Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-01-14 / nr. 4

inse, ca s’au facutu propuneri din partea comi­­tiloru supremi pentru ocuparea si a sceletoru tri­bunale. Dar’ apoi după dosadit’a ignorare de pana acum, vereine -si poate inchipui , catu respectu vom­ fi avutu comitii maghiari la de­stoinicia barbatiloru nostri si la importanti’a acestoru tribunale pentru poporulu romano, care poate ca va avéa si oficialulu si potorulu in contra s’a totu in una si aceeasi persoana si i se va taia speranti’a dels inceputu de a poté esi ou dreptatea. — De acestea se totu vorbescu acum intre poporu, era Redactorulu incunosciintiatu face una din oblegatiunile sale cele mai consciiutiose, a atrage luarea aminte a r­espectiveloru locuri mai inalte la esoiierea de concurse ,­­ma si la respectulu catra multimea barbatiloru nostri practici in obiectulu acesta, decatu cari pucini vom­ face servitiu mai dreptu si mai acuratu miserei patrie, c­a ei nu făcu capitalu politicu din servitiale lor publice, cum făcu alții. — Altfeliu ce se tienemu de principiolu de stata , egala indreptatire ? deca nu o vomu vedé in fapta si in impartirea beneficialoru că si in a sarcineloru, cu cari cele din urma poate ca tre­­cem­u si presto egalitate dincolo. Asia spune­­tine si misteriulu egalitatii maghiare, ca noi nu pipaimu nemica, ca in ce suntemu egali! — Sero medicina paratur! — Revista de diuaria. Astadi amu citita dinariale cu singurulo scopu de a trage paralela intre libertatea altora foi politice din monarahia si intre esceptiunea ce se face cu unele foi din Transilvani­a in starea esceptionala in care se afla gemeodu ace­sta tiera. Gazet’a si „M. Polgár“ sunt strinsu oprite a publica documente istorice din 1848/9 si de sub timpulu absolutismului, ba Gazetei nu’i mai este ertatu nici a cita oate ceva din legile vechi, deca acelea se reducu la suferintiele patriei si ale natiunei. „Pesti Napló“ organu alu majoritatii dictaté publicando unu nou ciclu de articuli in favoa­­rea ministeriului ungurescu in Nr. din 18 Ian. art. Nr. II, vorbindu despre fostulu regimu ab­solutistico incaviintieza in termini neteai totu feliula de instelatorii finantiali care s’au comisu pe atunci, cum si toate relele cate a polutu face natiunea maghiara in acelu timpu regimului, pentruca „P. Napló“ statori maosim’a asia. Se faci vrasmasiului teu rele pre cate vei sei si puté mai multe. Totu P. N. ne spune curatu, ca partit’a loru avuse si pe atunci doua mo­rale, un’a privata si alt’a facia cu regimulu. Moral’a din urma le da libertate de a instela si a face ori cate rele ar’ fi pututu. Ceea ce ne spune P. N. acum la an. 1868 nu era nou nici in an. 1848 ; este inse intere­­santu a citi confesiunile unei foi guvernemen­­tale date pe facla cu francheti’a unui Machia­velli. — „Unia“ totu faia guvernementala a publi­cata intre altele istori’a din an. 1848/9 a unui batalionu revolutionariu , carele stetese multu timpu sub Stein la Alb’a Carolina si avuse a face de cateva ori si cu trup’a lui Acsente. Ce mai confesiuni, ce mai date istorice comunicate intr’unu sir­a lunga de continuatiuni! Ce se facemu ? Unora le este ertatu a publica date istorice, din contra altii nu sunt suferiţi nici a le publica, nici macar a le corege. „Asia se face istori’a!“ a disu Napoleonu I. catra unuia din adjutantii sei in momentele candu ii dicta unu buletinu mintiunosu. „Kol. Közlöny“ totu faia Deakista intre o multime de alte date istorice in Nr. 8 din 18 Ian. publica din condeiulu redactoriului seu D. Dózsa istori’a „Martiriloru secuiesci“ Török Já­nos, Gálfi János, Horváth Károly spendiurati cu capi ai unui complomu fiorosu din an. 1854 alu carui scopu fusese a face o vespera siciliana prin macelarea tutoror amploiatiloru si a ofi­cieriloru cati s’aru fi aflata in tiera pe partea absolutismului, era cuibulu acelui complota era deocamdată in Bucuresci si M. Ostorheiu, unde pe atunci se afla si Berzenczey et Co. In a­­cesta articula istorica dn. D. Dózsa recunósce in termini respirati dreptulu natiunei maghiare de a se scula cu arme in contra celoru carii aru ataca constitutionea ei. De altmintrea a­­celu articula amesteca cra si cateva mintiuni istorice, care in adeveru sunt de scandalu. Doamne, candu va avéa inca si acesta tiera ne­fericita istori­a sa scrisa in consciintia curata! Protocolului adunarei generale a Asociatiunei nationale din Aradu. Siedinti’a I. tienuta in Aradu in 22 Octobre 1867. (Capetu.) 