Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-01-22 / nr. 6

Hnaot'a oso­aio 2 ori : Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe */* 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Antiin mii. Nr. 6. Brasiovu 3 Februariu 22 lan. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru seric 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pu­blicare. 1869. MONARCHIA AUSTRO -UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 2 Febr. n. 1869. Cea mai urgenta causa europeana, com­punerea conflictului Turciei cu Greci’a, cu toata impacienti’a asteptarei, inca totu da de dificultăţi. Greci’a nu se pote resolvi a primi dechiaratiunea poteriloru, decatu numai pe langa cererea, câ se se mai mo­difice. Greci’a simte unu simtiu sacru ca­­tra connationalii sei si pretinde cerendu dela poteri, ca se se faca pomenire in de­­claratiuni despre tendentiele naţionali ale Greciei si despre drepturile sale morale fa­cia cu cei de unu sânge. Adică Greci’a cere, ca poterile conferentiali se recunosca marea idea a principiului de naţionalitate. Scimu, care din poteri, si ce voru decide la acesta cerere, despre care referesce „Mer­­curiu de Altou’a“, diurn, de Kopenh­ag’a, patri’a regelui Georgios, prin urmare bine informatu. — „Indep. belg.“ se scrie din Londonu, ca poate, ca Napoleonii s’a si in­­voitu cu Rusi’a pe terenulu acesta. Asta scrie­­si are importanti’a s’a fundata pe principiulu moderau alu egalitatii popore­­loru, — si alu dreptului loru moralu si naturale. — Diurn. cf. „France“ si „Le Publicu“ ale Franciei, a buna seama bine informate, simtiendu dificultățile ce se re­­dica dicu, ca in casa de conflictu intre Turci’a si Greci’a, poterile voru păstră neu­tralitatea. Acesta o derira popoarele Orien­tului si se scrie, ca Greci’a înainte de tóte a facutu intrebare la statele orientali, ce atituda voru lua ele facia cu unu resbelu, dice France, cari ar’ fi respunsu, ca voru oserba neutralitatea. — Se intielege de sene. - -Unu telegramu din Pest’a 29 Ian. alu lui „N. fr.Pr.“ cuprinde aceste: „Din Bu­­curesci se reporteza, ca se pregatesce in privinti’a Transilvaniei unu memorandu ca­tra marile poteri, de cuprinsu, cumca Tran­silvania are unu dreptu la autonomia. Romania nu vre­a o anecta, dar’ apoi nici Ungaria se nu o anecteze. Transil­vania se formeze unu Principatu autonomu, care prin identitatea nationalitatii condi­­tionatu sta in oresicare legătură cu Ro­mania (!!)“. E destulu a sei, ca acestu telegramu veni din Pest’a inVien’a, pentru a numai intreba, din ce fontana esi si catu cumpa­­nesce in autenticitatea cuprinsului seu, care semena cu celu ce pune nume fetului pana a nu se sei, deca se va nasce fata or­fe­­tioru. — Lasama mai incolo se urmeze după „Fed.“ un­ actu per eminentiam constitu­ționale, care merita nu numai a fi imitata de toate municipiale naționali, ci după se­­riositatea si solidaritatea observata de fac­torii lui se poata recomanda de mustra con­stitutionale, pentru inexorabilea aperare a dreptului ce ni se cuvine. — Asia După cornii a tu Iu Zarandulul! „In 16 a lunei curente lan. a sositu noulu comite aici in Ba a-de-Crisiu. Inca inainte de venirea lui c.i 6—7 dile si mai tardiu capetasera mai m­ulti scrisori, care dela Aradu, care dela O­ade, care dela co­rnitele insusi seu dela secretariulu seu, cu primirea lui se­fia călii rusa, cu pompe cu ovatiuni. . . Nici ovatune, nici o mani­­festatiune de bucuria din partea romani­­loru. Nici unu romanu n’a esitu inaintea comitelui spre intimpinare. Pretutindene, dela intrarea lui in comitatu si pana la pretoriulu comitatului, a fostu primitu cu recél’a cuvenita. . . Prin acésta reserva po­­temu dice maiestatica a romaniloru, ei au doveditu catu fii de nedrépta acea dispu­­setiune a ministeriului, prin care a desti­­tuitu pe romanulu Dumitru Ionescu din po­­stulu de comite supremu si l’a inlocuitu nu cu altu romanu, ci cu maghiarulu c. Alexandru Haller. Acest’a i s’a spusu de catra mai multi in facia, si insusi a recu­­noscutu dicundu: ve dau totu dreptulu, amu primitu inse acestu postu, pentru ca eu (Haller) ca maghiara se potu deminti toate acele faime infioratorie ce s’au latitu despre acestu comitatu. Precum s’a de­­chiaratu mai tardiu, apoi elu ar’ fi si fa­cutu acést’a. In diu’a instalarei lupa sevirsirea sân­tei liturgia in trei beserice, membrii co­mitetului fiindu adunaţi in sal’a pretoriului, s’a tramisu o deputatiune