Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-06-30 / nr. 50

oare instructiuni secrete, pe care le cunoscu numai ei si atapanii dela care le iau. Fana la imperaturu Iosifu NI. ecsista pentru archiereii catolici unu jurementu fioroso, prin carele ei se legă cu credinti’a ei cu papolu loru nu numai catra monarchu si catra stata , ci si catra pap’a Romei cu vasali ai lui. Prin acea formula archiereii jură in capulu propriu si in numele clerului ascultare orba catra Pap’a, apoi mai jură, ca vom persecuta si com bate din tote puterile pe eretici, pe schismatici si pe cei rebeli asupra domnului loru ai a urmasiloru acestuia“*), adica episcopii de aceea se facea episcopi, pentru ca se dechiare resboiu mai la toata lumea si se porte resboiu cu toata lumea, din causa ca pre totu rotundulu pamentului suntu numai vreo doua sute mii catolici , era preste una miié de milioane suntu orice, numai catolici nu. După multele certe pre care le avuse nemuritoriulu imperatu Iosifu II, cu scaunula Romei, nevoindu ela a mai suferi, ca episcopii din monarchi’a sa se mai remana degradaţi ei legaţi prin juramentu in conditiune de corporali si sergenţi ai Papei, porunci câ se se introducă si in Austri’a formel’a juramentului bisericei galioane pe care o si ceru din Parisa prin ambasadorulu seu. Pap’a crrele era oblegatu catra Austri’a ca si catra Franci’a in multe respecte ca si astadi , se vedia constriosu a face si imperatului Iosifu II. aceeasi concesiune. Deci formul’a juramentului depusa prin episcopi pana la 1856 , adica pana la concordata, suna in traductiune asia : „Eu N. N. jura etc. si promită Maiestatei „Sale augustului meu domnitoriu si domnu legitima, carnea ea cu sapnsu credintiosu in „funcţiunea episcopesca, in care am se intru, „nici eu insumi nu voiu face, nici voiu suferi a „se face vreunu lucru, care ar’ puté fi spre „stricatiune preanaltei persóane a Maiestatei Sale, „casei domnitorie, séu statului, séu potestatei su„verane a domnitoriului in ori si ce modu, séu „directa séu indirecta in sine si insusi, ’séu in „urmările sale. Totu odata promită cu jura„mentu, cumca me voiu supune la toate deers„tele domnitoriului si la toate legile cu fidelitate si fara nici unu respecta seu „esceptiune, intra asemenea voiu îndatora in puteraa oficiului meu „pe toti subordinatii mei, ca se Ie ob„serve cu cea mai mare punctualitate, si preste „totu pro catu depende dela mine, voiu înainta „onarea si binele Maiestatei Sale si alu statului.“ — Formula juramentului archiereiloru dela concordatu incace suna: „Eu N. N. jurusi promită pe sântele si dumnedieescile evangelii, precum se „cuvine unui episcopu, ascultare si supunere „catra Maiestatea Sa c. r. apostolica si catra „succesorii sei; ju ru totuodata si pro„mita, ca nu voiu comunica si nu voiu lua „parte la nici unu felia de consiliu, carele ar’ „fi stricatiosu liniștii publice, si nu me voiu „împărtăși la nici un’a societate suspitioasa nici „inlauntru nici afara din fruptariale imperiului, „era deoa cumva voiu afla, ca se apropie vreunu pericolu publicu, nu voiu lasa ni„micu neincercati spre a’tu abate.“ Mai trebuescspre comentariu la acestea doua formule de juramente? Credemu ca oricare cititoriu ilu va face elu insusi. Ne rugamu inse, ca se nu fimu reu intielesi. Noi carii amu luptatu si vomu lupta in totu restulu vietiei nostre pre langa sublimulu si mantuitoriulu principiu „Eclesia libera in statu libera“, aflamu totusi nu numai de cuvenintia, ci de necesitate absoluta, ca episcopii inca se depună juramentulu credintiei catra statu si catra mooarchu, pentruca si ei suntu fii ai patriei, si ei suntu cetatieni ai statului ca oricare altuia; este inse ca totala alta întrebarea : Cum se fia formulata acela juramenta. Mai nainte de tóate nu este ertatu, ca formula unui juramentu se cuprindă sententie, espresiuni, termini de semnificatiune dobioasa, ecivoca, elastica, in doi peri, pentruca se le poți suci si deturna ca si unu nasu de cera. Apoi dupa catu pricepemu noi, ambele acestea formule au cateva espresiuni fóarte elastice. Se luamu numai cate unu ecsemplu din amendona. In formula galioane seu Iosefina firesce absolutistica, archiereii jura , ca se voru supune atatu la legile tierei, catu si la tote decretele imperateaci. Ore inse candu