Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-10-18 / nr. 81
devotamentu. — Ca se crescemu dar’ in locune angeri aparatori, avemu oblegaminte a aplica libertatea legale chiaru si in crescere, cu atatu mai vertosu in formarea pastoriloru si a luminatoriloru de popom. Deci salutamu si acesta societate, care se fia sorginte la sute altele de totu feliulul — Red. Blasiu 23 Octobre. Sinodulu archidiecesei de Alba Iulia-Fagarasiu decurse cu resultatu imbucuratoriu pentru toti. Participarea celoru indreptatiti atatu a fostu de viua, incatu din tota archidieces’a numai doi au lipsitu, si acestia impedecati unulu prin morbu, alaltu prin cause familiari, ce nu i permiteau a se departa dela locasiurele sale. In 19 a fostu verificarea. In 20, 21 si 22 s’au lucratu in comisiuni si s’au tienutu cinci siedintie sinodali. In 23 demanéti’a sa verificatu protocolulu. Ca notari au functionatu Dr. Greg. Silasi, Ioane Moldovanu dela Catin’a si prof. I. M. Moldovanu. : : Din lucrările sinodului aumintescu acum numai facerea unei legi provisorie de alegere pentru congresulu provinciei metropolitane de Alba Iulia. Sinodulu acceptă prin acestea, ca laicii se aiba de doue ori atatia representanti, cu clerulu, si preste totu in congresu se siedia mai multi laici, decatu clerici. Una dare de séma mai detaliata va unnu preste pucinu. Resultatulu, cum amu disu, este imbucuratoriu pentru orice amicu adeveratu alu besericei nóstre, or’ inimicii sinódeloru din lucrările si tienut’a sinodului nostru nu voru poté lua argumentu spre consolidarea absolutismului in sinlu besericei unite. Cea mai buna armonia intre capu si membri si cea mai buna contielegere a domnitu intre toti. Totu asia fia, si or’ va fi bine! — Nu. Orestina 21 Octobre 1869. Tata diuaristica din monarchia atatu romananationala, catu si cea străină a luatu notitia despre nefericirea betiloru fosti coloni romani din Tofaleu, facia cu espropriarea loru efeptuita din partea presiedintelui tablei reg. Carolu br. de Apoi. — Pre candu diuarele romane compatimescu sórtea nefericitiloru numiti, alte diurn, anume „Esti lap“ din Pestea, si „M. Polgár“ din Clusiu, care acesta vobesce a se numi liberalii si defensare sórtei poporului, se nesuescu a proba legalitatea espropriarei. — Trebuie se fiam inse cu recunosciintia facla cu dinariulu „Hon“ din Pesta, care in descrierea sa spune francu si fara sfiala intre altele, cumca: „Nu este liertatu a uita, ca mai existu in lume si alte legi, decatu pre cari le-a avutu in vedere tabl’a septemvirala unguresca la facerea judecatei sale. Acele legi suntu — legile umanitatei! — pretindiendu totudeodata intrevenirea potestatei publice in favoarea nefericitoru espropriati.“ Care dintre gazetele numite are dreptu lasarmu in judecat’a nepartiala a publicului preste totu. — Nei cu corespondinti’a nóstra presenta avemu numai de scopu a multiami redactiunei gazeteloru romane anume a „Abinei“, „Gazetei Transilvaniei“ si „Federatiunei“ pentru apelulu loru, ce l’au datu intru ajutorirea numitiloru romani, deveniti fara de erórea loru proletari si muritori de férne, — si după ce in mai multe comitate si trenuturi se făcu colecte binevoitorie pentru sermanii numiti, a provoca totu deodata pe concernentii, ca se formeze, după statuluou, redactiuni a „Gazetei Transilvaniei“ spre scopulu acestea comitete tienutari, si mulu centrale in apropiarea nemidialocita a nefericitiloru, — care comitetu centrale se poata emite din sinulu seu de una data mai mulți membri, spre a imparti obolulu binefacatoriloru, — ba deca acel’a ar’ trece, după speranti’a noastra lips’a cotidiana, se midiuloceasca pre seama numitiloru cumperare de case si pamenturi, unde se aiba adapostu si asiediamentu. . . . Pentru acestea lu rogamu chiaru pe dn. Dr. Ratiu, ca pe unu aperatoriu alu causeloru nationali, ca insusi dsa se se ingrijeasca de constituirea unui comitetu centrale, — facundu cunoscutu numele membriloru comitetului acestuia, care in distribuirea ajutorieloru si in întreprinderea acesta se pota lucra cu poteri unite, ducandu controla, catu se pote de acurata spre binele victimeloru nenorocite, după cum credeimu, ca va fi si facutu. — m. m. Ele si in acestu casu se scriu fara cedile. Unde aceste trei litere nainte de