Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-11-21 / nr. 91
Qazet’a eso de 2 ori: Mercurea si Dumincc’», Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 ami 10 fl., pe ty4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2*/3 galbini mon. sunatoria. Amnin \XIII. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru seric 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 91. Brasiovu 3 Decembre 21 Novembre 1870. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 3 Dec. 1870. Situatiunea politica si diplomatica n’a imbracatu alta facia. Angli’a desi are aplecare a adera la conferintia, după propunerea Prusiei, totuşi nu crede, ca Rusi’a va respectă mai multu conferinţele, cu arbitriulu liberu alu lucrarei sale. Iu Bizantiu generalulu si consululu rusescu Ignatieff fu primitu de Sultanulu. Nu se scie, deca s’au despartitu cu Mencikoff, ori mai pe îndelete, destulu, ca »Daily News* publica o depesia din Constantinople, cumca Porte a otomana face pregătiri resbelice pe uscatu si pe mare. Redifii din Asi’a mica fura prin telegrafii chiamati la arme. S’a tramisu si respunsulu Portii la guvernulu rusu, elu esprime durerea, ce a casinatu pretensiunea Rusiei in Constantinopole si apeleaza la neatingibilitatea tractatului din 1856 si la puterile europene, cari l’au garantatu, si cari voru sprijini pe Poarta intru aperarea tractatului; in fine respinge ideea de a se resolva cestiunea marei negre prin congresu. Deca »Tagblatt“, care aduce acesta scrie, e bine informata, apoi pucinu, si Orientulu va fumega. — Ce privesce la Austri’a, apoi unu telegramu din Pest’a 28 Nov. in diurnalele vien. reportéza, catan Pol’a a sositu ordine, ca naile pancelate se se puna indata in stare de a porni, fara ca se se scia mai de aproape resolutiunea regimeloru Austro- Ungariei, cari lucra mai dependentu. — Rusi’a nu inceteza a se arma pe suptumana si sub pretecstu de ecsercitiu cu arme noue. Datu ordine, ca la siefii gubernementeloru (sau prefecti) se se adune toti cei ce suntu chiamati aportuarma, spre a se ecsercea cu totuadinsulu. La Varsiavi’a se tramisera multime de carta cu cele de lipsa pentru fortaretia; 60.000 armati se afla in Poloni’a si in Podoli’a se totu stracura armat’a. Pornirea stancei e inceta, inse dupace s’a emancipatu de impedecamintele pornirei, nu se opresce pana unde da de o potere contrapondatoria. — De cumva Angli’a va fi impetita de statele nordamericane, cari voru ai ocupa Canad’a la ocasiune binevenita, cum dise in 23 Nov. a. c. gen. Butler intr’unu discursu tienutu in Boston, fiindu Franci’a ocupata cu aperarea sa, cu greu se va afla contrapendu, care se opreasca sacrificiale de sânge si de vietia, ce le inseteaza molecula resbelului, provocata de interese mai personali decatu naționali. — — Popoarele Europei celei cultivate si civilisate voru da seama cu pelea loru de toate desastrele ce le amenintia cu vin’a loru. — Napoleon, după o depesia din Amsterdam, tracteaza despre pace cu Prusi’a si Eugeni’a vine la Wilhelmhöhe se subscria tractatulu. Apoi urmeaza, ca Napoleon cu armat’a din Germani’a vr’o 320.000 insi va intra in Franci’a spre a ajuta la sugrumarea republicei celei periculose pentru tronuri. — reporta, ca la Nuitz in 30 Nov. au avutu locu mai multe lupte înfocate cu corpurile voluntari vogese. Prusianii au parasitu arondisementulu Vendome, parasitu si Cloyes, Cheteaudun si Cheteneuf dinaintea armatei de Loire. Noua are tiena lupt’a cu armat’a de Loire si prusianii fura rebatuti. — »France* din 17 dise, ca armat’a francesa a inceputu cu resultatu ofensiva la Le Mans, ca ce corpulu prusianu venitu dela Alengon, fu silitu a se retrage la Braume in depart. Doubs fura rebatuti de gard’a mobile, incatu se retraseră la Montbeliard. La Vendome, Gien asemene resultate. Mai multe esiri din forturile parisiane respinseră pe prusiani din positiunile loru, facundu mare stricare inimicului. Se vorbesce, ca armat’a de Loire s’a pusu in comunicare cu Parisulu. Asteptamu adeverirea acestei sciri prin telegrama dela Tours. Telegr. regelui catra regina Versailles 30 Nov. are aceste: Mai multe esiri din forturile Parisului fura rebatute victoriosu preste totu de catra ai nostri. Forturile trenura unu focu forte infocatu. — Alta telegrama: Versailles 30 Nov.dice. Cu ocasiunea esiriloru in resaritu Boncuil sur Marne, Compiene si Villiers fura ocupate de francesi. Sor’a in amurgitu cu ajutoriulu corpului 7 or’ se ocupara positiunile de catra ai nostri (după ce francesii se retraseră er’ in forturile loru pate. ..). Atatu din Berlinu catu si din Tours se reportéza totu lupte victorioase, semnu, ca armat’a francesa inca e puternica. Tocma se semnaliséza, ca in 2 Dec. s’a intemplatu o batalia infricosiasa innaintea Parisului. Depestele sosite in Pest’a reportéza, ca in 27 Nov. s’a intrunitu armat’a de Loire cu armata parisiana cu infracțiunea liniei incungiuratoria prusiane. Francesii luptara la Gentilles si Boves cu baioneta si asia respinseră pe dusmani. »Monitorului Franciei descopere, ca prusianiloru nu le a succesu incungiurarea armatei de Loire, era in Auxon garibaldianii alungara pe prusiani in fuga. La Versailles scrie gen. Werder, ca Garibaldi se retrase in fuga. — La Amiens lupta, inse citadella a capitulatu. — Sibihl 13 Octobre 1870. Congresulu besericescu grecoorientale. (Urmare.) Acuma se pune la ordinea dilei fundati linca Gozsidiiana, si referintele comisiunei Misiciu cetesce reportulu facutu, si propunerea comisiunei, care se invertesce pre langa urmatoriele: 1. Congresulu in sensulu testamentului repausatului Emanuilu Gozsdu, se se enuncia de foru supremu si se primesca averea testamentale. 