Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-02-26 / nr. 16

potu vorbi. Acestu deputata pleca dumineca la patri’a sa. — Eca scopulu diai I. Măcelăria, despre ca­rele atingea deanadi ceva una corespandinte din Clusia, este acum prin aceasta fapta a sa d&tu pe facia. Ide’a diai consiliariu gubernialu Ilie Măcelăria se pare a fi fosta, ca deca den­­sulu si alţii vora merge la Pest’a amana ca le­gile transilvane decretate de diet’a tienuta la Sibiiu si sancţionate de monarchiiia, pe temeiala aceloraşi legi ei nu numai vor­ fi suferiţi a vorbi romanesce in dieta, ci ca aceleaşi legi transilvane se vorn si recunosce de catra majo­ritatea dietei ungarene, in care precum in se­­natura imperiala au atatu in liber’a vointia a fiacarui membra a cuventa in limb’a sa natio­nala, ceea ce unii boemi, poloni si italieni au si facutu, pentruca nu’i oprea nici o lege , era presiedintele Hasner in cas’a deputatilor, tocma­i mn b­­ i e pe negermani sa se vorbeasca in limb’a propria, deca le este mai indemana, pentruca le va pane tălmăci, — intocma va sta si in diet’a ongureana in voi’a transivaniloru de a’si vorbi limb’a loru naționala. Ci toti cati au cugetată asie au potato observa, pumva tocma si in diet’a boiereasca din toamn­a a 1865 tienuta la Clusiu romanii si sasii numai catu au fostu suferiti din grati’a boieriloru, ca se’si mai vorbeasca odata limb’a nationala in patri’a loru, era mai departe totu ce s’a intemplatu cu ei in acea dieta a fostu numai o papusiaria pentru ochii oameniloru, ca inca nu era pregătite si majore toate planu­rile. In diet’a ungureana este cu totulu alte­­ceva, pentruca acolo legile tierii (citate si in Gazeta de cateva ori) oprer,cu strinsu intrebuin­­tiarea ori cărei alte limbi afsra de cea maghiara, carea pe temeiulu acelorași legi este singura domnitore. Inca din an. 1840 pe temeiulu legii de atunci au trebuita se decurgă toate afa­cerile dietale numai in limb­a maghiara. Artic. II din 1843 §§ 1, 2, 3 respira aceeasi lege si mai ageru oprindu aprietu oricare alta limba. Art. V § 3 din 1848 opresce lămurită alegerea deputatiloru, carii n’aru cunósce perfecta limb’s maghiara, in catu după acésta lege acei depo­­tati sasi romani necunoscatorii de limb’a ma­ghiara trebue se fia fostu respinsi din diu’a intrării loru in dieta. Intr’aceea cine scie la ce va mai fi buna inca si acésta încercare cadiuta. Istori­a nu sta, ci ea curge ca si Dunăre». — G. B a r i t i u. Se adeveresce deplina, ca ordinatiunea ve­nita si in M. Principatu ala Transilvaniei prin care se demanda impartasirea de informatiuni despre toti funcţionarii platiti din tesaurile statului e pretinde lămurită, ca respunsurile autori­­tatiloru se se faca numai in limb’a maghiara. — Toh­an­alu vechia. De 15 ani ale cincilea focu mare! Luni nóaptea in 4 Mart. orasi se mai prefăcură in cenușia averile dela 22 locuitori. Prepusulu celu mai mare cade si astadata asupra unora carii s’au asigurata ; sun­­temu inse foarte curiosi a vedea cam ce va esi din cercetare. Nepasarea oameniloru aratata la stingerea focului inca merita cea mai serioasa mustrare. — Oh­al»* a 23 Febr. Serbandusi scoal’a pri­măria (triv.) romaneasca gr. cat. din Ohab’a esa­­menele pre sem. de orna in 23Febr a. c. fii a­­companiata serbarea si de redicarea unui mo­­numentu. Ca unuia dintre aceia, cari mai antaiu la scol’a din amintit’a comuna am fostu nutrita de nectarulu celu dulce alu croiintiei, asistandu in per­­sona la serbările ce s’au tienutu in aceeasi di, vnuu cu cea mai mare bucuria a ve reporta in scrib­, mai antain decurgerea esameloru, după a­­csea serbarea la redicarea monumentului, si a ve roga, se aveţi bunătate a-i da locu in colonele stimatului diurnaln „Gaz. Trans.