Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-08-01 / nr. 59
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu scu 2Vs galbini mon. sunatoria. inufu mill. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru aerie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 59. Brasiovu 1 31 Augusta 1870. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani ’a. Telegramele „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Maseildu 10 Aug. 9 ore. „Adunarea numerósa, 5500 fl. s’au incassatu dela membrii noi. Presiedinte se realese Ecs. Popp, v.presiedinte Bologa. Comitetulu oficialu se alege astadi. Banchetu maretiu, baiu stralucitu. — Axentie.“ (Fiinduca numai intr’o parte a ecsemplarieloru s’a pututu viri telegramulu acesta, lu reproducemu totu. — R.) Saarbrücken 11 Aug. Regele Prusiei innainte de a intra pe pamentu francesu emise una proclamatiune catra poporulu francesu, in care dise. După ce Napoleonu pe mare si uscatu a atacatu naţiunea germana, care doriea si mai doresce a trai in pace cu naţiunea francesa, amu luatu asupra-mi comanda preste armatele germane spre a respinge ataculu. A promitu securitatea averei si persoanei, care prin întreprinderi dușmane nu si voru periclita dreptulu de aperare. Monachiu (München) 11 Augustu. Fortulu Lichtenberg dela Strassburg e asediatu. Gen. Bayer a provocatu pe comandantulu fortului din Strassburg, ca se predé cetatea. Francesulu comandantu a respinsu acést’a provocare. Parisu 11 Aug. Camera a primitu înmulțirea creditului de resbelu la una miia de miliarde (póte milioane). Ministrulu de resbelu maresialulu Palicao atinse resultatele cele nefavorabile ale armeloru francese si dechiaru, ca in scurtu se voru repara aceste resultate si resplatirea germaniloru pentru ele e catu de curundu secura. Londonu 12 Aug. Se vorbesce de midiulocire de pace, care inse nu o vre imperaturu Rusiei. Regele Prusiei dechiarâ cabineteloru, ca invingundu Prusia, pertractarea de pace se va face in Parisu. — — Brasiovu 12 Augustu. E scurtu timpu de candu proverbiulu natiuniloru si alu individiloru intrelepti si cu solicitudine deajunsu pentru viitoriulu si prosperarea loru a inceputu a se preface si in natiunea daco-romana intr’o macsima a vietiei sale nationale, si cca i se si vedu pe de ce merge efectele si resultatele din ce in ce totu mai imbucuratorie. „Ajutate, si -ti va ajuta si Dumnedieu“. Acést’a macsima adoptata a inaltiatu popóarele si individii cei mai neputintiosi la o stare neprecalculata, dara iuse cu resultatu fara intrerumpere totu progresivu in fericire si prefacunduse; si la natiunea, familiele si individii romani in sânge, va constitui scutulu si aparamentulu, sorgintea si fontan’a fericirei loru. Divinulu simtiu comunu pentru interesul comunu alu natiunei si patriei e fortareti’a cea mai neespumnabila pentru viéti’a unui poporu in contra oricarora viscole. Desradecineaza solidaritatea si simtiulu comunu din macsimele unui poporu, imparechiezai si indusmanescei afectiunile pentru binele comunu si ai secatu toata sorgintea de viétia a acelui poporu. Macsima, divide et impera a fostu cea mai funesta si mai umilitoria plaga pana acum pe gutulu natiunei daco-romaane si pana candu le a succesu antagoniloru politici neimpacati si conjurați ai natiunei romane a aplică cu resultatu acésta plaga in sinulu natiunei, le a succesu a si desnerva viéti’a politica nationale a sbiciuitului acestui poporu si alu impinge pana la ingenunchiare. — Acum scimu, durere ca tardiu, ca fia ori cine va fi, celu ce sémena discordia si imparechiare in sinulu natiunei, fia politica fia relegioasa, acela S’a imbracatu cu arm’a cea satanica de a ne reimpinge pr’ in mormentulu letargiei. — Problem’a nóastra dara e si va fi a ne uni tóté fortiele a ne lega solidari’a conlucrare pentru cultur’a si luminarea poporului si prosperarea întregului corpu nationalu cu cele mai intime si mai tari legaturi de amare fratiésca, aparandulu de satan’a imparechiarei alu discordiei si alu indiferentismului nationalu, pentruca vedemu, ca natiunile cu simtiulu celu mai nationalu si cu macsimele cele mai solidarie si mai venjóase pentru apararea intereseloru loru nationale numera cele mai multe secte si in trecutu si pentru viitoriu. — Cu mare bucuria si satisfactiune cetiramu telegramulu din Naseudu, care ne dovedesce, ca macsimele de susu au petrunsu si anim’a romaniloru, cari luara parte la marit’a adunare generala a Asociatiunei transilvane pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu“, asia, incatu trebuie se recunoscemu, ca spiritulu de sacrificiu pentru binele comunu a luatu noua aripe, a inceputu o noua epoca in Naseudu, epoc’a de a se interesa romanulu preste toaté de fericirea comuna a poporului romanu, care e condiţionată de cultura si