12. Comisiunea a trei’a (Nr. 6 lit. c) in­­credintiata in compunerea preliminariului pe anala viitoria raporteaza sub F, prin referintele seu d. Georgia Craciunescu cumca: a) punenduse venitulu sperativu dela membrii Asociatiunei la o suma de fl. 1800 — b) si aflanduse in cass’a Asociatiunei in bani gat’a ^fl^J^9L60 perceptiunea ar’ face fi. 1997,60 din acesta suma ar’ fi de preliminatu a) stipendiciu din anula trecuta ala ce­lor doi teneri, c­ri nici pana acuma nu si-au redicato banii fl. 50 — b) pentru localitatea directiunei fl. 160.— c) salariului notarialu pe unu anu fl. 600.­d) pentru servitori fl. 100.— e) pentru lemne cararea si taierea celor la fl. 50.— f) luminare fl. 20.— g) spesele cancelariei si aie postei fl. 30.— h) diurnale fl. 100.— i) 7 stipendii si ad. 2 k 60 fl. 120, 3 k80 =240 fl., si 2 k 120=240 fl. fl. 600.— la­olalta fl. 1710. — Dupa aceste comisiunea proiecteaza, ca la impartirea stipendielor, competintii eminenti se fia luati cu preferintia in considerare, apoi si intre acesti­a numai cei ce sunt recunoscuti de lipsiti, era la siedinti’a, in care va fi seseper­­tractize primirea stipendistiloru Asociatiunei, sunt a se invita toti membrii directiunei. In urma comisiunea mai propune, ca in casa, candu resultatulu inpassariloru ar’ face posibile a dis­pune de o suma mai mare, — directiunea se fia insarcinata a se ingriji de înaintarea cres­­cerei si a culturei poporului si in suclele de pe la sate, anume prin premie pentru invetiatorii si scolarii destinsi, procurandu carti scolastice , si prin alte midilece potrivite, incuviintiandoise spre scopulu acest’a 400 fi., era celelalte sume, ce s’aru inpassa pe de asupra se se capitaliseze in folosulu fondului Asociatiunei. Proiectulu comisiunei pentru preliminarea speselor pe aDulu viitoria, precum si propune­rile ei se primescu in cuprinsuli intrega, cu acela adausu, cumva direcțiunea, in lucrările sale, ca si in anula trecutu are se parceda din punctu de vedere ala economicarei. In catu pentru cele doue stipendie preliminate cu 40 fi. si 10 fl. inca in anulu trecuta ,­­ direcțiunea e insarcinata a­­ provoca pre­tenerii respectivi prin diurnale, ca in termina de 30 dile se’si a­­rate dreptulu de a redica acesta suma ; la din­­contra banii sunt a se adauge cassei si cada sub dispusetiunea Asociatiunei. 13. Comisiunea a patr­a (Nr. 6 prot. lit. d) pentru de a face observatiuni si propuneri asupra modificatiunilor­ făcute in statute, rapor­téaza sub G. prin referintele seu d. Lazaru Io­noson, carnea, cercetanda de amenantalu para­­grafii statuteloru Asociatiunei, cari prin aduna­rea generala din 26 Oct. 1864 s’au modificata si s’au substernntit la inaltulu guverna alu Un­­gariei, de node acele s’au reinternatn ca anele modification!, — partea mai mare neesentiala, — a aflata, ca acele cu esceptiunea §-lui 10 prin care — neincuviintianduse propus’a nobi­lisere a adunariloru — adunarea generala e a se tiene totadeuna in locuri de resiedintia alu Asociatiunei, adica in Aradu, fiindu aprobate, sunt a se lua la cunoscintia spre acomodare. In catu pentru modificarea făcută din partea gu­vernului la §­In 4, după care cei din străinătate potu fi aleși numai de membri onorari, com­i­­sianea afla, ca aceasta modificatiune n’are ceva insemnetate mai alesa, mai vertosa candu adu­narea generala remane si mai departe in tota dreptulu de a lua la revisiune statutele Aso­ciatiunei din indemnuri si la opasiuni potrivite. Modificatiunea statuteloru, dupa contestulu primita si aprobata din partea guvernului deo­camdată se ia la cunoscintia spre acomodare. Trei ecsemplare ale statatelorn descrise in ca­rata cu inducerea modificatiuniloru sunt a se substerne guvernului. 