“. Schimbarea politicei in timpulu de facta aduse pre poporulu romano in un­a dintre cele mai critice situatiuni; — elu vise scie , ca adi nu mai poate deveni ignoratu, elu are dreptures­­cumperstu cu multe sacrificia. Poporulu ro­mana nu se tém­e ; elu tieae tare, ca are viétia, are virtute, safere candu ei dieteza cumpetulu cu rabdare, dar’ soie, ca misiunea lui e foarte mare si cu patriota transilvana si ca romana. Elu edifica mereu cu mari sacrificia scoli si ’si da pruncii ca se invetie, mangainduse cu poe­­tulu, pe cante : De n’a peritu romanula, Canda ordele barbare Veniau ca si locaste Pe agrii semeaati. Acu canda bratiuti tare In lume e cunoscuta, Tu bravule romane Mai credi a fi perdutu ? Se nu­me intindu mai departe, remane lunga romanii din districtulu Fagarasiului, trac­­tulu Mundi’a, ma me marginescu numai pe linga acei romani, cari s’au tienatu de compa­­ni’a a 11 a si cari suatienu si in diu’a de astadi scul’a acelei companii — fosta odinioara scol­ a granitiaria. — Acesti fosti granitiari, si alti ve­cini ai acestorasi au data cu ocasiunea esartie­­nului tienutu in 23 Febr. una esempla de totu frumosu, unu esemplu, care merita a fi imitata de oricare romana. La serbarea memorata luara parte ca la 60 mai notabili, computandu aci eforia, pe d. vi­­cariu Antonelli, d. Batiu, pretorele tract. Mun­dita, cari au contribuitu forte multu la înain­tarea aceleiași scele, parte desi visitanduo si insufletindu cu tela ocasiunea pre prunci, dan­­dule curagiu de a frecventa regulatu, parte in­­trebuintiandu candu si canda si nade a fostu de necese chiaru si fortia , si alti mai multi ofi­cieri pensionati si preoţi. Nimerniu prunciloru suie la 90. După cum mi s’a spusa ar fi si mai multi , inse ca se se impedece unele morburi contagiate, nu s’au po­­tutu primi mai multi, din causa ca incaperile sunt cam mici. — S’a promisa vnse din partea ascultatoriloru, ca cu ajotoriulu de susu in pri­­mavér’a a. c. se voru mai edifica doue incaperi, candu apoi cu ocasiunea altui reportu voiu enu­mera cu multu mai multi prin ei la numera. Progresul a. —­ Respunsurile, ce le au datu soolarii , incepandu dela celu mai micu pana la celu mai mare fara asie de bune, catu mai vertosu in istori’a romana trecură preste toata asteptarea. — Una nespusa bucuria a as­­cultatoriloru, a fostu resultatalu esamenului; una ce e mai multu, ca intonanduse la fine si unele i­m D e populare observai chiaru si lacrimi de bucuria din partea ascultatoriloru. Aci avea cineva ocasiune a se convinge pre deplina : carnea romanului nu’i lipsesce neci decatu simtiuri de cultura, ci din contra, elu e demnu de numele celu stralucitu , pe’lu porta. — Cu unu cuventa resultatulu fu asié de bunu, catu póte servi oricărei norme de modelu. După finirea esamenului, re­tieuu dela 8 ore pana la un’a ora d­a média, D. vicarin rogatu de mai multi fosti discipoli ai demnului de tota memori’a, reverinti’a, recunoscinti a si stim’a re­­pausatului primu docente ale scólei acesteia Georgia Sucia (născuta in an. 1799 la Szt.-Josef distr. Naseudului, care, venindu in an 1818 la Ohab’a, a servita mai antaiu cu docente pana la 1841 , candu in urm’a unui moileu mai de unu ana a si repansatu), conco­­mitati de mai multi oficiali pensionaţi, am­ploiaţi, preoţi si mireni, si de toti scolarii, mer­­sera la biserica, unde acei foşti discipuli ai re­­pausatului pentru amurea, ce si-a potutu castiga acela repausatu in Drulu, pentru blândeţi», pentru zelitu si virtutea, ce ’tu caracterisu, in semnu de recunosciintia, i au rediuatu unu mo­­numentu contribuindu fiacare după potritia ei adica : Domnii căpitănii Iacobu Cosgarea 5, Ioane Vornica 5 fl. Supralocotenti: Bucura Boeriu 2, Georgiu Boeriu 2 fl. Pretori tractuali: Iosifu Cepesiu 2, Georgia ş­i Stu­mbu de Simcu 2, Sum. Paserariu 2, Ioane Raţia 2 fl. Pietr. Franz Herzum 2 fl. Preoţi: Nicolau Ratiu 1 , Ioane Popa de Comanda 1, Nicolau Dobrini 1, Bucura Langa 1 fl., Arseniu Bănea 50, Ioane Crisianu 50 cf. Vicepretorele tract.: Ştefana Boeriu 1, for­­­tieri Georgiu Popu 1 , docenţii: Iosifu Popu 1, Ioane Popu 1 , notarii corn.: Georgiu Mo­­rariu 1, Nicolau Ratiu 1 fl. Proprietarii: Iosifu Siandru 1 fl., Arone Popu 50 , Sam. Marginenu 20 , Sam. Cosgarea 30, Tamasiu Popu 30, Ioane Popu 30, Siandru Boeriu 30, Ioane Boeriu 50 Isailu Demianu 30, Ioane Strimbu 30 cf. — Dupa redicarea monumentului s’a tienutu unu parastasu pentru odihn’a sufletului. Para­stasulu s’a Anita prin un’a oratiune a Rds. D vioarin foarte potrivita, in fine merseramu la prandiu, unde era si se trenura mai multa toaste pentru Maiestatea Sa, pentru Esc. Sa mi­­tropolitulu Alecsaodru Sterca Siulutiu