i -si conserva sunetulu propriu, causta fiinduca i nu e originariu, se substitue prin e. Pucinele esceptiuni se considera ca sporadice, era vorbele străine ca unele ce nu se supunu regulei luate din firea limbei romane. II. Pentru semnarea sunetului propriu alu litereloru c si gnainte de e si i, se intrecaleza liter’a h. III. Duplicatiunea in cuvintele compuse prin prepositiuni se admite pretutindenea, unde duplica limba latina. Remanii neduplicate cuvintele ca: sumitere, aventare, ajutare, amenare, omorire etc. Asemenea remanii neduplicate vorbe ca: atunci, afara, acestu etc. Duplicatiunea lui si altoru consonanti la midiuloculu cuvinteloru, se admite acolo, unde se duplica si in limba latina. , S nascutu din x intre doue vocali inca se duplica; dar’ x nainte sau după consoane se scrie cu unu simplu s. d. e. desteritate etc.; era in cuvinte străine sau de origine greaca si inca nevulgarisate la noi, se conserva x. , Duplicatiunea la intonarea cuvinteloru nu se admite. IV. Cuvinte ca ghiada, facia etc., se scriu cu c, era nu cu t. In cuvinte cu putintiosu, cuviintiosu etc., t suna cu c nainte de e seu i. Lit. Z se admite in cuvinte străine, precum: zodiacu, zelu etc. In terminatiuni cu lucrediu, incredintiediu, etc. se admite di. Literele y, ph, th, si, ch se admitu numai in cuvinte străine si nevulgarisate inca. V. Se admite intrebuintiarea semneloru acutu ('), greu (') si cerumflessu !): 1. Semnulu acutu se pune la verbe in iefiaitivu, precum: a laudá, a vedé, a audi etc.; — si in imperfecte; d. e. laudá vedeá audiá etc. La substantivele prelungite, precum: domnia, socia etc. — In fine in cuvinte ca: légana, móra etc. 2. Semnulu gravu se pune la perfeptulu verbeloru, p. e. lauda, tacu, fach audi etc. Asemenea si in cuvinte cu parti, cârti, bunetati etc. 3. Semnulu cercuflexu se pune la sunetele nasali, precum: atâtu , câtu, intâiu , calcâiu, capatâiu etc. 4. Apostrofulu se pune la a cu articlu, precum: man’a, mam’a etc. Nota bene: Acestu modu de scriere s’a adoptatu in totale in siedinti’a din 13/25 Sept. după ce elu in partile sale fu desbatutu ageru si seriosu in optu siedintie plenarie ale academiei. — „Alb.“ Modulu provisoriu de scriere pentru publicarea analeloru si altoru lucrări ale sosietatei academice romane. I. Literele d, t, snainte de i, perdu sunetulu propriu, schimbanduse in sunetu acidentale. Cronica esterna. ROMANTA. Dnu M. Cogalniceanu, ministru de esterne, a plecatu astadi pe drumulu de feru catra Giurgiu, si de acolo se va imbarca spre a merge la Virciorov’a, la fruntari’a tierei, spre a intempina pe Mai. Sa imperatulu austro-maghiaritoru, care descinde Dunarea pentru a trece la Constantinopole. Era pentru dnu ministru de esterne o buna peasiune de a arata Mai. Sale imperatului, ca, pentru ca Romani’a este buna vecina, de aceea doresce cu dreptatea Mai. Sale se dé locuitoriloru din Ardealu linistea ce le lipsesce, si dela care ar’ depinde si propri’a liniste si bun’a stare a României. Convinga’lu inteligintele nostru ministru ca daco-romanismulu l’a inventatu insii maghiarii, spre a inarma cu arm’a resbunarei man’a imperiale, careia, la 48, romanii au asecuratu sceptrulu ce lu smulsese revolutiunea fiiloru lui Arpadu. — — Telegram’a circularia a dlui ministru de interne data catra toti dnii prefecti din tiara: „Domnule prefectul Ve recomanda cea mai mare priveghiare si legalitate in operațiunile recrutatiunii. Luați parte in persoana, si parte activa la toate lucrările; nu invoiti, ci din contra prevedeți abusurile. Veti sei, ca precum toata onoarea, asemenea si toata respunderea ve privesce in specialu pe dvastra; cautati in deosebi a nu se tramite la corpuri tineri slabi, sau mai tineri decatu invoiesce legea, caci asemenea recruti nu servescu a spori rondurile armatei. Spre pagub’a populatiunei, a armatei, a fiscului ei nu făcu de catu a imple spitalele si cimitirele. Ministru, M. Cogalniceanu. Nr. 15.300, Octobre 7. „Ad. N.