luminare, care acesta fara sacrificiu e imposibile. Dreptucare ecsemplulu braviloru naseudeni gata la sacrificiu pentru sprijinirea scopului acestui institutu providentialu merita alu iualtia cu unu faru in marea poporului, ca ecsemplu de imitatiune. Onore vene braviloru romani, cari ve purtati de nobila ambiţiune de a escela cu sacrificiu pentru luminare si fericirea comuna prin tr’ensa. Pe campulu lui Marte ati seceratu gloria încununata de simbolulu. „Virtutea romana reînviata“ si acum pe campulu Minervei seceraţi demnitatea de a fi ecsemplu de imitatiune si la sacrificia pentru cultur’a poporului romanu! Gloria mecenatiloru membrii noi din districtulu Naseudului! — Domnisior’a Constanti’a Dune’a aflanduse numai de vreo cateva dile la bai in Zizinu, vediendu scoal’a locala romana in neputintia de a se completa, tienu o conferintia literaria Dumineca sora in folosulu ei, mai intreprindiendu si una corecta, in catu aduna unu ajutoriu de preste 100 fl. pentru numita scóla. Recunoscientia zelosei romane! Renumit’a nóstra literatrice s’a resolvatu a tiené un’a conferintia literaria de mare importantia in obiectulu educatiunei aici in Crasiovu in sal’a gimnasiului romanu, lunea viitoria sera la 8 ore. Cu mare bucuria primiramu acestu depositu alu resolvarei renumitei nóstre literatrice, si credemu, ca toti fratii brasioveni si cu deosebire secsulu frumosu se voru bucura de rar’a ocasiune de a audi din rostulu aplaudatei nóastre pratnice, predicarea virtutiloru si a macsimeloru fericirei familieloru si natiuniloru prin bun’a crescere. Bine ai venitu multa dorit’a nóastra academica! — In caus’a drumului de feri dela Sigisiar’a la Brasiovu una comisiune esmisa din partea ministeriului regiu ung., constataria din vr’o 20 membri de specialităţile respective perambula si aplana ultimele diferintie in caus’a acesta pana in Brasiovu, unde numai pentru postarea curţii trenului se mai afla opiniunile neintrunite. In sera trecuta fu comisiunea onorata cu unu banchetu din partea representantiei Brasiovului, si astadi se va fipsa si loculu pentru curtea trenului, care va esi pucina depărtare de orasiu, după cum audisemu. — Tocma primimu resultatulu consultarei asupra defigerei locului pentru curtea trenului, care din partea comunei s’a pretensu a se asiedia seu lipitu de Blumena ca staţiune de căpetenia (Kopfstation) seu in una depărtare de 220 stanjini catra Hermann-Uzunu ca staţiune diagonale (Querstation), inse suplinitoria de staţiune de căpetenia, inse planulu comisiunei, care departa foarte tare curtea trenului de orasiu, nu se primi din partea representantiei comunei. Ore se mai pomenimu, ca la banchetu comisariulu regimului in toastulu dsale a uitatu de ecsistinti’a natiunei romane si cuprinse in toastu numai pe maghiari si sasi ? — Romanii atinși de atata ignorare unii părăsiră banchetulu, dupace d. sen. Wächter află cu calea corege acésta uitare, care cu altu toastu mai in fine o corese si comis, regimului escusanduse, ca s’a facutu din erore. Catra finea banchetului d. repres. comunalu Georgiu Strimbulu intr’unu toastu in limb’a romana dede espresiune de mâhnire pentru incidentulu de ignorare, aratandu, ca romanii brasioveni au contribuitu totudeun’a la prosperarea binelui comunei, din care făcu una mare parte, inchiandu cu toate aceste cu una salutare a comisiunei si din partea romaniloru. —■ — Din campuln resbelului. După lupta dela Wörth, care a costatu si pe francesi si pe prusiani mai multe mii vieți de omeni, retragerea francesiloru, cu toata fortiarea si prigonirea din partea prusianiloru cu multu mai numerosi, unnu totu regulatu pana la positiunea consemnata dincoce de Metiu. Corpulu gen. Failly s’a impreunatu cu armat’a, si Mac-Mahon ecsecută mișcările cerute. Armat’a e mai concentrata, Bazaine e insarcinatu cu conducerea operatiuniloru. Corpulu Frossard inca se retrase cu conducerea dinainte de Metiu inca in 9 Augustu. Aici se astepta după vr’o cateva dile lupt’a decidetoria. Ministrulu de resbelu alu Franciei intr’unu reportu relateza cele făcute pentru repararea perderiloru in armate si dice, ca armat’a francesa dimpreună cu gard’a nationale va da Franciei doue milioane de operatori; or’ deputații stângei reclamara armarea tuturoru cetatianiloru. In 9 se tiena si edintia in camer’a Franciei. Relele resultate ale resbelului se ascrnu in Parisu supremei comande generali. Telegramele germane spunu, ca in camera se făcu propunere ca imperatulu se lase comand’a si se ié conducerea tierei. Cassagnac numi acésta propunere inceputulu revolutiunei, ceea ce facu mare scomptu. Picardoise, ca daca poporului din Parisu i se denéga armele, el i -si va procura arme si pretende schimbarea cabinetului sau a ministeriului. Keretty cere abdicerea imperatului, fu inse rele-