Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-02-14 / nr. 13
mésca tiér’a, era acestu acta e numai aluvointiei imperatului si regelui. Inse deca nici acestu min. n’ar multiami tiéra, regele nici pentru actele acestuia nu e responsabilu, prin urmare ori ce opositiune in contra dispusetintilora inalte contrasemnate de vreuna ministru nu e nici decum indreptata in contra vointiei imperatului si regelui, a cărui persoana e inviolabila, ci numai in contra cutarui ministru subscrisu . Națiunea saseasca inca baseata pe aceasta face protestulu CPJ. Insi ati’o u ni v e r s i t a t e i din 20 Febr., i, după ce se fini obiectulu pentru creări apendieloru din averea natiunei in faverea studiosiloru de sciintiele reale , pentru care se denumi o comisiune din barbati de specialitate , dupa ce se mai citi si reportulu dlui Dr. Eugenio de Trauschenfels asupra inaintarii petitiunii cehmiloru brasiovene, cari ceru a li restitui autonomia de mai inainte, in care fura mărginiţi prin legea industriala. Presiedintele invită pe dep. Mercurei Dr. Eugeniu de Trauschenfels ca se si faca propunerea presdintiata. Dr. Trauschenfels incepe : „Partea oficiala a lui „Buda-Pesti Közlöny“ Nr. 39 aduce tienerea unei resolutiuni preavi. din 8Februarie, prin care Maiestatea Sa c. r. apostolica, la propunerea d. ministru de interne , destitue pe comesiilu natiunei sasesci si prov. cons. gub. (rectios actuala) Conrad Schmidt din ambele aceste posturi si concede a se pensiona, or’ pana la alta dispunere a dietei legislative in privinti’a acestui postu a denumitu pe Moritz Conrad, cons. de sections in min. de justitia, cu comes prov. alu natiunei sasesci. „Petrinsa de insemnatatea necalculabilei urmari a acestora disposition! pentru constitutiunea municipale a cercuriloru sasesci, m a pentru ecsistenti’a natiunei sasesci ca atare, me simtiescu silita in consciintia, si prin oblegatiunea ce am ca membru alu universitatei me aflu îndatorata a protesta in contra nelegalitatii acestei mesmre a in regime ungurescu si anumita ami. r. ministru de interne contrasemnată.“ După acésta dovedesce din acto regali incependu dela regele Mathia, ca comesnilu natiunei sasesci, alean libera de catra representantii scauneloru si districteloru si in fine de comunitatea Sibiiului, in prima linia e oficiala poporala si numai incatu se cere si intarirea Domnitoriului tierei, se poate numi oficiala alu regimelui. Dovedeste, ca comesii au fostu denumiti pe viatia si ea chiaru si in memoriala in natiunei din 3 Iulin 1848 datu dietei din Ungari’a despre conditiunile unirii on Ungari’a universitatea natiunei sas. -si conditioneza asta supra grafuri natiunei alesă pe viatia. Er’ prin indegetarea, pana la alta dispositiune a dietei despre ocuparea acestui postu, dice dn. Tr., ca se pune in cestiune acesta oficiu, subtrogundose natiunei sosesci drepturi de asi mai alege comes si dandose dietei, unde națiunea saseasca niciodată nu poate avea inmurintia decidetoria, si prin aceasta i se destramă legatura uniunei ecsterne a natiunei. Scrisoarea preainalta din 17 Febr. 1867 catra contele Fr. Haller si cea catra cont. Julius Andrasey insarcinéza pe nonln min. ungurescu, ca cestiunea uniunii faptice a Transilvaniei cu Ungari’a se se aduca la o resolvare multiamitare numai in intielesulu curentului de tronu din 14 Dec. 1865, la deschiderea dietei Ungariei , precum si in sensulurascriptului catra diet’a Ardealului din 25 Dec. 1845. Apoi coventulu de tronu vrea, cu cestiunea uniunii se nu se resolveze după liter’s mérta a legei, numai la părere si cu indoitiuni, ci cu convoirea tuturora factoriloru, ce dovedescu viétia, ca asia prin alaturarea loru plina de încredere resolvarea se fia statornica si dinatoria. Apoi rescriptum catra diet’a Ardealului din 25 Dec. 1865 mai face dependinta uniunea si dela garantarea pretensiunei de dreptu a deosebiteloru naţiuni si confesiuni. Demnitatea comesului inse nu se poate înlocui in moda provisorin, ci dopa r. rescriptu din 31 Dec. 1845 Nr. coltii 8170 — despre dreptulu alegerei comesului invoitu intre cercurile sasesci si cu coron’a — spune ca judele regia ala Sibiiului e cornitele natiunei sasesci, care se afla acum alesu pe vietia. Indemnitatea seu