una decretu seu altuia lovesce dreptu in legile tierei, atunci episcopala ce are se faca? Nesmintita ca voindu e’si păzi juramentulu ca omu de omenia, trebue se asculte si de ordonantie absolutistice. Atunci inse vine tierea si poporulu si ii dice: Vendiatoriule de drepturile patriei, peri din ochii nostrii. Asia bietulu archiereu ajunge intre doua scaune, intre doua luntrii, intre doua focuri. Inse pentru episcopii romanesci nu era de ajunsa nici atatea calamitate, ci ei trebuea se tare si pe acea constitutiune a tierei, prin carea natiunea si religiunea lor era subjugate si robite din vecuri. Apoi te mai mira, ca pe episcopala Maiorn ilu trantira si închiseră la monastirea din Alba Iulia, pentruca nu a putut preintempina revolutiunea lui Hora, Cloșca si Crisianu ; si te mai mira, ca pe Bobu sub titula de consiliarius actualis intimus ilu făcuseră unu feliu de capitanu preste romani, ca in crn’a din 1880 ii tramisera in Campia , pentruca ei se aresteze pe rebelii fictivi de atunci, era in 1846 pentruca se duca pe jupanes’a Varga Katitza „piocatoriti’a“ monteuiloro, dela Buciuma in temnitia ; ei era si te mai mira, ca in 1850 candu cu deputatiunile naționali, ministrul Schwarzenberg le dicea: Părinte, cu vedetive de altariu si nu ve mai amestecaţi cu aceşti agitatori periculoşi. Si asia te poli totu mira pana in dinsa de astadi. — Din formula cea noua trăgeam luareaaminte numai asupra clausulei din urma , prin carea archiereii devinu curatu p o I i t i a i ei inca politiai secreți *). La acesta mai cugeta, ca oamenii unui regime absolutistica presupună despre episcopi cu toata securitatea, cum ca ei prin preoții subordinati trebue se afle totu felinlu de decrete ale poporului, deca nu mai curendu, cela pucinu in paresimi, sciti dv., in paresimi; — apoi inctori’a eclesiastica ni s’au pastratu multe ecsemple de acestea............Sărmani archierei din monarchiile absolutistice, catu sunteti de compătimită in midilooniu pompeloru de care sonteti incungiurati. Ei, dara pentru archiereii romano si grecocatolici nu suntu de ajunsa nici calamitatile mai suso enumerate, ci ei suntu oblegati a mai depune in capel’a nuntiaturei papale din Vien’a inca si unu juramentu de credintia catra pap a, nu cu patra unu simpla presedinte ale bisericei, precum a fosta recunoscuta de conciliate mai vechi ecumenice, ci ca catra unu su v eram alu loru. Ne pare reu, ca in acesta momenta nu ne aflamn in stare de a reproduce aici si acesta formula din cuventu in cuvento. Intr’aceea oricine póate fi incredintiata, ca dela prefacerea incace a referintieloru monarchiei patra scaunula Romei, formul’a de juramenta sustienuta de acesta vine in confiict flagranta cu cea 8Q8tienuta de monarchula. Atat’a inca este sciutu pe facla, ca barbatii de stata ai Ungariei nu vrem se audia nici .de concordatu si cu atatu mai putinu de canonele conciliului tudentimu. Acésta este situatianea de facta a cleruriioru si prin urmare in mai multe respecte si a poporului. Clerurile isi au barbatii loru eminenti, dednea aceia porolariile din acestea; rol’anóstra de publicisti se finesce ou simpl’a atragere de boareamente la sitoatiune. — adauge: „Liberalismulu este un’a firma multa laudata (la maghiari), marf’a inse care se vinde sub acesta firma, da de mintiuna in modula cela mai stralucitu pre insasi firm’a“. P. N. inse merge si mai departe, pentruca in acelasi articolu de fonda neaga pe móarte, cumca la maghiari ar’ ecsista vreuna liberalisam. „Noi santemu egoisti“ adauge P. N., si nu poate fi mai mare ilusione, decatu déoa maghiarulu crede, ca elu ar’ fi absoluta liberala si prin urmare cosmopolitu. Capta liberalismulu si cosmopolitismulu oriunde aicea, numai in Ungari’a se uut ’tu cauti, ca te vei face de risc. Dupa P. N. nici partit’a sa, nici a lui Tisza-Ghiczy, nici a lui Jókai si nici a lui Kossuth nu suntu liberale, ci tóate suntu curata aristocratice; era necunoascerea de sine in acesta respecta merge asia departe, incatu se mai afla óameni carii credu, ca nisce aristocrati greoi ca Majláth gi Sennyei inca aru fi liberaii etc. etc.“ Propria oris fassio miile testes. — Facia cu acestea mărturisiri ale partitei dela putere intrebamu ăi noi pe acei romani usioru predietori , carii casca gui’a la vorbe dulci. Cu care partita din Ungari’a cugeta ei a mai face causa comuna ? — *) Haereticos, schismaticos et rebelles eidem domino nostro (Papae), vel successoribus praedietis proposse persequar et impognabo etc.