Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-11-19 / nr. 89
data ce veti stabili, in cointielegere cu guvernulu meu, uuu adeveratu ecuilibru bugetariu. Tier’a are consciintia de resursele ei, ea a sustienutu si sustiene creditulu ei la inaltimea, la care vederau ajunse statele cele mai bine întemeiate. Remane că si dvóstra se veniţi in ajutoriu cu mesurile ce veti combină in intieptiunea si patriotismul!! dvóstra, Guvernulu meu v’a supusii in privinti’a acést’a inca din sesiunea trecuta mai multe proiecte de legi. Ele se voru complectă in sesiunea presenta prin mai multe alte proiecte, privitorie la imbunatatirea servitiiloru finantiare, la o mai larga desvoltare a resurseloru bugetarie. Bunele dvastra intentiuni pentru inaltiarea prestigiului besericei romane, pe care le-ati aratatu prin grabnici’a ce ati pusu de a vota credite pentru restaurarea de locasiuri sante,si au datu fructulu loru. Preste 24 de beserici sau monastiri se redica astadi din ruine, spre glori’a Domnului, deosebitu de sant’a episcopia de Argesiu, unde s’a facutu in anulu acest’a cele d’antaiu si mai dificile lucrări pregatitorie, pentru a se pute incepe chiaru in viitori’a primavéra restaurarea radicala a acestui mare monumente de arte si de pietate străbună. Proiectulu de lege organica a besericei, care se afla pe biuroulu camerei, este pentru dvóstra o alta ocasiune mare, că se dotati sant’a nóstra beserica cu o organisatiune puternica, conformii canoneloru si traditiuniloru tierei. Apretiandu importanti’a si urgenti’a sa, dvóstra, suntu fondatu a speră, veti face chiaru in sesiunea acést’a că acelu proiectu se pota deveni lege. Unu inceputu de imbunatatire la sartea preotiloru de miru dela besericile statului din cateva localitati mai însemnate, precum si a protopresbiteriloru, vi se propune in bugetulu anului viitoriu. Nu me indoiescu, ca dvóstra veti cumpăni după meritu acesta necesitate, prin a cărei satisfacere beserica insasi va cresce in cuviintia si in demnitate. Instrucţiunea publica reclama asemenea o lege organica mai eficace, după esperienti’a de aproape cinci ani, la care a fost supusa legea actuala. Una din conditiunile esențiale ale imbunatatirei instructiunei publice va fi infiintiarea unei eforii speciale a sculelor. Guvernulu meu se va propune unu proiectu, spre modificarea unoru parti din actuala lege. Bugetulu pe 1870, avendu a fi presentatu intru totu, conformu acelui proiectu, eu priu temeiu pe zelulu si activitatea dvóstra, de a lu face se dobandésca sanctiunea legislativa, in decursulu acestei sesiuni. Spre generalisarea instructiunei primărie, prescrisa de mai multi ani in legile nóstre, a lipsitu pana acum o sistema indestulu de complecta de inspectiune, care se fia totudeodata unu midiulocu puternicu de a o activă. Guvernulu meu ve va propune instituirea in tóte districtele de revisori scolari, cu atributiuni mai întinse, si amu toate cuvintele de a crede, ca aici sta inceputulu celu seriosu alu laminarei, la care poporulu are dreptu si pe care legile ne indatoraza a o inlesni. Suntu mai multe parti din legea instructiunei care pana acum n’au fostu inca puse in lucrare; guvernulu meu a provediutu infiintiarea, in anulu 1870, de mai multe scóle de meserii in deosebite orasie ale tierei. — Rasele puse pentru organisarea puteriloru nóstre militarie, prin legea dela 11 Iuniu 1868, s’au stabilitu in acestu anu din ce in ce mai multu. Diferite regulamente si instrucțiuni au venitu se puie in lucrare si se desvolte acele base. Ostirea noastra permanenta s’a armatu cu arme noue perfectionate; armele necesarii militiiloru suntu sosite in parte, si astfeliu nu preste multu timpu vomu vedé functionandu si noulu elementu alu fortieloru noastre militarie, militiele. Guvernulu meu s’a ocupatu si se ocupa pentru a pregăti toate instrucțiunile si depositele trebuintioase, că la antai’a chiamare si sosire a militieloru, dinsele se se poata convinge, ca suntu o parte insemnata a midiulecelora de aperarea tierei nóastre. Pentru ca armat’a permanenta se serve bine de scóla ostasiasca in tóte ramurile sciintiei militarie, prin care se treca toti tinerii romani, in anulu acest’a i s’a datu ocasiune a cunósce si servitiulu in campania, prin manevrarea in corpuri mai numerose. Formarea taberei dela Furceni, in timpulu caria amu fostu mândru de a fi insumi in capulu armatei, a produsu resultatele cele