2. Congresulu se provoce pre representanti’a acestei eredități, câ esoperandu averea acesta se o transpună la cass’a metropoliei. 3. Câ representanti’a se faca unu reporta detaiatu si esactu despre venitele si erogatiunile tienetarie de acestu lasamentu si se lu transpună congresului spre aprobare si decidere. 4. Se se faca dispositiune de a se tiene in 9 Februariu cu diu ca natale parastasiu pentru sufletulu repausatului fundatoriu. 5. A se aduce multiumita protocolaria Escel. Sale p. metropolita pentru ostenele si jertfele aduse pentru acesta fundatiune, totu odata se se manifesteze recunosciiutia remasei veduve Melinda Gozsdu, care inca a contribuita la acesta fundatiune si se se^age ca se binevoiésca de aici incolo a promova interesulu acestei fundatiuni. — Adenca tăcere si lacrimi au casinatu acestea momente de atatu de mare importanța pentru intreaga metropolis. Escelenti’a Sa presiedintele crede , ca la referad’a aceasta poate da deslucirile cele mai bune plenipotentele metropoliei Varga, care cunoasce esactu starea lucrului acestuia. — Face apoi mai departe împărtășire, ca unii au avutu intentiune de a vatama testamentulu in punctulu lui esențiale, in privinti’a depunerei fundatiunei acesteia la metropolia si s’a străduita a duce acesta fundatiune la Pest’a. Din toata corespondinti’a purtata cu plenipotentele metropoliei, se vede lamuritu, dice Escel. Sa, ca eu totudéun’a amu intonata treba intr’acolo, ca in intielesulu testamentului fundatiunea are de a se depusa la metropolis nostra si dela acésta nu me voiu departa. Eu amu vorbitu si cu testatorulu si amu cetitu testamentulu inca in 1868 si amu vrutu sei bagu de séma, ca unele puncte din testamentu nu suntu chiare destulu. Vediendu vise, ca este totusi ceva complecta si de urmări forte folositórie pentru noi, si anume, ca mass’a intrega are a se depune la metropolis noastra, m’amu multiumita. Dep. Varga da deslucirile necesarie despre aceasta fundatiune, de unde se vede, ca averea activa fundationale face 443.406 II. si pasiva 131.546 I? Dep. Gaetanu face motiune, ca testamentulu intregu se se ceteasca si se scrie spre solintia din partea congresului petrecanduse in protocolu din cuventu in cuventu. La cererea congresului se primesce testamentulu de cetitu. — Aici voiu a face amintire, ca testamentulu in origine este facutu in limb’a maghiara si in traducere se afla publicata si in »Tel. Romanu*. Dep. Măcelăriu propune inchiarea desbaterei generali si deschiderea celei speciali la punctulu I. Acesta propunere priminduse se cetesce punctulu antanta, ca congresulu se enuncia de foru supremu si primesce supraveghiarea acestei fundatiuni. Dep. Alecsandru Mocioni propune in locu de foru supremu „foru competente”. Dep. Fauru face motiunea: Congresulu se privesce de acelu organu, care in tienarea § 7 liter’a q), este chiamata spre revederea socoteleloru in controlarea averei fundationale. Dep. Popea nu consente cu espresiunea de „foru“, si crede a înlocui acesta espresiune, prin cuventele „corporatiune sau organu supremu“. Densulu crede, ca numai congresulu poate fi in intielesulu testamentului corporatiunea acesta suprema, caci regimulu are numai supra-inspectiune, care i o dau legile. Presidintele: Nu e indoiéla, ca congresulu nostru nu ar’ fi acelu congresu, care se amintesce in testamentu. — Congresulu ar’ trebui iu totu anulu a revedé socotele, ceea ce nu se pote, caci congresulu de regula se conchiama totu la 3 ani odata. Crede, ca in anii aceia, candu congresulu nu se aduna, revederea socoteloru se o faca consistoriulu metropolitanu si se reporteze apoi celui mai de aproape congresu. Dep. Antoniu Mocioni propune ca pentru scopulu acesta se se alega o comisiune speciale. Dep. Lengeru: Din puncta de vedere, ca desbaterea a luatu o directiune divergente de propunerea comisiunei, si din causa, ca se poata ceti membrii testamentulu, propune amanarea desbaterei speciale a punctului I din operatura comisiunei pe mane. — Priminduse aceasta moțiune. Siedinti’a de astadi se inchia' la iy2 óra si se anuncia cea viitória pre mane la 9 óre inainte de amédi. Din caiupurii resbelului. Lupta infocata pe moarte si vietia se reincepu după pucin’a pausa dela reocuparea Orleanului prin francesi. Una telegrama din Tour 8 la Dec. (ofic.)