Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-02-14 / nr. 13

tului populariu din toata Ungari’a; apoi apostrofeaza pe ministru, ca se reintre pe calea, pe care stră­lucea mai înainte ca o stea de prima marime, ca fal’a tierei, se revină er’ campionu alu libertății ge­nerale. La 3 ere se fini siedinti’a. — — In 21 adunările lucratoriloru hotarira se faca o demonstratiune in massa înaintea dietei pen­tru arestarea agitatorului de lucratori din partile renane Raspe, inse viesuri aspre si colosale oficiale incungiurara astadata manifestarea. — AUSTRO-UNGARI’A. Vien’a 19 Februariu. Abia incepu­ a se desbate in comisiune caus’a polo­­niloru si ministeriulu Giskra-Herbst midiuloci, ca­­r’ se se­amane din caus’a legei electorale directe la senatulu imperialii, pe care o punu de conditiune poloniloru, astia inse nu voru se o primésca, pen­­truca o tieuu de competinti’a dietei. — Acum pen­­truca se nu se véda a nu lucra nimicu in caus’a im­pacarei chiamaia pe capeteniele boemiloru Dr. Rieger etc., ca se pertracteze cu ei in obiectulu impacarei. Dr. Rieger inse­si au tramisu plenipo­­tentu, care se midiulocesca conferirea la unu locu neutru. Nemţii inca pescuescu după renegaţi cu a caroru adiutoriu se poata ilude causei drepte. — Despre c. Beust se scrie, ca ar’ fi protestatu in contra sylabului si celoru 21 canone prin un’a manife­­statiune in contra conciliului. Se creda cine vrea. STATUTELE SOCIETATEI tloiuani'a industriala. PARTEA I. SECTIUNEA CENTRALE. Capu I. Titlulu si scopulu. Art. 1. Societatea poarta numele de „Roma­­ni’a industriala.“ Art. 2. Ea are de scopu: a) A stabili fratia si solidaritate intre munci­torii romani. b) A stărui pe calile legali si constituţionali ca guvernulu se ia dispositiuni pentru desvoltarea si înflorirea comerciului si industriei romane. c) a denuncia opiniunei publice prin presa si întruniri orice mesuri vatamatorie economiei natio­nale si a adresa protestări in acesta privintia la corpurile constituite ale statului. d) A incuragja pe comercianții si industriasii romani prin ajutorie morali si materiali. e) A midiuloci se se introducă si in industri’a si comercialu romanu acele imbunatatiri, fara de cari nu e cu putintia lupt’a cu concurinti’a străină. f) A lucra pentru infiintiarea fabriceloru in Romani’a, facandu se se ademenesca manufacturari din celelalte state latine, cari se formeze astfeliu unu seminariu alu industriei nationale propriu dise, precum si a se atrage, totu din popoare latine, oameni technici, cari se ne ajute a esplora resursele teritoriului nostru si a crea noue fonduri de avuția. g) A form­a măiestri in diferitele ramuri de industria, tramitiendu cu cheltuiel’a sa, pe catu midiulecele ei va permite, pe cei mai inteligenți dintre producătorii romani ca se se perfectioneze prin ateliariele străine. h) A deschide micilor­ meseriaşi si comercianţi creditu eftini. i) A cauta se procure muncitoriloru midiulo­­culu de a face se fructifere micele loru economie. Pentru acestu scopu, cea d’antaia grigia a socie­tății, după constituirea ei, va fi de a face se se fondeze o cassa de economia curata romanésca, pe base solide, cu autorisarea guvernului si cu condi­tiune, ca o câtime din procente se fia versata in cass’a acestei societăți, pentru sporirea fondului de creditu populariu. Capu II. Membrii societății. Art. 3. Totu romanulu avendu virst’a le­giuita si bucuranduse de toate drepturile civile si politice poate deveni membru alu societății. Străinii suntu admisi numai ca subscriitori, fara nici unu altu dreptu. Art. 4. Oricine va voi se fiu membru n’are decatu se subscria sau, in neputintia de acesta, se cera inscrierea sa in registrulu societății, platindu înainte cotisatiunea pe sióse luni. Art. 5. Fiacare membru, odata inscrisa, chiaru prin acest’a se obliga ca membru alu societății pe unu anu. Art. 6. Unu membru, care n’ar indeplini o­­bligatiunile prevediute prin statute, nici după o a treia somatiune ce i s’ar face de catra comitetulu dirigentu, nu se va mai privi cu societariu; totusi, inse, prin