“ . „Trompet’a Carpatiloru“ publica urmatoriulu Apelu catra romani: „Ne grabimu a respunde la unu apelu ce ne făcu diurnalele de preste Carpati, chiamandu si noi pre toti romanii din Romani’a libera cu simtiementulu nationale si umanu intr’ensii, ca se vina in ajutoriu la nenorocire, se ustureze miserica, se mângâie pre fraţii loru si ai nostri cadinti victima ai arbitraritatii justiţiei si administratiunei maghiare. Unu baroni influenţii unguru, influenta pate pentru ca este si presiedinte alu curţii de casatiune pre langa calitatea sa de unguru, a pututu dobendi ajutoriulu si alu justiției si alu administratiunei maghiare, spre a expulsa de pre proprietățile loru, unu numeru de 26 familie romani (300 locuitori, betrani, bolnavi, femee si copii), abandonandui misédei crâncene in modulu celu mai neomenesu, acum pre timpulu ernei. Se scie, ca in Austria, după evenimentele de la 1848, guvernementulu invingatoriu, pentru considerationu pre cari nu voiau a le cerceta acum, a pusu capetu iobagiei in totu statulu Austriei, declarandu liberi pre bradele loru si pre o particica de pamentu pre muncitorii tierani, cari pana aici, in Ungari’a si in Transilvani’a mai alesu, erau cumplitu torturati de catra seniorii feudali, in faci’a carora muncitoriulu nu era decatu sclavulu lipitu pamentului. Muncitorii romani scapati de sutu jugulu iobagiei, fusera, indatorati indirectu la des p pagubire catra statu, prin imposite grele puse asupra-le, pentru pământurile cedate loru; si pana astadi milioanele loru au fostu incassate cu cea mai santa ingrijire. Unulu din seniorii unguri, cari n’au voitu se recunosca sanctitatea legei ce declara pre muncitori liberi, abolindu servagiulu, si cari au catatu diferite pretexte ca se poata reclama contra nedreptății sau chiaru jafuirii ce pretindeau ei, ca li s’a facutu, profitandu astadi de absolut’a putere ce li s’a intorsu erasi nu numai preste Ungari’a, dara inca si preste Transilvani’a, obtieue dela tribunalele ungare sententia, dandu dreptulu bar. Apoi se implinesca dela 26 familie romane din comun’a Tofaleni, unde -si are proprietatea sa, toata prestatiunea ce i s’ar fi cuvenitu de nu ar’ fi existatu legea care i declara liberi si i supunea la despăgubire prin plata de imposite grele, pentru pamentulu ce li s’a fostu cedatu. Efectele dualismului austro-maghiaru, prevediute de catra noi si de catra nationalitatile abandonate superbiei unguriloru, se infacisieza astadi in toata orerea producerei loru. Noi, din parte-ne, totu crediendu, ca oamenii de statu ai Ungariei voru simţi pana in fine, ca adeveratulu loru interesu este intr’o aliantia sincera cu romanii, intemeiata pre egalitate, amu chiamatu atenţiunea loru la acestu interesu, dara se vede, ca ambiţiunea si indeletnici’a este mai presusu de orice raţiune, si chiaru instinctulu de conservare lipsesce natiunei maghiare. Ceea ce făcu ungurii astadi in privinti’a romaniloru, vexaţiunile si presiunea ce exercita autorităţile maghiare asupra romaniloru mai cu sema, desproprietarirea si gen’a romaniloru cu despretiulu catra legi, etc. etc.; toate acestea nu suntu semne, ca ungurii au intielesu sau ar’ fi capabili se intieleaga interesulu loru propriu de conservare in Europa, unde ei suntu asiediati cu plante exotice. — De Domnulu ca noi se ne insielamu, ca ungurii se dé desmintire flagranta credintiei nóstre, recunoscandu, ca romani si unguri, ca si celelalte nationalitati oprimate astadi de densii, cata se fia de o potriva spre a se ajuta si a se opune in unire la casu de nenorocire. In casulu de facla nu ne remane altu de facutu, decatu se strigamu romaniloru din Romani’a Lbera, se venimu cu totii in ajutoriulu fratiloru nostri de preste Carpati, desproprietariti arbitraricesce si abandonati miseriei crâncene pre timpu de orna. Unde este acum d. Ioane Ghica, domnealui, care s’a grabitu se felicite, ca presiedinte alu cabinetului romanu, pre contele Andrássy, după aducerea si închinarea steaguriloru nóstre romane spre semnu de vasalitate la încoronarea imperatului Austriei ca rege alu Ungariei, unde este dumnealui acum ca se intervină, cu trecerea ce va fi avendu la superbulu ministru unguru, se nu se indure pana intr’atat’a si se amnistieze pre nenorocitii romani de urgi’a ordonata asupra le de catra justiti’a si administratiunea ungara? Constitutionalicesca opiniune ne ar’ puteea spune cine sta pititu după asia, in momentulu acest’a pre la locurile sciute ca se obtiena ministeriulu prin grati’a si protectiunea stapaniloru ? Veniţi in ajutoriulu fratiloru vostri romani ce