si pentru toti barbatii fruntași ai romaniloru. — Aci or’ se mai făcură pucine colecte , din care se vor­ acoperi spesele pentru monumentu, or’ rebtulu se va tramite veduvei repausatului, care pana acuma ’si afla toata mangaierea in uuiculu seu fiiu supralocot. Carola Sucia, care lovita de glontia ala inimicului, la Custozza si-a data su­fletul» cu unu erou. Din acestea si altele asemenea esemple, de cari ochiuln ageru va descoperi multe in isto­­ri’a romaniloru, se demustra destula de lămu­rită, ce simtiu de cultura poarta romanula si catu de nobila e anim’a lui de patriota si natio­nalista. De celculu ca toti se urmeaza esemple de aceste atata de frumoase pentru o națiune, care crede in vieti’a s’a politica nationala — S­a­m. Radu, aud de drept. an. III, UNGARIA Peat’a 28 Febr. Ministe­riala ungurescu fa adi presentatii came­rei deputatiloru intre vivate nenumerate. Pre­siedintele min. c. Andrássy presentandu pe mi­nistri incredind­a camer­a , ca ministeriulu va procede in intielesulu legiloru din 1848 si isi va tiene de problema a sustiene continuitatea de dreptu medilocindu o invoire paciuita. Ministe­riala spereaza, ca națiunea ei va intinde ajutoriu unanima si neci unu fiiu ala patriei nu va lua pusatiune de partida dusmanoasa. Tier’a va sei sustiene ordinea, er’ regimulu si va da silinti’a a castiga multiamirea regelui si a natiunii cu actiunile s’ale. Presiedintele Szentiványi, numindu diu’a presentarii ministeriului un’a din cele mai feri­cite ale vieti­i s’ale , primi ministeriala cu cele mai vii espresiuni de gratulare. Presiedintele min. c. Andrássy propune apoi programulu seu, seu propusatiuuile ministeriale, recomandandulu camerei spre primire. Estractulu programului ilu scimn din nr. tr. in totu cuprinsulu . Iu vomu publica după cum se va primi de dieta. Id­oas’a de susu iodata după aceea Be pri­mi si mai cu căldură ministeriulu. Min. de in­terne br. Wenkheim fu organulu la presentarea ministeriului ; elu dede espresiune simtiemente­­loru ministeriului dioundu, ca simte sarcin’a re­sponsabilitatii, pre care a luat o asoprasi dim­­preuna cu deregatoriele ; apromite, ca in proceda­rea s’a va tine înaintea ochiloru legile din 1848 De 18 ani, dice , viéti’a politica ne a lipsitu, fiinduca constitutiunea era sistata si natiunea nu se potea misca decatu pe terenulu sociala, acum trebue se se suplineasca toate scăderile de 18 ani. E de lipsa inse o mare circumspectiune in procedere, ca se nu se pericliteze succesele prin încordări netempurie , fiinduca sunt multe dificultăți si impedecari de invinsii , numai pa­­tientia si colucrare din partea natiunii si mini­steriala se va apuca de lucru, la care cere si colucrarea camerei boieriloru. Br. Sennyri saluta ministeriala cu tota putintios’a căldură aratandu bucuri’a camerei boieriloru pentru denumirea lui din partea Mai. S­ale si dechiara , ca camer’a boieriloru e gata a sprijini ministeriulu din toate puterile. Dopa acést’a ministrii se duseră er’ in ca­mer’a deputatiloru, unde cetinduse propasatiunile ministeriale presiedintele camerei ordinéza a se da numitele propasatiuni in țipai in asia, dopa cum se cetiră de catra notariala si dice, ca iu­i Martin se vom­ pune la ordinea dilei. Dep. Iosifu Madarász cere tempo mai în­delungata celu pneriu de 7 dile pentru desba­­terea unei cestiuni atatu de mementóse, or’ Francisca Deák opune ca adunarea contribution» nu se poate amana, fiinduca regimulu n’are cu ce administra. Totu asia sta lucrulu si cu ce­lelalte propasatiuni, e neaperatu de lipea, cu desbaterea se se ie înainte catu mai curundu. Halász ér’ cere dile mai multe. Se face sgo­­motu. Se striga: la votu, si afara de steng’a estrema tota camer’a e învoita cu urgenti’a si se enuncia, ca in 2 Mart. se se pertracteze propu­­satiunile ministeriale. Böszörményi propune se se faca o adresa la Mai, cu rogare, ca se se desfaca oamer’a a­­cést’a ca nelegala, fiinduoa ea s’a infiiatiatu sub influmti’a absolutistica si prin urmare e nelega­la. Ér’ Deák respinse propusatiunea lui Bözör­­m­ényi, dicundu , ca e pre tardiu a dice acum ca diet’a e nelegala; ast’a trebuia se se dica la inceputulu ei, deci se retepte propunerea lui Bö- 62

Next