libera dispunere ce o primi min. maghiaru dela dieta nu imputeresce pe ministeriu a calea legile. Apoi diet’a nu au putută se dă ministerialul dreptulu acela ce ea juca nn’lu posedea. Fiinduca diet’a Ardealului din 1848 numai acelea drepturi le putea preda dietei Ungariei, care le posedea ea ; apoi ea n’a avutu nici odata dreptu de a dispune despre viéti’a interna a peremiloru sasesci si despre alegerea comesului, prin urmare man’s libera a r. min. ungurescu nu se poate tinde in privintia acesta, decatu numai la atata, catu a avuta diet’» Ardealului inainte de 1848. Asia reciamatu pe articolului XIII si VIII din 1790— face propunerea : „Inclits o uniuversitate a natiunei se binevoiesca intr’o prea umilita representatiune a protesta in contra actului regimului, care dispune pensionarea graiului natiunei si inlocuirea Ini provisoria in contra legilorn snaratoria, care alteréza respectivuln dreptu alu cercurilorn sasesci, si se se rége de Maiestatea Sa p. r. ap. pentru restituirea starei legale.“ Acesta e propunerea si cuprinsuln sprijinirei ei, si presied. a defiptu diu’a de 22 Febr. pentru a se pertracta si dechiară, ca cede presiding primului depot, alu Sibiiului, care e constituttonalminte locuttitoriulului in siedinti’a universitatei, fiinduca propunerea privesce si persón’a lui. — — Tocma primimu si decursulu siedintiei din 22 Febr., in care se desbatu primirea ori neprimirea propunerei Dr. Eugenia de Transchenfels. Siedinti’a a fostu férte sgomotoasa. Auditorium indesnite, încordarea mare. Deputatii Brasiovului luara parte la desbateri pana in fine, candu vedinta, ca majoritatea e pentru propunerea lui Dr. Transchenfels si numai atunci isi depusera mandatiia, parasindu siedinti’a. In fine se votisaza, si propunerea lui Trauschenfels se primi cu 10 in contra la 5 voturi. Se alege comisiunea de 3 pentru compunerea representatiunei in persoanele: Trauschenfels , Klein si Kapp si siedinti’a ce incheie. — Una demustratiune se facu in 22 pa la 1172 cre de di in favorea comesului Conrad Schmidt. O deputatiune de mai multe sute de orasiani de frunte mersera la comesulu si in fruntea lor, advocatule Dr. Capesius tienu catra comesu o cuventare forte circumspecta. Aratandu, ca stirea despre pensionarea comesului au scuduitu animile in tota Sasimea. Ei multiamesce pentruactivitatea constituţionala cu tóta încrederea in momentulu salutarei celei dorerose de despărţire, dechiarandui totudeodata sperantia de alu resaluta in locala acesta cu alte 8imitemente de bucuria. Comesulile multiami dionndu, ca depupendusi oficiala are consciinti’a carata, ca la chiamarea necesității totudeuna a statu pentru drepturile si constitutiunea natiunei si deca n’a reesitu, vin’a a fostu in impregiurarile nefavoriterie si mare parte „fii nostri cari m’au impedecatu“ (unionistii). Una epoca plina de fatalitati se deschide pentru naţiune. „Puteri unite dara, ca se potemn lasa la viitorime dreptulu si constitutiunea neangustata si recomandanduse dulcei aduceri aminte la salutate cu vigare. — Deputaţii pentru diet’a din Pest’a se alesa G. Kapp cu 682 voturi. Unionistii cadiura, candu se spropiă nevoiea. — ** Tirimia mare Ianuariu 1868. In 16 Ian. petrecuramu la mormentu osamintele O. D. Gabriele Fogarasi prot’a tractului Vardarinta, pre care ’In plangu : Veduv’a Ana Fogarasi — fii’a sa Maria Vintu si patru fii Augustinu , Paula , Ambrosie si Dionisie, rudeniile mai de aproape si amicii lui. Inmormentarea se ecaecptă de mai multi preoţi tractuali si din vecinătate, cu d. Georgia Raducia in frunte, pe care ven. consistoria metropolitana inca in 12 Oct. an. tr. ’Iu onora cu încrederea sa ca administratorii provisoria, pentru conducerea trebiloru tractuali. Daa ca pontificaute tienu o cuventare. Noi ’In rogamn se o dă publicității, ca se o cunóscemu mai de aproape ca nu o amu auditu bine. — Poporala eră adunata in numera ca la 5—600 si candu după cuventare luă ertatiuni dela corn. Bethlen Camilo, ca proprietariu in Tirimia — si dela curtenii lui, precom si dela veduva, fiiu si fiii’a repausatului, nu vnse si dela ven. consistoriu metropolitana si națiunea romana, se maclnn ferte. Dar’ apoi numai cca, ca pop’acela reformata locala Béres Márton inca se încumetă