu , moralitatea si mineratatea teneriloru concurenti , constatate prin atestate demne de credintis. De aceste principia fu condusa acelu corpu morale si cu ocasiunea impartirei stipendialoru pre an. scol. cur. Deca totusi pre lunga intentiunile sale cele mai nevinovate si mai curate, a potutu se se insiele in bonele sale presupusetiuni, pre cum acésta de multe ori se poate intempla la lucrurile omenesci pre langa cea mai curata intentiune, cu toate aceste eu prediu , ca acela corpu morala nationala nu merita a fi tractata astfeliu, si a fi numai decatu denunciatu la lumea larga, ca dă stipendia la cutare renegata. Stipendialu, deepre care se pare a atepta d. coresp., fu datu, — ca si celealalte — pre bas’a documenteloru de progresa si moralitate, produse din partea concurentelor, si debite se recunoscu, ca comisiunea esaminatoria si opinatoria in privinti’a concurseloru intrate pentru cestionarile stipendia , esaminanda si combinandu atestatele si documentele resp.ns a potato se faca alta propunere mai drepta si mai corespondiatoria principialoru statorite din partea adonarilorn generale ale Asociatianii si resp. ale admn. gen. din 1862, relativa la conferirea stipendiatoru. Deca, cu toate aceste, relativu la concarentele de sub cestiune, s’a potato, pre langa cea mai curata intentiune, se se insiele in presupusetiunile cele bane comisiunea esaminatoria si resp. si comitetula Asociatiunei ; aici , dopa opinianea mea, nu e de vina nici comisianea nici comitetulu, prin ai mare nu merita imputare in publicu. Caci, dopa comitetula Asociatiunei, pre timpala conterirei stipendiatoru, avea la mana date si informatiuni secure, cudioa cutare tenerii concurente e renegata, ca innegresoe pre romani, in foile neromane etc. atunci de siguru unui atare retacitu, nu’i ai’ fi conferitu niciodata stipendiu, din denarii natiunei. Ca unuia, oarele totudeauna am tienutu si tienu, ca concordi’a, fratiése’a cointielegere, e □ nulii dinte factorii cei mai vitali ai prosperarei si consolidarei unui corpu nationale si resp. ala unei naţiuni bântuite de atatea calamitati, cum e si naţiunea noastra, ’mi asi lua volia cu cea mai cordiale amare a rogâ atatu pre laudatura d. coresp., catu si pre oricare romana cu simtiuri adeverate si curate, ca se nu ne grabimu a ne da la goldu lamei partile nóstre cele cu umbra, chiaru si in casatî de acele, unde redu seu vreo gresiela comisa de o parte seu alt’a, se poate vindecă usioru si pre alta cale, dar’ mai corespondiatoria, mai editioatatia si mai fratiesca. Chiaru si in casulu de facta, — relativu la obiectulu de sub cestiune, — o informare sincera, sprijinita cu date autentice din partea resp., era dara cu multa mai binevenita, si póate mai corespuniatoria, chiaru si in interesulu bunei armonie, decatu o atare procedura urmata de d. coresp mai cosa mentiunatu. După cum sevn, unu alto barbatu romanu din Clusiu ar fi tramisu oresicare informaliune pre cale privata la unu membru alu comitetului de aici, dar’ daun’a numai, ca si aceea sosi cam tardioru, după impartirea stipendialoru Asociatiunei pre an. cuv. 1867/8, totusi credia ca si acum ’si va avé efectulu seu. In urma die corespondente eu sum de opiniune, se ne marturisimu sincera unui altoi la pecatele nóstre, si in sensulu si spiritulu sântei scriptori, se ne nevoimu a ne îndreptă unii pre alții cu amare fratiésca, si numai in casulu deca nevointiele nóastre in privinda indreptarei, nu ne vom succede nici decatu ; atunci se alergamu si la alte midiloce mai simtitorie*) in acesta spiritu, ne invetia si s. scriptura se procedema facia anii cu alții, inse se nu ne invinoima numai decatu unii pre altii, in fapi’a loméi, ca se nu dama noi insine ocasiune , neamiciloru nostri, — de cati vomu fi avendu destui — a esploata spre folosulu seu si daun’a noastra, scăderile, cari le poate ca le vomu fi avendu si noi, ca oameni muritori, supusi slabiciuniloru omenesci. — Die coresp., cu durere de anima trebue se ti martansescu, — ceea ce si cei bine si dta si spiu altii, — ca deca cei romanii amu fi condosi, in toti pasii nostri, pusi si in interesulu casei nóstre nationale, de acelu mentora mare alu binelui si alu prosperarei in dividiloru, că si alu nationiloru — de acelu mentora mare dicu carele ’Io numimu cu frumosulu nume: „Concordi’a" , si pentru a cărui onoare si eternisare străbunii noștri dedicara temple si statue , ’mi place a crede, ca in acelu caso, facia cu toate impregiurarile nefavoritorie, in care ne aflamu, totusi amitu cu multa mai bine si cu paus’a nóstra nationale, de catu cum stamu in presente. — . . !. . . Aproposil! La cuventolu cela santu „Concordia"* intru tote cele salutarie patriei si natiunei, nu putemu se nu asecuramu si odihnimu pe scriitoriulu „Revistei diaristice“ din „T. R.