Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-06-30 / nr. 51
Qazet’a eae de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V» 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2Va galbini mon. sunatoria. Anula mi¥. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 51. Brasiovu 12 Mu 30 Iuniu 1871. MONARCHIC AUSTRO-UNGARICA. Transilvania. Brasiovu 10 Iuliu 1871. Desraenta si vei impila. Mugurul a potinteala unei plante se preface in floare, candu sarele nu i lipsesce; indesiertu ei vei impedeca desvoltarea, ca elu -si urmeza cursulu naturei. Acesta e si natur’a poporeloru, indata ce prin lumin’a culturei au devenitu la bobocelulu de a se entusiasma pentru cultura si prosperare, nu se mai potu impedeca dela înflorire. Thiers a datu dovada admirabile lumei, pana incatu se scie entusiasma o natiune pentru fericirea si victima sa publica si privata. Elu inainte cu cativa ani dicea Franciei, ca fara entusiasmu nu se potu face lucruri mari. Acum er’ elu fu, care se adresa la entusiasmulu Franciei, si, in 6 ore, la imprumutulu escrisu de elu in suma de 2 miliarde, Parisulu celu ruinatu subscrise 2‘/2 si provinci’a alte doue strigandu: se traiasca republica! spre încremenirea reactiuniloru lumei! Fericitu poporulu, care se scie entusiasma pentru binele si prosperarea sa, si care are barbati, cari dau nutrimentu entusiasmului la bine, or’ nu varsa apa rece, unde vedu, ca se desvólta acestu spiritu mantuitoriu. — Unu entusiasmu infoitu din toate partile ne poate pune si pre noi pe pitioarele inflorirei; dér’ desmantatorii ne voru impila pana atunci, pana candu bobocelulu culturei poporului nostru nu se va mai pote opri la arsiti’a soarelui culturei a avu voi’a sa si poterea entusiastica, ce singura e producatoria!— Intrebaramu in Nr. tr., ca ce facemu? Astadi respundemu cu cele ce făcu altii si cu adeverulu, ca unde se afla cadavre, mortatiuni, acolo se aduna toti corbii, ca se le scotia inainte de toate ochii !— Unde este de lipsa acțiunea cea mai solidaria ? — Nu la certe babesci, a buna seama, nici la respletiri, resbunari, — ci la intreprinderile cele mari, din cari ca dintr’o sorginte recoritoria se poate nutri si cresce bobocelulu arborelui nostru sociale si alu prosperarei fructeloru lui, ca se nu remanemu cadavre. Ne face lipsa in prima linia neaperatu una academia de drepturi romanesca pentru asecurarea viitoriului nostru politicu nationalu, care in poterea legiloru aduse e amenintiatu in viati’a lui chiaru si la agendele comunali! Ne trebuie academia romana de drepturi, nu pentru a produce numai Uri si pacianti, ci pentruca se ne provedemu chiaru si comunele, satele nóstre cu inteligentia de midiulocu, inse pe calea deschisa a poté fi initiata in pracsea aperarei drepturiloru chiaru si candu ar’ fi numai ceva mai multu decatu nisce normalisti harnici, ca ce vomu ave concurintia totu cu qua-juristi străini si la ocuparea posturiloru de primariu seu jude satescu in comune mai cu media, se făcu de notariate, cari se voru vena de qua-juristii străini pe apucate. Bér’ in adunările comitateloru cine voru sbe lamur’a victorieloru ? cei ce desmantati nu voru potu avè nici o cunosciintia de drepturi, lipsindule oticin’a nationalei; ori cei, cari abia de diumelate la numeru aflara pentru natiunea loru in prim’a linia necesitatea de a ave cate doue ma si trei academie de drepturi, dintre cari cea de Aiudu si care se intentioneaza a se mai infiintia in Odorheiu, voru fi intocma oricine, pentru înmulțirea inteligentiei midialocie in juridica practica!? — Se ne entusiasmamu dor’ la asemene întreprindere, de care e condiționată victi’a nóastra politica nationale, intocma ne cere entusiasmu si noulu institutui de creditu si economii „Albin’a* pentru imbunarea starei materiale, si a asociatiunei, pentru progresu in industria si in tate. — Atata vomu avè, catu ne vomu procura înșine. După ce sute ani trecu intre pretensiuni îndreptăţite făcute fara succesu, cine va mai aştepta, topinduse pe pitioare, apa recoritoria din patra seca ?! împilatorii naţionali in favoarea plapomei loru voru aplauda totu, numai pe entusiasmulu la întreprinderi ca aceste, calculate cu sinceritate si securitate la prosperarea vietiei nationale, se voru încorda prin argații sei a arunca cu apa rece; — der’ romanii voru sei, ce astepta, daca nu -si voru lua anim’a in dinti imbraciosiandu-si de timpuriu isvorulu nesecatu alu prosperitatei sale, care diace in viéti’a si înflorirea acestora întreprinderi naţionali. — Deputatiune sasesca la imperatura. Deputatiunea alesa de universitatea sasesca, pentru a asterne petitiunea votata de catra representanti’a fundului regiu merge la Vien’a. Interesele natiunei sasesci politice naţionali, caus’a cu siepte