14. Comisiunea a cince (Nr. 6 prot. lit. e) pentru cercetarea canseloru si a socoteloru din lasamentalu lui Iova Crestidia raporteaza sub H. prin d. Ioane Moldovanu urmatoarele: I. Statuia activu in man’a domnului Lazaru Ionescu a incursu fl. 2635 21 or. de acestia eroganduse fl. 1049 72 „ se afla fl. 1585 49 cr. 2079 49 or. la­olalta fl asemenenduse acuma statuia ac­­tivu cu statuia pasiva se arata unu deficitu de fl. ce insarcina lasamentulu lui Iov’a Cresticiu, si ca se se pota depura de deplina detori’a cam de 2079 fl. 49 or. — comisiunea e de părere, cumca cas’a si intravilanulu de sub Nr. 5 din Siri’a, devenitu in posesiunea Asociatiunei, se se vends, si in catu diu Georgia Popescu, protopresbite­­rulu Siriei, care a oferitu pentru realitatile a­­mintite 3000 fl. nu ar’ ave concurenti cu oferte mai mari, se i se venda densului. In urmarea acestui raportu , adunarea ge­nerala incaviintieza socot’a dini Lazaru Ionescu si ’la absolva de responsabilitatea ulterioara pen­tru pasirea pana aci. Banii gat’a, cari se afla in man’a dniei sale in suma de 1585 fl. 49 or. sunt a se depune pana la intrebuintiarea ace­­lor’a in cass’a de păstrare spre procentuare in folosulu Asociatiunei. In catu pentru cas’a si intravilanulu Asociatiunei, adunarea generala primesce proposetiunea comisiunei, si cuefeptui­­rea vinderei se insarcineza directiunea cu acela adauau, ca aceste realitati amesuratu intentiunei testatorelui nu se potu vinde decatu vreunui romano, sau vre unei corporatiuni romane, si ca incatu pana la 1/13 Ian. 1868 nu s’ar afla oferinte mai favorabile ele se voru da oferito* fiului d. prot, cu sum­a oferita de 3000 fl. v. a. publicanduse si prin diurnale, ca ofertele, ce ar* trece peste 3000 fl. oferiti prin d. protopreab. Popescu se voru primi numai pana 1/13 Ian. 1868­­ a­II. Statala pasiva in bani gat’a si in preten­siuni active fl. 130 50 cr. la­olalta fl. 1723 99 cr. a) biseric’a gr. or. din Siri’a pretinde o suma de fl. b) Len’a Kiorszky din Aradu fl. oj interesulu 6°/0 pe 6y4 ani dupa acesta capitala fl. d) contributianea directa dupa la­­camenta cu finea a. 1865 face fl. e) Rosali’a Bulboc’a pretinde pe calea propesului fl. Acesta procesa e apelata din partea Asociatianei. f) interesala acestei pretensiuni pe 2 ani fl g) spesele procesuale statorite pana acuma fl. h) detoliile erari ale ei comunale ale lasamentului fl. i) pretensiunea orfanala a co­munei Siri­a fl. l) pretensiunea bisericei gr. or. din Siri’a (obligațiune) fl. m) procentnatiunea, a cărei ertare se opereaza pe calea apelatiunei făcute din partea Asociationeifl. 472 —cr. 105— n 37 509 67 979 1680— 1­­168— 9 97 58n 298 619 348 459 46 37n 4809 3803 48cr. Unu secuiu in „Hon“ agiteaza barbatesce in contra amploiatiloru, carii ni se tramitu din Ungari­a si protestandu asupra loru se provoca la cunoscutele cuvente ale cronicariului Mich. Cserei, carele­­observase la cateva locuri, ca „tóate relele Transilvaniei au venito dela Un­gă­ri’».* — Inse unde ne mai remane noua spatie pen­­truca se reproduceam alte si alte date istorice de cea mai mare importantia din „­ Újság“, „Századunk“, „Hazánk“ etc. Incheiamu observandu, ca pana si flegma­­tic’a „Kronst. Ztg.“ s’a spatiatu de p o­­­i t­i c’a resbunarei ce ferbe si colcăie in ,,Lloyd“, „Esti Lapok“, „Unio“ s. a. tocma si asupra Sasi­­mei, era in cele din urma puteza si ea a se a­­para. Numai de n’ar fi prea tardiu jupane Hanes. Vedi inse planulu desfiintiarei tututoru prerogativeloru .sasesci in „Unio“ Nr. 7 dupa „Esti Lapok“. Fireace, ca precum sistem’a des­potica a lui Schwarzenberg in 1852 nevoindu a recunósce altora natiuni nici una feliu de dreptu nationalu, a trebuita se fia consecente, se des­­fiintieze si drepturile separate ale natiunei ca­­sesci, intocma trebue se faca si ministeriulu un­gurescu, deca vrea se scape mai usioru de ce­­stiunea natiunalitatilor­, de care inse nici asta nu va scapa. —

Next