a lua cuventulu in limba maghiara luandu ertatiuni, or’ dela corn. Bethlen, curteni si familia — precum dela comunele besericesci si preotimea tractuale, dar’ nime nu au intielesu dintre poporala adunatu, care audiendu vorba popii calvinescu intre murmure parasi convoiulu. Ea potea remane la o parte, ca n’avemu de a face cu amestecu de limba străină in nici o funcțiune besericeasca. — Repausatului fia’i tierin’a usiora. — I. M. NB. Nu ne potemu altempera, pentruca nu ne potemu intipui, cum s’a incumetatu pop’a reformata a se viri si amesteca si in funcțiunile besericesci ale romanilorn? Ce, domnule Béres ? Nu cumva ii faci ilusiuni, ca mane poimane er’ ti va succede a fi portati cu lectic’a pe umerii preotiloru romani, de avusi desfrenuri legiloro, ca se te amesteci si in functiuni besericesci si inca in limb’a maghiara ne mai pomenita la functiunile romanilorn ? producundu scandalu publicu si interitare intre popom, care a si parasitu scârbita acelu convoiu?! Ecaestia suntu agentii provocatori la discordii si dusmanii natiunale si confesionale deodata din fanatismul sen natiunal agresiva! — Tragema luarea aminte a respectiviloru superiori, care binevoiesca a nu trece cu vederea, fara a infrena ingerinttele unorameni, cari se încumeta prin licenti’a lorn cea desfrenata a nelinisei si a reci animele poporului dela concordi’a cea adeverata, care se solideza numai prin deplinulu respectu de totu ceea ce e alu meu si alu teu si numai prin dovedile pipăite, ca nu ne atingemu, cu atatu mai pucinu profanamu sanctuariulu datineloru si cu deosebire alu limbei nostre celei divine, in nici o relatiune. Er’ tocma in cele besericesci, tocma una popa calvinescu se cuteze a lua vorb’a ei inca in limb’a maghiara insemnéza, ca vru a face inceputu de a ne profana si cele sânte. Asta e judecat’a poporului, asta si a nostra acelora ce vedemu, ca chiaru pentru statu e periculosu a impinge indiferentismulu si a viri despre tiulu si in acestu sanctuariu. Cunoscemu si precepemu finatatea tolerantiei, pretiuimu si nu retractamu curtenirea si politeti’a, inse acolo, unde are ea locu si nade se sei repretiuimi restima ce respecta împrumutata , inse ingerinti’a nefasta, nechiamata a unui popa calvina la funcţiuni romanesci, cu cuventare maghiara, ne revoca in minte numai amenintiarile timpiloru de trista aducere aminte, candu reformatismulu iurestimpu de vro 200 ani distrugea din Ardealu si catolicismulu si totu ce nu era calvinu. Vedemu, ca v’ati luata de parola: „audaces fortuna javat“, (cotéza si vei reesi cu tété), scimu, ca n’aveti margini intru a cauta totu feliulu de midiuléce, prin cari se poteti petrunde chiaru ei la Urii, la penatii strabunilorn nostri, amenintiandune cu stingerea totala a nationalitatii si a limbei noastre, pe care vei acordati a o ecspune risului si despretiului, totu numai cu scopu de a’i accelera abandonarea. Inse limb’a néstra e limba de diei d. Beres, si dominiului ei la astfeliu de ocasiuni esclude orce amestacu de idiomn străina, cu atata mai multu din gura calvinésca. Respectivii superiori au santa detoria a intrena licentii de aceste, care scandaliseaza poporulu si submineaza amicabilele relatiuni intre națiuni si confesiuni, ca oaspele neobiamatu are locuia după ueia. — Căușele urbariali. (Urmare.) Proceduri de natura a celoru memorate mai suntu, acuma deja nu se mai intempla si bucurosu crede, cumca si tribunalele ordinarii acuma nu mai cosposesiunéza pre nimenea , pre basa ataroru contracte pseudo-arendatice, ci déca curialistulu parîtu pre basea acelora va soi desluci referinti’a , cea statutu intre densula si domnula de pamentu inainte de urdirea contractului; de buna seama se indrumeaza atari panse înaintea tribunalului urbarialu. Dara despre acea, cumca contractele intru asta forma infiintiate cum le vom judeca scaunele urbariali la asemenea casuri ? nu stim in certitudine, din causa, caci opiniunile cu privire la aceste contracte si in presentui suntu fóarte divergiote. De ecsemplu, suntu omeni, cari nu se multiamescu cu afirmare, cumca deca unu curialistu a pasitu la contractu de arenda, si nu e in stare a contestă carnea acestu contractu e facutu pre cale ilegala, in asemenea casa conditiunile con-