Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-11-19 / nr. 89

data ce veti stabili, in cointielegere cu guvernulu meu, uuu adeveratu ecuilibru bugetariu. Tier’a are consciintia de resursele ei, ea a sustienutu si sus­­tiene creditulu ei la inaltim­ea, la care vederau a­­junse statele cele mai bine întemeiate. Remane că si dvóstra se­­ veniţi in ajutoriu cu mesurile ce veti combină in intieptiunea si patriotismul!! dvóstra, Guvernulu meu v’a supusii in privinti’a acést’a inca din sesiunea trecuta mai multe proiecte de legi. Ele se voru complectă in sesiunea presenta prin mai multe alte proiecte, privitorie la imbuna­­tatirea servitiiloru finantiare, la o mai larga des­­voltare a resurseloru bugetarie. Bunele dvastra intentiuni pentru inaltiarea pre­stigiului besericei romane, pe care le-ati aratatu prin grabnici’a ce ati pusu de a vota credite pen­tru restaurarea de locasiuri sante,­­si au datu fruc­­tulu loru. Preste 24 de beserici sau monastiri se redica astadi din ruine, spre glori’a Domnului, de­­osebitu de sant’a episcopia de Argesiu, unde s’a fa­­cutu in anulu acest’a cele d’antaiu si mai dificile lucrări pregatitorie, pentru a se pute incepe chiaru in viitori’a primavéra restaurarea radicala a acestui mare monumente de arte si de pietate străbună. Proiectulu de lege organica a besericei, care se afla pe biuroulu camerei, este pentru dvóstra o alta ocasiune mare, că se dotati sant’a nóstra be­­serica cu o organisatiune puternica, conformii cano­­neloru si traditiuniloru tierei. Apretiandu impor­­tanti’a si urgenti’a sa, dvóstra, suntu fondatu a speră, veti face chiaru in sesiunea acést’a că acelu proiectu se pota deveni lege. Unu inceputu de imbunatatire la sartea preo­­tiloru de miru dela besericile statului din cateva localitati mai însemnate, precum si a protopres­­biteriloru, vi se propune in bugetulu anului viitoriu. Nu me indoiescu, ca dvóstra veti cumpăni după m­e­­ritu acesta necesitate, prin a cărei satisfacere be­­seric­a insasi va cresce in cuviintia si in demnitate. Instrucţiunea publica reclama asemenea o lege organica mai eficace, după esperienti’a de aproape cinci ani, la care a fost­ supusa legea actuala. Un­a din conditiunile esențiale ale imbunatatirei in­­structiunei publice va fi infiintiarea unei eforii spe­ciale a sculelor­. Guvernulu meu se va propune unu proiectu, spre modificarea unoru parti din ac­­tual­a lege. Bugetulu pe 1870, avendu a fi pre­­sentatu intru totu, conformu acelui proiectu, eu priu temeiu pe zelulu si activitatea dvóstra, de a lu face se dobandésca sanctiunea legislativa, in de­­cursulu acestei sesiuni. Spre generalisarea instructiunei primărie, prescrisa de mai multi ani in legile nóstre, a lipsitu pana acum o sistema indestulu de com­plecta de inspectiune, care se fia totudeodata unu midiulocu puternicu de a o activă. Guvernulu meu ve va propune instituirea in tóte districtele de re­­visori scolari, cu atributiuni mai întinse, si amu toate cuvintele de a crede, ca aici sta inceputulu celu seriosu alu laminarei, la care poporulu are dreptu si pe care legile ne indatoraza a­­ o inlesni. Suntu mai multe parti din legea instructiunei care pana acum n’au fostu inca puse in lucrare; guvernulu meu a provediutu infiintiarea, in anulu 1870, de mai multe scóle de meserii in deosebite orasie ale tierei. — Rasele puse pentru organisarea puteriloru nó­stre militarie, prin legea dela 11 Iuniu 1868, s’au stabilitu in acestu anu din ce in ce mai multu. Diferite regulamente si instrucțiuni au venitu se puie in lucrare si se desvolte acele base. Ostirea noastra permanenta s’a arm­atu cu arme noue per­fectionate; armele necesarii militiiloru suntu sosite in parte, si astfeliu nu preste multu timpu vomu vedé functionandu si noulu elementu alu fortieloru noastre militarie, militiele. Guvernulu meu s’a ocu­­patu si se ocupa pentru a pregăti toate instrucțiu­nile si depositele trebuintioase, că la antai’a chia­­mare si sosire a militieloru, dinsele se se poata con­vinge, ca suntu o parte insemnata a midiulecelora de aperarea tierei nóastre. Pentru ca armat’a permanenta se serve bine de scóla ostasiasca in tóte ramurile sciintiei mili­tarie, prin care se treca toti tinerii romani, in a­­nulu acest’a i s’a datu ocasiune a cunósce si servi­tiulu in campania, prin manevrarea in corpuri mai numerose. Formarea taberei dela Furceni, in tim­­­pulu caria amu fostu mândru de a fi insu­mi in capulu armatei, a produsu resultatele