Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-03-26 / nr. 23
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 23. «nulti mil. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Brasiovu 7 Aprile 26 Martin 1869. MONARCHIE AUSTRO-UNGÄRICÄ. Transilvani’a. Statutuln provisoriu. (Capetu din Nr. trecutu.) C. Universitatea. § 11. In universitatea natiunei tramitu: a) Scaunulu Sibiiului si districtulu Brasiovului cate trei, celelalte cercundaria cate doi ablegati; b) Cetatile Sibiiu si Brasiovu cate trei, Sigisiar’a, Mediasiu, Bistriti’a, Sabesiu si Orestia cate doi ablegati; c) Pretoriaiele: Cincu mare, Rupea, Mercurea, Nocrichu cate unu ablegatu. § 12. Ablegatii scauneloru, cercundarialoru si ai cetatiloru se alegu de catra corpurile representative ale respectiveloru cetati si cercundaria. § 13. Universitatea cala se se convoce de catra comite pe fiacare anu celu pucinu una data si ablegatii totudeun’a trebuie se se alega din nou. § 14. Eligibile că ablegatu la universitate e fiacare, care posede dreptulu activu de alegere in vreuna comuna a fondului regiu. Cu perderea eligibilității se stinge si mandatulu de ablegatu. § 15. Oficialiloru municipali si comunali, alesi pentru universitate, nu e ertatu, a le denega facultatea dela oficiu. § 16. Pentru ca universitatea se poata face conduse se cere se fia de facia mai multu de diumetate membrii. § 17. Presidiulu in universitate lu porta cornitele denumitu de Maiestatea Sa definitivu seu provisoriu, in a cărui absentia presiede consululu (burgmaistrului Sibiiului. § 18. Universitatea, in poterea §lui 11 alu art. de lege XLIII (alu uniunii. . R.) din anulu 1868, se lasa in cerculu seu de activitate fipsatu cu privire la art. de lege din anulu 1791, si are a incungiura orce calcare preste acelasi*). Determinatiuni finali. § 19. Protocoalele representantiloru cercundariale, precum și cele ale universității, după decursulu fiacarei perioade de siedintie vinu a se asterne ministeriului r. ung. de interne. § 20. Procederea observanda la conscrierea alegatoriloru si la alegere, ascultandu cornitele sasescu, o determineza ministeriulu, care lasa, ca se se supravigbieze deplina ei executare prin corniţele sasescu. Ordinea lucrariloru, proiectanda de catra respectivele corpuri representative pentru usulu seu, se va asterne prin corniţele sasescu ministeriului de interne spre aplacidare. Siedintiele de regula suntu publice. § 21. Toate alegerile au se se faca secretu individualminte si cu cedule scrise. § 22. Despre credentionale si gravamine in contra acteloru de alegere decidu cu valoare definit) Cuprinsulu art. XIII din 1791 este, cumca ad. națiunea saseasca si universitatea ei, precum si celelalte comunități orasiene si magistrate etc., se vom conserva in statuia legale si conforma diplomei leopoldine atatu in ceea ce privesce alegerea oficialiloru, ce le compete după lege, catu si in privinti’a administrationei politice, economice si juridice. Atatu e totu. — R tiva nouele corpuri de representanti după constituirea loru prin acei membri din midiloculu loru, in contra alegerei carora nu s’a redicatu nici o reflexiune. II. Despre alegerea oficialiloru. § 23. Representantiele comunali, de scaunu si cercundariu, indata după constituirea loru, alegu oficialii sei respectivi, totusi numai pana atunci, candu va urma organisatiunea definitiva pe calea legislatiunei. însusirile si statulu oficialiloru remanu cele de pana acum. § 24. Oficialii de scaunu si cercundariu se alegu de respectivele representantie de scaunu si respective de cercundariu, oficialii comunitatiloru cetatiene si aii locuriloru pretoriale de catra representantiele respectiveloru cetati si pretoria dintre celu pucinu trei candidati, ce va trebui se propună cornițele sasescu, privitoriu la acésta, n’are cornițele se ie nici o privintia, nici la personalulu magistratului in privinti’a posturiloru de oficiali superiori, nici la membrii representatiuniloru in privinti’a senatoriloru si a asesoriloru. § 25. Pana la dispunerea legislativei nu cadu sub alegere, ca si pana acum: secretarii si oficialii de manipulatiune, cari se denumescu de catra respectivulu oficiolatu; apoi fiscalii, notarii de scaunu si cercundariu, cari se denumescu de catra comitele sasescu. § 26. Oficialii judecatoresci pentru exercitarea oficiului judecatorescu trebuie se poseda harnicia prescrisa de lege. La oficialii politici nu face de lipsa documentarea specialei culture juridice. § 27. Representantiele -si alega singure amploiatii sei la cass’a alodiala, la redicarea contributiunei si la oficiulu orfanale, pentru cari