mai satisfacatorie, atatu in privinti’a si "^uitu corpu catu si in privinti’a instructiunei^ î manevre sistematice; cu acesta ocasiune a intrust romana, atatu de devotata dinastiei, s’a aratatu, ca este la inaltimea misiunei sale. Guvernulu meu recunósce, ca nu este lesne nici bine a modifică din nou legea constitutiva a armatei tierei. Dar’, candu esperienti’a auiloru din urma au doveditu lacune, neperfectiuni sau erori in acea lege, aceste neperfectiuni trebuiescu indreptate. Guvernulu meu ve va presentă dar nunu proiectu, care se cuprindia imbunatatirile ce suntu a se aduce acelei legi. Asemenea veti grăbi, negresita, do. senatori si doi. deputaţi, votarea proiectului de lege ce se afla de mai multu timpu dinaintea dvastra, despre tribunalele militarie. Nepotrivirea, in care se afla codulu penalu militariu celu vechiu cu celu civilu, trebuiesce se dispară cu o ora mai curendu. Guvernulu meu ve va presentă si alte proiecte de legi, totu atatu de imperiosu reclamate, precum: acel’a alu contingentului anului viitoriu, acel’a alu soldeloru, unu nou proiectu pentru regularea positiunei oficieriloru, unu altulu pentru recrutare, si unulu pentru înaintare, spre a le pune in armonia cu nou’a lege constitutiva a armatei. (Va urmă.) Itela dîet’a Ungariei. interpelatiiinea in cins’a Toialunoru. In sied, din 22 Nov. 1869, după curente: Alecsandru Ileanauu: Nu amu datin’a de a molesta pre onor. camera cu rechiamari importune seu inoportune, si déca me servescu acuma de acestu dreptu, o făcu intr’o causa forte importante, in caus’a poporului, prin carele sum tramisu aici pentru a-lu representă. In anii de pre la 1850 inca, sub timpulu luptei intregei poporatiuni a Ungariei pentru recastigarea constitutiunei, s’au facutu promisiuni nenumerate, ca indata după restituirea constitutiunei patriei nóastre, sartea poporului va fi usiorata. Mai vertosu inse la alegerile din 1861 precum si mai tardiu se repetira asemene promisiuni, anume, ca dările indirecte se voru abrogă, ca dările grele si nesuportabili de sânge si avere se voru reduce. Inse atatu promitietorii insisi catu si poporulu suntu desamagiti astadi, după acele promisiuni multe si splendide. Dreptu, ca eu nu m’amu tienutu de aceia, cari suntu forte creduli la promisiuni, ca dările s’ar puté reduce fara vr’o greutate; inse astadi sum convinsu de necesitatea, ca imbunetatirea sórtei poporului nu mai sufere amenare. Constitutiunea patriei nóstre este restituita, celu pucinu după afirmatiunea onorabilei majoritati, ba după modest’a mea părere, s’ar poté dice, ca amu mai castigatu ceva chiaru si pre de asupra, adica detoriele mari de statu ce voru trece că una ereditate frumoasa la strănepoţii noştri, amu castigatu cuotea si alte donuri pretiose; dările indirecte le avemu si astadi, ba trebuie se fimu multiumiti, ca nu s’au urcatu; darea de sânge nu se mai poate dice cu toata siguritatea, ca statulu austro-maghiaru nu vegetéza decatu sustienutu prin averea poporului, atacanduise acu chiaru si capitalulu. . Disei, ca nu me tienu de aceia, cari nu vedu nici una greutate in reductiunea dariloru, si nici nu sum aplecatu a sprijini pretensiuni esagerate, proveni ar’ aceste chiaru si dela poporu. Inse, on. deputati, acea ce nici guvernulu nici camer’a representantiloru nu potu se denege poporului nici una data, este justiti’a publica (aprobare). Poporulu are dreptulu a o pretinde cu voce înalta, in orice impregiurari. Inca in ultimele momente ale dietei din 1861, onorabilulu deputatu alu Dobritienului, dlu Colomanu Tisza, presentă unu proiectu, redicatu prin camera la valore de conclusu, pentru regularea referintieloru urbariali. Asemene proiecte se repetira si mai tardiu, candu se dedeau casuri scandalose de urbarialitati, mai vertosu vise cu ocasiunea cașului din Tofaleu, aceleasi d. deputatu reclamă de nou. Se voru află de siguru multi atatu in camera catu si afara de camera, cari au considerații acésta reclamare că unu midiulocu pentru a câștigă popularitate si cari nu se voru sfii a suspitiună chiaru si procedura camerei relativa la asemene conduse; inse eu nu me tiemu de aceia cari suspitioneza, ci totusi trebuie se marturisescu, on. camera, ca de candu amu ouarea de a fi membru alu acestei camere, adica de patru ani, studiezu cu totuadinsulu, — caci nu-mi este rușine a mărturisi, ca amu venitu aici că se studiezu cu totuadinsulu activitatea celoru