cele mai sa­­tisfacatorie, atatu in privinti’a si "^ui­tu corpu catu si in privinti’a instructiunei^ î manevre si­stematice; cu acesta ocasiune a intrust romana, a­­tatu de devotata dinastiei, s’a aratatu, ca este la inaltim­ea misiunei sale. Guvernulu meu recunósce, ca nu este lesne nici bine a modifică din nou legea constitutiva a armatei tierei. Dar’, candu esperienti’a auiloru din urma au doveditu lacune, neperfectiuni sau erori in acea lege, aceste neperfectiuni trebuiescu indreptate. Guvernulu meu ve va presentă dar n­unu proiectu, care se cuprindia imbunatatirile ce suntu a se a­­duce acelei legi. Asemenea veti grăbi, negresita, do. senatori si doi. deputaţi, votarea proiectului de lege ce se afla de mai multu timpu dinaintea dvastra, despre tri­bunalele militarie. Nepotrivirea, in care se afla co­­dulu penalu m­ilitariu celu vechiu cu celu civilu, trebuiesce se dispară cu o ora mai curendu. Guvernulu meu ve va presentă si alte proiecte de legi, totu atatu de imperiosu reclamate, precum: acel’a alu contingentului anului viitoriu, acel’a alu soldeloru, unu nou proiectu pentru regularea posi­­tiunei oficieriloru, unu altulu pentru recrutare, si unulu pentru înaintare, spre a le pune in armonia cu nou’a lege constitutiva a armatei.­ (Va urmă.) Itela d­îet’a Ungariei. in­terpelatiiin­ea in cins’a Toial­­­un­oru. In sied, din 22 Nov. 1869, după curente: Alecsandru Ileanauu: Nu amu da­tin’a de a molesta pre onor. camera cu rechiamari importune seu inoportune, si déca me servescu a­­cuma de acestu dreptu, o făcu intr’o causa forte importante, in caus’a poporului, prin carele sum tramisu aici pentru a-lu representă. In anii de pre la 1850 inca, sub tim­pulu luptei intregei poporatiuni a Ungariei pentru reca­­stigarea constitutiunei, s’au facutu promisiuni nenu­­merate, ca indata după restituirea constitutiunei pa­triei nóastre, sartea poporului va fi usiorata. Mai vertosu inse la alegerile din 1861 precum si mai tardiu se repetira asemene promisiuni, anume, ca dările indirecte se voru abrogă, ca dările grele si nesuportabili de sânge si avere se voru reduce. Inse atatu promitietorii insi­si catu si poporulu suntu desamagiti astadi, după acele promisiuni multe si splendide. Dreptu, ca eu nu m’amu tienutu de aceia, cari suntu forte creduli la promisiuni, ca dă­rile s’ar puté reduce fara vr’o greutate; inse astadi sum convinsu de necesitatea, ca imbunetatirea sór­­tei poporului nu mai sufere amenare. Constitutiunea patriei nóstre este restituita, celu pucinu după afirmatiunea onorabilei majoritati, ba după modest’a mea părere, s’ar poté dice, ca amu mai castigatu ceva chiaru si pre de asupra, adica detoriele mari de statu ce voru trece că una ereditate frumoasa la strănepoţii noştri, amu casti­gatu cuotea si alte donuri pretiose; dările indirecte le avemu si astadi, ba trebuie se fimu multiumiti, ca nu s’au urcatu; darea de sânge nu se mai poate dice cu toata siguritatea, ca statulu austro-maghiaru nu vegetéza decatu sustienutu prin averea poporu­lui, atacanduise acu chiaru si capitalulu. . Disei, ca nu me tienu de aceia, cari nu vedu nici una greutate in reductiunea dariloru, si nici nu sum aplecatu a sprijini pretensiuni esagerate, proveni ar’ aceste chiaru si dela poporu. Inse, on. deputati, acea ce nici guvernulu nici camer’a repre­­sentantiloru nu potu se denege poporului nici una data, este justiti’a publica (aprobare). Poporulu are dreptulu a o pretinde cu voce înalta, in orice impregiurari. Inca in ultimele momente ale dietei din 1861, onorabilulu deputatu alu Dobritienului, dlu Colomanu Tisza, presentă unu proiectu, redicatu prin camera la valore de conclusu, pentru regularea referintie­­loru urbariali. Asemene proiecte se repetira si mai tardiu, candu se dedeau casuri scandalose de urba­­rialitati, mai vertosu vise cu ocasiunea cașului din Tofaleu, acelea­si d. deputatu reclamă de nou. Se voru află de siguru multi atatu in camera catu si afara de camera, cari au considerații acésta reclamare că unu midiulocu pentru a câștigă popu­laritate si cari nu se voru sfii a suspitiună chiaru si procedur­a camerei relativa la asemene cond­use; inse eu nu me tiemu de aceia cari suspitioneza, ci totusi trebuie se marturisescu, on. camera, ca de candu amu ouarea de a fi membru alu acestei ca­mere, adica de patru ani, studiezu cu totuadinsulu, — ca­ci nu-mi este rușine a mărturisi, ca amu venitu aici că se studiezu cu totuadinsulu acti­vitatea celoru