de patru mem­bri ca se invite pe corniţele in adunare. Candu a intratu acest’a in sala s’a auditu unele „éljen“-uri, dar’ nici unu „se traie­­sca“, romanii au paditu o tăcere pro­funda, pe fec­ele tuturoru se vedea o ingri­­jire mestecată cu displacere. Se audiea, ca cornitele la deschiderea siedintiei va vorbi si romanesce, dar’ buzele lui nu s’au deschisu decatu numai in limb’a maghiara. Spunu ca nici nu scie romanesce. După cuventulu de deschidere imediatu a depusu juramentulu. Se astepta, adica cornitele astepta ca se se redice cineva pentru a­­ rosti cuventulu de gratulare. Salva inse era muta, candu preotulu Ioane Giurca cere cuventulu. Acestu tineru preotu după o cuventare bine tiesuta si forte logica mo­tivata, nu de gratulare, ci de a face o propunere la actulu numirei c. Haller de comite supremu alu acestui comitatu, pune pe mesa unu proiectu de conclusu si se roga pentru primirea lui. Proiectulu de conclusu a dlui Giurca suna asia: „Pe candu comitetulu comitatului -si esprime stim’a facia cu per­son’a nou numitului comite supremu c. Al. Haller; pe atunci si esprimeresimtiulu, ca cu acestu prilegiu nu s’a observatu art. 44 § 27 din legea dela au. 1868, care ase­­cureaza luarea in consideratiune a nationa­­litatiloru, la numirea de comiti supremi; si in privinti’a asta decide a se face representatiune la ministeriu, pen­tru compunerea careia se esmite o comi­­siune, care va ave­a substemne la cea mai de aproape adunare de comitetu operatiilu spre aprobare, si in care ministeriulu se fia rogatu, ca pe viitoriu la implinirea postu­­riloru de comiti supremi luandu in bagare de seama legea memorata, se binevoiesca a face se incete ingriginle totudeauna sin­cere patriotice si nationali ale acestui co­mitatu.“ Se scoteau catava motive din cuven­­tarea d. Giurca. Domnia lui dice ca: ace­stu comitatu prin factorii sei naturali era asiediatu in starea lui normale, in care ju­­stiti’a si administratiunea publica era in sonantia cu legile tierei, ca factori natu­rali pentru acestu comitatu după impregiu­­rarile de aici, si chiaru după starea înain­tata a civilisatiunei, numai aceia se potu consideră in privi’a linea, cari sunt de na­ționalitatea si legea romana, fiindu aceste in total’a preponderantia aici; ca nu se poate presupune, că ministeriulu se nu fia aflatu in toata tier’a romani destulu de ca­lificați pentru demnitatea de comite supr., prin urmare nu eră de lipsa a tramite aici unu comite maghiaru , deca nu cumva a voitu a casiuna amaretiunea in locu dein­­destulirea locuitoriloru din acestu comitatu. Si altele. Dupe aceea se scóla d. Iacobu Bren­­dusianu si cu asemeni motive aperandu si drepturile comitatului, si mai provocanduse si la legea pentru nationalitati, face unu altu proiectu de cond­usu, care asia urm­éza: „Pana candu acestu comitetu este cu totu respectulu cuvenitu catra person’a II. Sale d. conte Al. Haller, si pana candu de o parte declara acestu comitetu, cum­ca, intre nici unu feliu de impregiurari nu voiesce a-si uită de detorinitele sale de supusu lealu, de alta parte intru implinirea detorintiei sale de a mantiene drepturile ce i dau circumstarile de aici si-i da consti­­tutiunea tierei, crede acestu comitetu de a-si implini chiamarea, candu cu acesta -si face substernerea catra intregulu inaltu mi­nisteriu pentru rechiamarea d. conte Al. Haller din demnitatea de comite supr. in comitatulu Zarandu, si in schimbarea lui cu unu barbatu de naționalitatea si relegiunea romana.“ Mai adauge apoi d. Brendusianu, ca acest­a se se comunice cu toate comitatele din tiera pentru părtinire. D. Brendusianu -si apera propunerea cu mare taria si cu fara logica. Aci s’a inceputu apoi desbaterea a­­supra acestora doua propuneri. Pentru propunerea lui Giurca a vorbitu dnii Hodosiu, Francu, Siulutiu si altii; or’ pentru propunerea lui Brendusianu a vorbitu dnii Borlea, Motru, Secula si alţii. Desbaterea a decursu a decursu in modulu celu mai exactu parlamentari. In­­tr’adeveru ca ti­ se redică anim’a vediendu pe aceşti eminenţi romani a vorbi in dul­cea noastra limba cu atatu tactu si cu unu competu ce le servesce spre onoare. In urma s’a inchiriatu desbaterea, si punenduse la votu propunerile, s’a primitu cu majoritate de voturi propunerea dlui Ciur­ca. — Ce enuncianduse de catra c. Haller, a trecutu in condlusu alu comite­tului ; era in comisiune s’a alesu dnii Ho­dosiu, Bardosi si Baternai.

Next