Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-03-26 / nr. 23

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 23. «nulti mil. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. Brasiovu 7 Aprile 26 Martin 1869. MONARCHIE AUSTRO-UNGÄRICÄ. Transilvani’a. Statutuln provisoriu. (Capetu din Nr. trecutu.) C. Universitatea. § 11. In universitatea natiunei tramitu: a) Scaunulu Sibiiului si districtulu Brasiovului cate trei, celelalte cercundaria cate doi ablegati; b) Cetatile Sibiiu si Brasiovu cate trei, Sigi­­siar’a, Mediasiu, Bistriti’a, Sabesiu si Orestia cate doi ablegati; c) Pretoriaiele: Cincu mare, Rupea, Mercurea, Nocrichu cate unu ablegatu. § 12. Ablegatii scauneloru, cercundarialoru si ai cetatiloru se alegu de catra corpurile represen­tative ale respectivel­oru cetati si cercundaria. § 13. Universitatea cala se se convoce de catra comite pe fiacare anu celu pucinu una data si ablegatii totudeun’a trebuie se se alega din nou. § 14. Eligibile că ablegatu la universitate e fiacare, care posede dreptulu activu de alegere in vreuna comuna a fondului regiu. Cu perderea eligibilității se stinge si manda­­tulu de ablegatu. § 15. Oficialiloru municipali si comunali, a­­lesi pentru universitate, nu e ertatu, a le denega facultatea dela oficiu. § 16. Pentru ca universitatea se poata face cond­use se cere se fia de facia mai multu de diu­­metate membrii. § 17. Presidiulu in universitate lu porta co­rnitele denumitu de Maiestatea Sa definitivu seu provisoriu, in a cărui absentia presiede consululu (burgmaistrului Sibiiului. § 18. Universitatea, in poterea §­lui 11 alu art. de lege XLIII (alu uniunii. . R.) din anulu 1868, se lasa in cerculu seu de activitate fipsatu cu privire la art. de lege din anulu 1791, si are a incungiura orce calcare preste acelasi*). Determinatiuni finali. § 19. Protocoalele representantiloru cercunda­­riale, precum și cele ale universității, după decur­­sulu fiacarei perioade de siedintie vinu a se asterne ministeriului r. ung. de interne. § 20. Procederea observanda la conscrierea alegatoriloru si la alegere, ascultandu cornitele sa­­sescu, o determineza ministeriulu, care lasa, ca se se supravigbieze deplin­a ei executare prin corniţele sasescu. Ordinea lucrariloru, proiectanda de catra re­spectivele corpuri representative pentru usulu seu, se va asterne prin corniţele sasescu ministeriului de interne spre aplacidare. Siedintiele de regula suntu publice. § 21. Toate alegerile au se se faca secretu individualminte si cu cedule scrise. § 22. Despre credentionale si gravamine in contra acteloru de alegere decidu cu valoare defini­t) Cuprinsulu art. XIII din 1791 este, cumca ad. națiunea saseasca si universitatea ei, precum si celelalte comunități orasiene si magistrate etc., se vom­ conserva in statuia legale si conforma diplomei leopoldine atatu in ceea ce privesce alegerea oficialiloru, ce le compete după lege, catu si in privinti’a administrationei politice, economice si juridice. Atatu e totu. — R tiva nouele corpuri de representanti după constitui­rea loru prin acei membri din midiloculu loru, in contra alegerei carora nu s’a redicatu nici o re­­flexiune. II. Despre alegerea oficialiloru. § 23. Representantiele comunali, de scaunu si cercundariu, indata după constituirea loru, alegu oficialii sei respectivi, totusi numai pana atunci, candu va urma organisatiunea definitiva pe calea legislatiunei. însusirile si statulu oficialiloru re­­manu cele de pana acum. § 24. Oficialii de scaunu si cercundariu se alegu de respectivele representantie de scaunu si respective de cercundariu, oficialii comunitatiloru ce­­tatiene si aii locuriloru pretoriale de catra represen­tantiele respectiveloru cetati si pretoria dintre celu pucinu trei candidati, ce va trebui se­­ propună cornițele sasescu, privitoriu la acésta, n’are cornițele se ie nici o privintia, nici la personalulu magistra­tului in privinti’a posturiloru de oficiali superiori, nici la membrii representatiuniloru in privinti’a senatoriloru si a asesoriloru. § 25. Pana la dispunerea legislativei nu cadu sub alegere, ca si pana acum: secretarii si oficialii de manipulatiune, cari se denumescu de catra re­­spectivulu oficiolatu; apoi fiscalii, notarii de scaunu si cercundariu, cari se denumescu de catra com­i­tele sasescu. § 26. Oficialii judecatoresci pentru exercita­rea oficiului judecatorescu trebuie se poseda harni­­ci­a prescrisa de lege. La oficialii politici nu face de lipsa documentarea specialei culture juridice. § 27. Representantiele -si alega singure am­ploiatii sei la cass’a alodiala, la redicarea contribu­­tiunei si la oficiulu orfanale, pentru cari suntu