doue sesiune ale onorabilei camere, si nu potu decatu a me convinge din ce in ce, ca constitutionalismulu nostru nu este decatu unu edi­ficiu, care din afara este spoitu prea frumosu, era din launtru este plina de necuratieniele fetide ale staulului regelui Augia. — Intr’adeveru, deca pro­­clamamu principie mari, precum principie de liber­tate civile si relegionaria, de egalitate etc., prin acestea nu facemu decatu, ca seducemu Europ’a si nu ne pasa, ca realitatea rigida demintiesce fara in­durare la totu pasulu. In Ungari’a referintiele urbariali s’au regulatn cea mai mare parte inca pre timpulu Mariei Tere­siei (provocări din dreapt’a: La obiectu! Din stang’a: Se audirnu!); cu toate aceste scimu prea bine, ca sub titlulu rescumperarei pamentului, poporulu fă ingreunatu cu totu feliulu de contributiuni, spese judiciali si interusurie: aceste suntu sarcine atatu de mari, onorabile camera, catu eu insu­mi cunoscu mai multe comunități misere, cari abia au cate una suta de fumuri, si cu toate aceste, sub titlulu rescumperarei funduriloru remanentiali, ele suntu supune unei sarcine nesuportabile de cate 30—40 mii floreni, mai vertosu prin impregiura­­rea, ca dela 1848 lun’a lui Maiu incoce, adica de 21 de ani, poporulu este obligaţii a solvi interusu­rie imense după capitalulu recerutu pentru rescum­­­perarea funduriloru remanentiali, cari interusum­e dau una suma multu mai mare decatu insusi capi­talulu, ceea ce nici una legislatiune din lume nu concede. Deca asemene lucruri s’au potutu intemplă aici la noi, cine se va miră ore, ca de si in epoc’a unui constitutionalismu deplinu, in Transilvani’a, dica, in acea Transilvani’a nefericita, carea in ur­­m’a concesiunei dietei se guverna prin mana libera, se intampla lucruri oribili. Acolo, de­si in 1848 s’a desfiintiatu in fapta robot’a, in 1849, sub timpulu revolutiunei, pose­sorii feudalistici au voîtu se constringa pre poporu la robote ulteriori chiaru si prin inidiulece silnice, prin batiu si biciu (provocări: unde s’a intemplatu? La obiectul), ba posesorii de atunci au recursu la guvernulu revolutionaru, că se li conceda de a sili pre poporu mai departe la robote, guvernulu revo­lutionaru inse, fra­­­disu spre lauda, a respinsu cererea respectiviloru si a opritu orice sila. La anii dela 1850, sub guvernarea lui Wohlgemuth, in urm­­a influintiei aristocrației feudali de acolo,— ca­ci este de insemnatu, ca acesta aristocrația a solutu se esploateze in favorulu seu toate guvernele (mișcare. Provocări. Nu se tiene de lucru! La obiectu!). Presiedintele: Te rogu se nu spuni, care este obiectulu propunerei dtale: petitiune seu inter­­pelatiune ? Al. Romanu: Voiescu a interpelă. Presiedintele: Binevoiesce dara a ti a­­dresă interpelatiunea, motivandu-o in termini scurti (miscare). Al. Romanu: Dicu, sub guvernulu lui Wohl­gemuth s’a emisu in urmarea acelei influintie ari­stocratice una ordinatiune cu intielesulu că popo­rulu si aristocrati’a din Transilvani’a se pasiésca la transactiuni pana atunci pana ce se voru infiintiă tribunalele urbariali. Acesta ordinatiune fu publi­cata de nou, cu doi ani mai tardiu, sub Schwarzen­berg; de aici vine dara, ca pre acelu timpu s’au inchiriatu in Transilvani­a una mulțime de contracte intre poporu si aristocraţia si ca posesorii aristo­craţi se folosescu astadi de acele contracte că de nisce contracte adeverate, de­si ar’ trebui se nu aiba nici o valoare, nici uuu pretiu, ca­ci ele suntu nule numai decatu cu infiintiarea tribunaleloru ur­bariali. Aici se adauge inca reulu multu mai mare, ca presiedintele tablei regesei din Transilva­ni’a, br. Carolu Apor, in urm’a doctrinei , la Rózsa Sándor (unu bandita vestita din Ungari’a. Reportatorulu), cunoscuta sub numele de „haeredi­­tas siculica“, amenintiă intregu pamentulu secuiescu, cu devastatiune totale, sub titlulu, ca este „pose­siune alodiale“. Trebuie se marturisescu, onorabile camera, ca in epoc­a presente abia se va află unu omu, carele se fia casinnatu natiunei sale mai multa stricatiune decatu dr. Carolu Apor, si cu toate ace­ste, acestu omu se afla inca in fruntea justiției in Transilvani­a, si guvernulu sufere inca că dupa fap­­tele sale inhumane, cari voiu avé onoare a le docu­mentă prin date autentice si legali, se ocupe acelu locu chiaru si numai unu minutu. Nu numai Tofalenii fura esposesionati de br. Carolu Apor­­elu esposesionă si pre cativa urbaria­­listi liberali ai sei din Mező-Sály in comitatulu de

Next