acést’a nu se voru stinge datoriele sale, pe care societatea a trebuitu se compteze. In aceasta categoria intra si membrulu, care acceptandu o însărcinare din partea comitetului di­rigentu, fara motivu bine intemeiata nu a inde­­plinit’o. Art. 7. Celu ce voiesce se demisioneze tre­buie se adreseze demisi­unea, in scrisu, catra presie­­dinte dela 25 pana la 30 Octobre, platindu-si co­tisatiunea pana la finele lui Decembre din acelasi anu, si restulu ce ar’ mai fi datorindu dinainte; — altmintrea, demisiunea va fi considerata ca nula si nedata. Art. 8. Nu se primesce cu cotisatiune mai putina de 50 bani pe luna. Cotisatiunea se pla­­tesce pe semestru seu pe anu. Art. 9. Membrii societății se obliga pe onoare ca, atata pentru obiectele de consumatiune cat­ si pentru cele de productiune se da, totudeaun­a, pre­­ferintia negotiatoriloru romani, candu acele obiecte se voru găsi la vendiatorii străini cu acelasi pretiu si de aceasi calitate. Art. 10. Drepturile, de cari se bucura socie­tarii, suntu urmatoriele: a) Ei suntu alegatori si eligibili pentru con­­siliulu generale de administratiune alu societății, de voru indeplini conditiunile cerute pentru aceste sarcini. b) Ei potu se se adreseze totudeun’a la con­siliu, pentru a’lu consultă si a’lu initia in păsurile loru industriali seu comerciali; si consiliulu­i da­­toriu se desbata asupra oricărei adrese seriose si sa voteze resolutiuni in consecintia. c) Societariulu are dreptulu a se imprumuta cu mica dobanda dela cass’a societății, numai pen­­tru trebuintie comerciale sau industriale si dandu garanția reale despre solvibilitatea sa. d) Totu societariulu are dreptu se concure pen­tru premiele propuse de societate, afara inse de membrii consiliului generale de administrație. e) Unu membru alu societății dintr’o secțiune, transportanduse pentru afacerile sale comerciali sau industriali intr’o secțiune din alta localitate, după simpl­a prezentare a cuitantii de plata anuala a co­­tisatiunei sale poate compta pe concursulu comitetu­lui de acolo, care e datoria se i da toate informa­­tiunile, de care ar’ avéa trebuintia si se­­ procure inlesnirile potintioase pentru seversirea aceloru a­­faceri. In casa de cerere de fonduri, se voru ave in vedere midiulocele sectiunei si dispositiunile alinea­tul­u c) din acestu articulu. f) Societariulu, in fine, mai are si acele drep­turi ce decurgu din spiritulu acestoru statute. Art. 11. Femeile comerciante seu meseriasie, cari voru contribui la sporirea fondului sociale cu cotisatiunea prevediuta la art. 8, se voru bucura de avantagiele înscrise la alineatul­ b) c) d) si e) din precedentul­ articulu. Cap. III. Constituirea societății. Art. 12. Societatea se va consideră consti­tuita in Bucuresci, indata ce va numera 700 mem­bri si atunci, numai, se va procede la alegerea con­siliului generale de administrație. Art. 13. Anulu sociale incepe dela l­a Ia­­nuariu 1870. Capu IV. Administratiunea. Art. 14. Interesele societății se gereza de unu­l Consiliu Generale* compusa de: 1 Presiedinte. 2 Vice-presiedinte 1 Secretariu generale. 1 Secretariu ajutoriu. 28 Consiliari. Capu V. Alegerile si instalarea de ad­ministrație. Art. 15. Alegerile se făcu in toti anii in a dou­a Duminica a lui Decembre. Art. 16. Este alegatoriu totu membrulu in­scrisu de unu anu pe registrulu societății. Art. 17. Se va procede, mai antaiu, la ale­gerea presiedintelui si vice-presiedintiloru, care vo­taţi pentru unu anu potu fi realesi in aceiasi cua­­litate. Printr’o a dou’a votare se voru alege secreta­­riulu generale si secretariulu ajutoriu. Prin a trei’a votare, in fine, se voru desemnă cei 28 consiliari, prin cari se complecteaza consiliulu generale de administratiune. Art. 18. Funcțiunea presiedintelui, vice-pre­siedintiloru, secretariloru și celoru 28 consiliari va fi gratuita și obligatoria pentru unu anu de zile. Art. 19. Persoanele, care au primitu odata un’a din aceste funcțiuni, nu se voru puté lepada de dens’a, înaintea espirarei terminului pentru care suntu alese, sub pedeapsa de o amenda de lei noui 140, afara numai de nisce grave intemplari, seu ivinduse impedecari neprevediute si bine întemeiate. In acestu din urma casa, presiedintele, ascul­­tandu avisulu consiliului generale, va convocă pana in 49 de dile adunarea generala a asociatiloru ca se proceda la înlocuirea persoanei demisionate. Art. 20. Instalarea consiliului se face in a dou’a Dumineca a lunei lui Ianuariu. In diu’a instalarei consiliului se împarte in 5 comitete si anume: 1. Comitetulu dirigentu. 