“ Acesta joramentu anticrestinescu se formulase inca din sec. alu 14-lea sub pap’a Clemente si remasese in valoare pana la Iosifu II. De aici tu lectore iti poti esplica un’a multime de evenimente istorice. — 200 Baroensis. Aristocratica si democratica maghiara. „Pesti Napló“ din 5 Iuliu a. c. ne spune din nou, iu scimu a catea ora, cumca „Ungari’a si anume poporulu maghiaru este tiera si natiune per excellentiam aristocratica si ca insasi democrati’a loru in timpulu nostru are pretensiuni atatu de aristocratice, incatu se nu ne mira mu, deca foile de opusetiune afla cu cale a tiene prelegeri despre democratia si a esplica credintiosiloru sei democrati, pentru ce se nomescu ei democrati, adica „lucus a non lependo“, adica pe romanesce curata, ca democrati’a la ei nu ecsista de locu. Tote P. N. Siliciu 30 Iunin n. 1868. Date statistice relative la starea invetiamentului populariu in tractulu protopopescn gr. cat. alu Sibiiului pre an. scol. 1867/8 In tractulu protop. gr. cat alu Sibiiului, statatoriu din 35 parochii, se afla 22 parochii provediute cu scóle popularie. Celealalte parochii numerandu poporeni in numera neinsemnatu, nu suntu in in stare nici a’si edifică oasa propria de scóala, nici a’si sustiene invetiatoriu propriu. Pre langa aceste, in parochi’a Orlatului ecsista o scóla normala publica cu 4 invetiatori. Edificiu propria de scóla se afla numai in 15 parochii, or’ in 7 parochii nu ecsista oase de scóla propria, prin urmare, proncii se instruiéza in case anume închiriate Numerulu prunciloru aflători in etatea de scóla, in tóate mai ausu amentitele 35 parochii, după aratarile oficióse , trase pre an. scol. 1867/8 fu preste totu : 1532 Din acesti’a.’ 816 fetiori si 716 fate. Cercetam scól’a (catu regulata catu neregolatu) 461 fetiori si 213 fete; prin urmare iu cercetară scól’a : 359 fetiori si 499 fete. Observation^ Piedecile, care se stangenescu in calea progresarei invetiamentului populariu, pre bas’a esperientieloru dovedite de repetite ori cu ocasiunea visitarei si asistarei la ecsamenele prunciloru, intre altele , se poto resumă inormatoriele: a) Nepretrinderea in generale a poporului despre însemnătatea si folosulu scelei, avendu in vedere mai multu interesele sale economice, care le vede si le simte. Argumentările, capacitatile si svaturile binevoitorie ale preotimei mai zelose si ale altoru barbati iubitori de cultur’a poporului, inca n’au potut intrabate in priceperea massei poporului; de aceea se simte de multe ori trebuinti’a intrevenirei deregatorieloru politice resp., de a constringe cu midilece materiali pre părinți a’gi tramite pronoii la scoala si pre peli renitenti a’i pedepsi con forma ordinatiunilora mai inalte. b) Dotatiunea cea preparia a invetiatoriloru populari, necapatarea regulata seu de loco a pucinei lefe statolite prin contracte ai instrumente de dolotiune. De aici urmeaza, ca pre candu de o parte cu plați atatu de neinsemnate , nu se poto capetă invetiatori ai poporului, totu odata , de alta parte, aceli invetiatori, ren platiti, fiindu necesitați a se ingriji de modula subsistentiei sale, neglijeaza tienerea regulata a prelectiuniloru in orele prescrise, aplecanduse spre afaceri economice ; nttienendu unii invetiatori regulate orele de prelectiune, prin acestea dau ansa la frecventarea neregulata a scólei din partea prunciloru, cum si la înstrăinare din partea parintiloru, fa ora cu scól’a. c) In comunele sateaci, părinții ocupanduse cu economi’a câmpului, indata ce se ivesce primavér’a, începu asi aplecă pruncii la ocupatiuni economice, si atonci fórte cu greu se potu înduplecă părinții a’si tramite pruncii la scóla, de unde vinu înainte si de acele casuri, ca bietulu invetiatoriu, candu ese afara inspectoriulu distr., că se cerceteze si se afle progresulu prunciloru, se vede nevolit asi adună de preptare pruncii, că se se pota tiene una felia de ecsamenu, de multeori cu resultatu destulu de nefavoratoriu. Numai delaturarea astoru si altora piedeci, ar’ poté asecură prosperarea invetiamentului populariu. — *) Vedi formule in „N. fr. Pr.“ din 3 Iulie a. c. Red.