re­sponsabile, mai incolo inginerii loru curatu comu­nali, oficialii edili (architectonici) si silvieri (pădu­rari) medici de spitalu sol. § 28. In sate si terguri, cari nu suntu lo­curi pretoriali, se alegu oficialii comunali de catra representanti’a respectiva pe basea candidatiunei ofi­cialiloru superiori de scaunu seu cercundariu, in care privintia servescu de normativu determinatiu­­nile finale ale §-lui 24. § 29. Pentru ocuparea posturiloru de medici, ingineri seu silvieri de scaunu seu cercundariu tre­buie se se escria concursu. Se tiene de competinti’a comitelui sasescu a judeca despre cultur’a speciale si despre aplicabili­tatea celoru insinuați, si din sferulu acelora a can­dida pe concurentii cei mai destoinici séu, deca suntu mai multi de acestia, celu pucinu 3 din­­tr’ensii, dintre cari apoi alege representanti’a re­spectiva a scaunului seu cercundariului. § 30. Aleșii oficiali superiori politici ai scau­neloru si cercundarialoru trebuie se se de in cuno­­sciinti’a ministrului de interne spre întărire. § 31. Posturile de oficiali, ce voru veni va­cante pana la definitiv’a organisatiune prin legis­­latiune, vinu a se inlocui in modulu prescrisu mai susu. § 32. Protocóalele, care atingu numai căusele politice ale oficialoru de scaunu si cercundariu (ma­gistrate) trebuie se se asterna in toata lun’a la co­rnitele sasescu. § 33. Oficialii acelia, cari fura alesi pe via­­tia si a caroru posturi de regula nu eră puse pana acum la nici o alegere noua, si totusi la nouele a­legeri intreprindiende in sensulu determinatiuniloru superiore nu s’ar realege, vinu a se tracta după determinatiunile defipte in art. de lege XXIII din anulu 1848*), pe spesele domesticali ale respecti­vei case alodiale. Finea. — Dechiararea alegatoriloru romani din Mercurea, (care s’a alaturatu protocolului de alegere). „Noi subscrisă alegatori romani din scaunulu Mercurei, pe langa solemna apromisiune de leali­tate, credintia si alipire catra Maiestatea Sa prein­­duratulu nostru monarchu si august’a casa domni­­toria, — de amare si fratietate catra națiunile con­­locuitorie pe bas’a egalei îndreptățiri nationale, — precum si a respectarei tuturoru legiloru sancţio­nate; — mai de­parte avendu in vedere: 1. Ca legea electorale transilvana din 1848, pretensiunile juste si interesele vitali ale natiunei romane se nu se poata validita si representa in legislatiunea tierei, de­si naţiunea noastra in comparatiune cu na­ţiunile conlocuitorie contribue neasemanatu mai multu cu sangele si averea pentru sustienerea statului. 2. Ca din lips’a unei representatiuni core­­spondiatorie, dorintiele nóstre totudeun’a au fostu ignorate, si fara concursulu nostru legale seu a­­dusu legi, cari vatama cele mai sânte drepturi ale noastre; 3. Ca pentru Transilvani­a din acea causa s’a sustienutu legea electorale din 1848, care fa­voriseza privilegiale si delatureza recerintiele drep­tății si ale ecuitatii, ca dorintieloru noastre naționali nici in viitoriu se nu se poata da espresiunea cuve­nita in legislatiune; 4. In fine avendu in vedere si acea, — in­­tr’unu statu constitutionale — nepomenita tractare a fostului nostru ablegatu d. Eli­a , acel am­­u, care fu destituitu din postulu seu de catra in­ re*­gimu din caus’a pasirei sale in dieta. — Dechiar amu. Ca nu potemu si nu voimu a participă la a­­legerile dietali pentru sesiunea 1869—1871. Mercurea in 20 Martiu 1869. Subscrisi toti alegatorii romani, afara de m­ului, si acesta e, fostulu depu­­tatu E. M.“ (Oare de ce n’au facutu toti pe toate locuri asia!!! — Ca pasivitatea trandava — fara spre­­siune — nu platesce o cepa degerata. — R.) Hlasin­ 28 Martiu 1869. Din vieti’a „constitutionala.“ In maritulu comitatu alu Albei inf. (pamen­­tulu nobililoru in Transilvani’a) suntu doue cercure de alegere, fiacare din ele are poporatiune la 100.000. Conscrierea alegatoriloru s’a facutu, se intie­­lege si deca nu asiu spune, in modu constitutio­­nalu, adica prin elemente si erbitorie constituționa­lismului (­ maghiarismului). Ungurii au fostu in­­scrisi cam de a rendulu, fara vreuna cautare la censu, romanii respinsi si deca plateau censu de 8 fl. 40 cf. Sciți dvóastra, deca nu este bunavoientia, atunci p­o gibe se capeta. Romanii nu au facutu nici una încordare spre a vindica dreptu de alegatori pentru aii sei, — nici pentru a scote pre maghiarii, despre cari au *) a. XXIII, $ 16 cuprinde despre astfeliu de oficiali, ca nu megânduse de nou romanu cu salariulu seu pe vié­­tia, or’ deca voru fi realesi pentru acelasiu oficiu ori pentru unulu mai mare trebuie se’lu primeasca, altfeliu -si perdu pensiunea, ca si atunci, candu se condamna pentru fapte criminali. — R.

Next