doue sesiune ale onorabilei camere, si nu potu decatu a me convinge din ce in ce, ca constitutionalismulu nostru nu este decatu unu edificiu, care din afara este spoitu prea frumosu, era din launtru este plina de necuratieniele fetide ale staulului regelui Augia. — Intr’adeveru, deca proclamamu principie mari, precum principie de libertate civile si relegionaria, de egalitate etc., prin acestea nu facemu decatu, ca seducemu Europ’a si nu ne pasa, ca realitatea rigida demintiesce fara indurare la totu pasulu. In Ungari’a referintiele urbariali s’au regulatn cea mai mare parte inca pre timpulu Mariei Teresiei (provocări din dreapt’a: La obiectu! Din stang’a: Se audirnu!); cu toate aceste scimu prea bine, ca sub titlulu rescumperarei pamentului, poporulu fă ingreunatu cu totu feliulu de contributiuni, spese judiciali si interusurie: aceste suntu sarcine atatu de mari, onorabile camera, catu eu insumi cunoscu mai multe comunități misere, cari abia au cate una suta de fumuri, si cu toate aceste, sub titlulu rescumperarei funduriloru remanentiali, ele suntu supune unei sarcine nesuportabile de cate 30—40 mii floreni, mai vertosu prin impregiurarea, ca dela 1848 lun’a lui Maiu incoce, adica de 21 de ani, poporulu este obligaţii a solvi interusurie imense după capitalulu recerutu pentru rescumperarea funduriloru remanentiali, cari interusume dau una suma multu mai mare decatu insusi capitalulu, ceea ce nici una legislatiune din lume nu concede. Deca asemene lucruri s’au potutu intemplă aici la noi, cine se va miră ore, ca de si in epoc’a unui constitutionalismu deplinu, in Transilvani’a, dica, in acea Transilvani’a nefericita, carea in urm’a concesiunei dietei se guverna prin mana libera, se intampla lucruri oribili. Acolo, desi in 1848 s’a desfiintiatu in fapta robot’a, in 1849, sub timpulu revolutiunei, posesorii feudalistici au voîtu se constringa pre poporu la robote ulteriori chiaru si prin inidiulece silnice, prin batiu si biciu (provocări: unde s’a intemplatu? La obiectul), ba posesorii de atunci au recursu la guvernulu revolutionaru, că se li conceda de a sili pre poporu mai departe la robote, guvernulu revolutionaru inse, fradisu spre lauda, a respinsu cererea respectiviloru si a opritu orice sila. La anii dela 1850, sub guvernarea lui Wohlgemuth, in urma influintiei aristocrației feudali de acolo,— caci este de insemnatu, ca acesta aristocrația a solutu se esploateze in favorulu seu toate guvernele (mișcare. Provocări. Nu se tiene de lucru! La obiectu!). Presiedintele: Te rogu se nu spuni, care este obiectulu propunerei dtale: petitiune seu interpelatiune ? Al. Romanu: Voiescu a interpelă. Presiedintele: Binevoiesce dara a ti adresă interpelatiunea, motivandu-o in termini scurti (miscare). Al. Romanu: Dicu, sub guvernulu lui Wohlgemuth s’a emisu in urmarea acelei influintie aristocratice una ordinatiune cu intielesulu că poporulu si aristocrati’a din Transilvani’a se pasiésca la transactiuni pana atunci pana ce se voru infiintiă tribunalele urbariali. Acesta ordinatiune fu publicata de nou, cu doi ani mai tardiu, sub Schwarzenberg; de aici vine dara, ca pre acelu timpu s’au inchiriatu in Transilvania una mulțime de contracte intre poporu si aristocraţia si ca posesorii aristocraţi se folosescu astadi de acele contracte că de nisce contracte adeverate, desi ar’ trebui se nu aiba nici o valoare, nici uuu pretiu, caci ele suntu nule numai decatu cu infiintiarea tribunaleloru urbariali. Aici se adauge inca reulu multu mai mare, ca presiedintele tablei regesei din Transilvani’a, br. Carolu Apor, in urm’a doctrinei , la Rózsa Sándor (unu bandita vestita din Ungari’a. Reportatorulu), cunoscuta sub numele de „haereditas siculica“, amenintiă intregu pamentulu secuiescu, cu devastatiune totale, sub titlulu, ca este „posesiune alodiale“. Trebuie se marturisescu, onorabile camera, ca in epoca presente abia se va află unu omu, carele se fia casinnatu natiunei sale mai multa stricatiune decatu dr. Carolu Apor, si cu toate aceste, acestu omu se afla inca in fruntea justiției in Transilvania, si guvernulu sufere inca că dupa faptele sale inhumane, cari voiu avé onoare a le documentă prin date autentice si legali, se ocupe acelu locu chiaru si numai unu minutu. Nu numai Tofalenii fura esposesionati de br. Carolu Aporelu esposesionă si pre cativa urbarialisti liberali ai sei din Mező-Sály in comitatulu de