2. Comitetulu fonduriloru. 3. Comitetulu meserieloru. 4. Comitetulu agriculturei. 5. Comitetulu comerciului. Art. 21. Comitetulu dirigentu se compune din presiedinte, vice-presiedinti, secretariulu generalu, secretariulu ajutoriu, si cate unu membru din cele­lalte comitete, cari voru fi in aceluasi timpu secre­tari in comitetele loru respective. Celelalte 4 comitete se compunu fiacare de cate 7 membri desemnați după specialități. Membrii din comitetulu fonduriloru trebuie se aiba o avere mai însemnata cunoscuta. Cap. VI. Atributiuni. Art. 22. Consiliulu generale representa socie­tatea, elu -si face regulamentulu seu interioru si regulamentulu de aplicare alu acestoru statute, ve­­ghiaza si lucreaza pentru realisarea scopului so­cietăţii. Dezbate si voteza orice masuri relative la in­teresele societăţii. Studia din propri­a sa iniţiativa, sau dupa pro­puneri venite din afara, cestiunile cele mai însem­nate comerciali si industriali si in resolutiuni in privinti’a lor­. Decide premie pentru diferitele obiecte din di­feritele industrii, ce se voru pune la concursu de catra comitetele respective. Aceste premie trebuie se consiste in instrumente perfecționate, cari se serve concurentului in mese­­ri’a ce ecserciteaza. Consiliulu e responsabile in faci’a asociatilor, de toate actele sale. Art. 23. Presiedintele are politica siedintie­­loru. Elu e datoriu se convoce la fiacare 15 dile consiliulu generale si, candu este trebuintia, pote se lu adune si estraordinariu. Candu voturile suntu impartite, glasulu seu e preponderantu. Prin co­mitetulu dirigentu elu pune in miscare toate cele­lalte comitete. Art. 24. Vice-presiedintii inlocuiescu pe pre­siedinte prin delegatiune seu in casu de absentia. Art. 25. Secretariulu generale este insarcinatu cu incheiarea proceseloru verbali si cu relatarea ce­­stiuniloru ce suntu la ordinea dilei. Elu ingri­­gesce de regul­a archivei. Art. 26. Secretariulu ajutoriu, implinesce da­toriele secretariului generale prin delegatiune seu in casu de absentia. Art. 27. Comitetulu dirigentu, compusu pre­cum se areta la art. 21, este intermediariulu intre asociati si consiliu. Orice cereri sau informatiuni lui i se adreseaza si elu respunde la densele in nu­mele consiliului. Elu împarte la cele 4 comitete cestiunile spe­ciale, ce suntu chiamate se studieze si asupra că­rora ele suntu datorie a se pronuncia; supune con­siliului toate aceste studiuri că se fia ratificate prin unu votu generale. Ecsecuta seu face se se ecsecute voturile si re­­solutiunile emise de consiliu. Art. 28. Comitetulu fonduriloru, ingrijesce de incassarea cotisatiuniloru, amendeloru, daruriloru procenteloru dela împrumutări si alte recete, pri­­veghiaza intrebuintiarea baniloru, solvabilitatea ce­loru ce se împrumuta dela casa, si candu ecsista vreo reserva elu e datoriu se caute a o face se fructifere. Nici o plata nu se poate face fara mandatulu seu si nici o cheltuiela nu se poate olari, înainte de a se fi ascultatu avisulu seu. Elu e tienutu se presente consiliului la fia­care 15 dile unu tablau detaliatu de situati’a casei. Unu membru din sinulu seu, alesu pe o sep­­temana cu titlulu decensoru, va revisui cass’a ori de cate ori va crede de trebuintia. La finele fiacarei dile va controla situati’a încheiata de ca­­sieriu si, o va subinsemna, or’ la din contra, va refera de argintia comitetului seu. Aceluasi membru nu poate functiona mai multe septemani consecutive ca censoru. Comitetulu fonduriloru are aceasi responsabili­tate cu casieriulu. Art. 29. Comitetulu meserielora, cerceteza

Next