“ Nr. 91, ca nemics alta nu ne conduse nici la atingerea noastra din Nr. 86, decatu simpla privire si cumpănire a respitateloru concordiei, candu si unde domineaza acesta preste toate si preste totu. — De acea nici ca ama atinsa vreo coarda de a direptolu, cu atatu mai puținu specialități . — ci am rechiamatu numai atenţiunea celoru de pe caii diferite, ce lucra sau vom a contribui la comunala scopu, ca, facla cu giurstarile, a sosita timpala, ca se ne intelnimu odata in focolarinlu comuneloru interese si dorintie nationale patriotice. Apoi „concordia“ mi a fosta, este si ’mi va fi idolulu acela, catra care, de candu luatu coodeiulu a mana, mi ama îndreptată, ma si închinata tóte trasările lui, nu numai in cause mari comune patriotice, nationale, confesionale, scolarie etc., ci chiaru si in cele private. — Deci se fiinu de acordu cu totii „la gruparea si concentrarea poteriloru noastre naţionali la orce afacere naţionala“ nemica parţiala se nu ne poata abate dela „concordia“ ce nu o reclama binele comuna. N R. 358 Din corn. Clusiului 18 Nov. 1867. (Urmare si capela din Nr. tr.) I. Căuşele ereditarii. Dupa cum este cunoscutu, in comitate căusele ereditarii se pertracteaza cu tata negligentiva, ora averea ourandiloru este espusa tuturoru praditoru. Judele primăria provoca comiteturi, ca se cogete la midilece, cu cari se ajute atatu pertractarea grabnica a ereditatiloru, cată si administrarea regulata a averei minoreniloru si curandiloru. Judele primăria afla greutățile in patent’s din 9 Oct. 1854 si propune , ca comitetulu in representatiunile sale se cera : 1. Ca doua scaune orfanale se se uneasca intr’unulu, cu siedinti’a in Clusiu. 2. Ca acesta scanau orfanale se aiba si pertractarea ereditatiloru, era nu numai căușele tutorali si de curatonia, ca pana acuma, si se lupre prin comisiuni esmise. 3. Ca pertractările de eredități se se stearga, pentru maioreni, deca aceștia nu voru cereo. Acestea puncte prin comitetu seu primita ca se se cera dela ministeiiu prin o adresa. Greutățile nu suntu vnse in patentis din 9 Oct. 1867 de ale cauta. Aceasta patenta cuprinde in sene dispusetiuni făcute cu toata ingrijirea, atatu cu privire la o pertractare grabnica a ereditatiloru, catu si la o administrare buna si regulata a averei pupililoru si curanditoru. Realu este de a se caută acolo, ca prin judecătorii du se observeza toate prescriptele acestei patente, apoi impartirea ereditatiloru cu realitati, sub jurisdictiunea judecatoriiloru colegiali si scoterea acelora de sub jurisdictiunea judetialoru singulari. — Acésta asin putea si demustra, inse nu voiu, ca acésta corespondentia se fia pre voluminóasa, fia inse destula, de argumenta a aminti, ca pentru unu bordeiu cu loca de 4°G, trebue cineva se vina, d. e. dela Ripa de susu, la Clusiu la pertractare, cale de 5 dile. Deci după opinianea mea, ar fi, ca spre a usiora pertractarea ereditatiloru, se se faca dispusetioni: a) Cá tóté datorintiele din patent’s d. 9 Oct. 1854, se se lege de jodeciale sing, după ce acést’a o pietende si patent'a. b) După ce institutoru de comisiuni orfanale, bine organisate, nu numai este buna si salutariu, ba din contra ar’ fi de a se introduce in toate comunele, nu se poate laudă întrunirea comisiuniloru orfanali intr’ună, ci in comitatulu Clusiului ar’ fi de a se înmulţi cela pucinu la numero de patru, asia catu la fiacare judeciu singula a se fia o comisiune, care se conste din judele singulariu ca presiedinte, din 2 asesori cu membrii ordinari, avendu după impregiorari catu se potu de multi membrii onorari, dupa putiniia din toata comen’a cate unuia, cari s’ar folosi mai multa si fara spese cu comisari esmisi, in locuia unde locuiescu. Asia s’ar poté cu graba pertracta ereditățile si s’ar poté face fara amanare dispusetiunile tutorali. Unu membru romana din comitetu a trasu atențiunea aceluia la o alta greutate, ce impedeca pertractarea de eredități si incheiarea grabnica a aceleia, mentionandu acea dispusetiune politica, după carea tieranulu si acuma , după ce s’a facutu proprietariu mosiei sale, intr’atata, catu este impartirea aceleia oprita, nu pote dispune preste proprietatea sa. După ce vorbitoriulu a desfaeiuratu prin *) Eram prea convinsi, ca comitetulu Asociatiunei nu poate porta vina la casula de susu, de acea ama si data la lumina cârtirea numita, pentruca retranganduse nici pe saptamana, nici pe din dosare nu se mai poata suspitiona lucrările si nobila intentiune a unicului nostru corpu morala naţionala, ci se fia încrederea in bunele lui intentiuni afara de toata indoieala, ceea ce acum si trebue se fia, — Red.