suntu responsabile, mai incolo inginerii loru curatu comunali, oficialii edili (architectonici) si silvieri (pădurari) medici de spitalu sol. § 28. In sate si terguri, cari nu suntu locuri pretoriali, se alegu oficialii comunali de catra representanti’a respectiva pe basea candidatiunei oficialiloru superiori de scaunu seu cercundariu, in care privintia servescu de normativu determinatiunile finale ale §-lui 24. § 29. Pentru ocuparea posturiloru de medici, ingineri seu silvieri de scaunu seu cercundariu trebuie se se escria concursu. Se tiene de competinti’a comitelui sasescu a judeca despre cultur’a speciale si despre aplicabilitatea celoru insinuați, si din sferulu acelora a candida pe concurentii cei mai destoinici séu, deca suntu mai multi de acestia, celu pucinu 3 dintr’ensii, dintre cari apoi alege representanti’a respectiva a scaunului seu cercundariului. § 30. Aleșii oficiali superiori politici ai scauneloru si cercundarialoru trebuie se se de in cunosciinti’a ministrului de interne spre întărire. § 31. Posturile de oficiali, ce voru veni vacante pana la definitiv’a organisatiune prin legislatiune, vinu a se inlocui in modulu prescrisu mai susu. § 32. Protocóalele, care atingu numai căusele politice ale oficialoru de scaunu si cercundariu (magistrate) trebuie se se asterna in toata lun’a la cornitele sasescu. § 33. Oficialii acelia, cari fura alesi pe viatia si a caroru posturi de regula nu eră puse pana acum la nici o alegere noua, si totusi la nouele alegeri intreprindiende in sensulu determinatiuniloru superiore nu s’ar realege, vinu a se tracta după determinatiunile defipte in art. de lege XXIII din anulu 1848*), pe spesele domesticali ale respectivei case alodiale. Finea. — Dechiararea alegatoriloru romani din Mercurea, (care s’a alaturatu protocolului de alegere). „Noi subscrisă alegatori romani din scaunulu Mercurei, pe langa solemna apromisiune de lealitate, credintia si alipire catra Maiestatea Sa preinduratulu nostru monarchu si august’a casa domnitoria, — de amare si fratietate catra națiunile conlocuitorie pe bas’a egalei îndreptățiri nationale, — precum si a respectarei tuturoru legiloru sancţionate; — mai departe avendu in vedere: 1. Ca legea electorale transilvana din 1848, pretensiunile juste si interesele vitali ale natiunei romane se nu se poata validita si representa in legislatiunea tierei, desi naţiunea noastra in comparatiune cu naţiunile conlocuitorie contribue neasemanatu mai multu cu sangele si averea pentru sustienerea statului. 2. Ca din lips’a unei representatiuni corespondiatorie, dorintiele nóstre totudeun’a au fostu ignorate, si fara concursulu nostru legale seu adusu legi, cari vatama cele mai sânte drepturi ale noastre; 3. Ca pentru Transilvania din acea causa s’a sustienutu legea electorale din 1848, care favoriseza privilegiale si delatureza recerintiele dreptății si ale ecuitatii, ca dorintieloru noastre naționali nici in viitoriu se nu se poata da espresiunea cuvenita in legislatiune; 4. In fine avendu in vedere si acea, — intr’unu statu constitutionale — nepomenita tractare a fostului nostru ablegatu d. Elia , acel amu, care fu destituitu din postulu seu de catra in re*gimu din caus’a pasirei sale in dieta. — Dechiar amu. Ca nu potemu si nu voimu a participă la alegerile dietali pentru sesiunea 1869—1871. Mercurea in 20 Martiu 1869. Subscrisi toti alegatorii romani, afara de mului, si acesta e, fostulu deputatu E. M.“ (Oare de ce n’au facutu toti pe toate locuri asia!!! — Ca pasivitatea trandava — fara spresiune — nu platesce o cepa degerata. — R.) Hlasin 28 Martiu 1869. Din vieti’a „constitutionala.“ In maritulu comitatu alu Albei inf. (pamentulu nobililoru in Transilvani’a) suntu doue cercure de alegere, fiacare din ele are poporatiune la 100.000. Conscrierea alegatoriloru s’a facutu, se intielege si deca nu asiu spune, in modu constitutionalu, adica prin elemente si erbitorie constituționalismului ( maghiarismului). Ungurii au fostu inscrisi cam de a rendulu, fara vreuna cautare la censu, romanii respinsi si deca plateau censu de 8 fl. 40 cf. Sciți dvóastra, deca nu este bunavoientia, atunci po gibe se capeta. Romanii nu au facutu nici una încordare spre a vindica dreptu de alegatori pentru aii sei, — nici pentru a scote pre maghiarii, despre cari au *) a. XXIII, $ 16 cuprinde despre astfeliu de oficiali, ca nu megânduse de nou romanu cu salariulu seu pe viétia, or’ deca voru fi realesi pentru acelasiu oficiu ori pentru unulu mai mare trebuie se’lu primeasca, altfeliu -si perdu pensiunea, ca si atunci, candu se condamna pentru fapte criminali. — R.