judeciele, care la augusta starea finantiaria, daca nu voru recade in buzunariulu loru, si tóte gravaminele loru privite din punctulu de vedere alu starei presentelui, voru fi obiectulu plangerei loru; si spre a-si castiga or’ vre unu actu de gratia, voru misca tóte. Dre sasii nu sciu, ca intr’unu statu constitutionale, numai prin regimu si legislativa se cauta vindecare la gravamine? — Ei inse totu afla momentulu aptu de a cade la pitioarele tronului, cum cadiura si candu cersiră privilegiulu Andreanu, asia cum făcură si romanii cu petitiunea din Decembre, deosebire e numai, ca timpulu presentu e mai oportunu decatu celu de atunci neesorabile. Cu ocasiunea adunariloru la comitate s’ar potu reînnoi pr’ celu pucinu resuscita si acea petitiune, cerenduise gratiosa resolvire — spre a nu ne imputa de abdicere. Talmacenii, selistenii si branenii, pe a caroru pericula inca se voru descoperi gravamine; toti ceilalti locuitori din fundulu regiu, in numele carora se făcu toate rogarile, oare voru partecipa si la foloasele eluptate? — Pana candu se va castiga sub numele loru, da, daar’ apoi cine voru fi trasii si impinsii, ne spune trecutulu, daca nu ne vomu face si noi mai circumspecti! — Una acuisitiune se midiuloci in conflucsulu de acum, ca in siedinti’a universitatei sase din 17 Maiu a. c. se decise per majora, ca averea asia numita nationale sasesca de vr’o 2 milioane in bani si chartii si vr’o 350 mii in imobilia se romana bunu comuuu nedivisibilu pentru toti locuitorii din fundulu regiu fara osebire; scimuinse, ca reactionarii voru a desface si ceea ce s'a facutu pe basea egalitatei; si cercuspectiloru li s’au potutu multe, cum seriu. — Deputatiunea se va mai roga, ca imprumutulu erariale de 1 x/2 mii. fl. din 1849 se li se erte in sensulu petitiunei — in favoarea dotarei scóleloru agronomice in sasime, cari s’au decisu in universitate, ca se se infiintieze la toamna. Daca se va castiga, are scólele voru fi comune si in limb’a institutiunei tuturoru locuitoriloru, sub a caroru nume se cere acestu, acestu actu de gratia? — „Paza-brrna feresce primesdi’area“, dice romanulu, dér’ are de ce nu si face, ce dice?! La gratulatiunile Pontificelui romanu Piu IX, cu ocasiunea iubileului de 25 ani alu pontificatului s’a desvaluut unu monumentu memoriale in Rom’a cu inscriptiunea: Pio Nono Pontifici Maximo Qui Petri annos Unus aequavit Sacram ornavit sedem. XYI Cal. Quint. A. MDCCCLXI. Afara de numerosele deputatiuni gratulatorie una din Germani’a de 800 insi, alte din Angli’a, Franci’a, Americ’a etc. toate duseră si daruri, cari se urcara la 20 mii. franci, se tramisera din toata lumea adrese, intre aceste se afla si una a provinciei daco-romane besericesci din Austro-Ungari’a, si adica: „Din provinci’a noastra besericesca s’a tramisu Pontificelui una gratulatiune iubilaria in poesia romanesca frumosica, la care s’a adusu si una versiune latinesca in prosa sub titulu: „Clerus populusque romanus Archidioecesos Gr. Rit. Catholicorum Alba Juliensis et Fogarasiensis in Transilvania Diebus Beati Petri V lustrorum Iu sumino Pontificatu visis Soli post Apostolorum Principem Ab altissimo benigne concessis Pro ineffabili Eccesiae jubilo y Festő 16-a Junii celebrato.* Brasiovu 11 Iuliu. Adi in diu’a SS. apostoli Petru si Pavelu se serbâ festinulu finale scolariu la scólele romane din locu cu împărțirea premiatoru. Spectatorii in numeru mare ecsulta de bucuria, vediendu frumósele resultate ale acestui institutu de cultura încununate cu atatea calcule eminente, intre o junime gimnasiale apróape la 150, si cea reale si normale cu scólele de fetitie mai multu decatu pe atata. Cata binecuventare merita toti, cei ce adausera macaru cate o petricica la aceste institute, o va simti viitorimea mai multu, candu va fi provediuta din acestu institutu cu angeri aperatori de interesele comune naţionali, cu cu totu atatia Reguli, Fabricii, Valerii esiti in elu din sinulu poporului. Unu caracteru solidu suptu din crescere clasica, formatu si otielitu inadinsu pe principiulu abnegarei de sene pentru prosperarea totului comunu, va fi celu mai fericitu resultatu, prin care se va distinge educarea si cultura tenerimei nóstre, care va fi in stare a vindeca toate vulnerele trecutului. Intre 11 maturisanti esira 4 insi plinu maturi, 5 maturi si numai unulti cadiu. Asteptamu reportu speciale despre toate datele, ce trebuie se intereseza pe publicu. — — Potopu infricosiatu avuramu aici Sambat’a trecuta, fiinduca ploaia versata cu repediune casiunu ecsundari mai in totu Brasiovulu, ingutu stratele se vedea numai o apa. Furiosulu elementu casiunu in suburbiulu Scheiu fórte mari daune, manendu poduri, nomolindu si dermandu strate si stobora, ma rapediunea intetita casiunu, si innecarea