Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-09-16 / nr. 73

nalminte unu premiu anumitu aceloru professori des­tinsi, cari propunu unu atare studiu, a cărui pro­punere in interessulu invetiamentului scientificu este de dorintu der’ după natur’a studiului la puctieni ascultători potu contă, seu acelora, a caroru aplicare este de doritu. §. 7. Professori ordinari si extraordinari cu ocasiunea primei organisari a acestei universități, la propunerea ministrului de instrucțiune publica se denumescu prin Maiestatea Sa Regele, ori supliniti de professorii privaţi si docenți prin ministrulu de instrucțiune publica. Pentru denumirile ulteriore ale professoriloru or­dinari, estraordinari și ale docentiloru, după ascul­tarea opiniunei facultatii concernite, or’ pentru su­plintii de professori pe bas’a propunerei facultatii se voru face propunerile la Maiestate, respective de­numirile. §. 8. Ministrulu de instructiune publica in­­dreptatiesce la tienerea prelegerilor­ private astfelu de individi, cari prin facultatea respectiva s’a de­­chiaratu de cualificari la decentura privata sau cari pe carier’a scientifica si au doveditu publice cuali­­ficatiunea. Der’ daca professorulu privatu in decursu de doi ani nu-si incepe prelegerile, seu după incepu­­tulu acelora in doi ani de dile baremu unu jum­e­­tate de anu n’a tienutu prelegere, — indreptatirea acelui’a la professur’a privata inceta. Professori privați potu estradă testimonie des­pre cercetarea prelegeriloru cu asemenea valoare ca si professorii ordinari si estraordinari. §. 9. Cu ocasiunea deschiderei universității di­­dactrulu se va stabili cu privire la impregiurarile esistinte, in viitoriu inse atatu tacs’a invetiamen­tului catu si a rigoroaseloru, după ascultarea facul­­tatiloru o va stabili ministrulu de instrucțiune pu­blica. Facultățile au dreptu a absolva pre ascultă­torii seraci de didactru si de tacs’a rigoróaseloru. §. 10. Acést­a universitate se va deschide cu inceputulu anului scolasticu 1872/3 si dispusetiunile regimului făcute pentru organisarea universității se incuviintiaza. §. 11. Executarea acestei legi se concrede ministrulu de instrucțiunea publica, Augustu Treforim, p. Clusiu, apoi P. Tantiu din Berindu si I Cadariu din Turd­a, sub direcţiunea celor­ 2 primi numiți. Societatea aceasta si numai că diletanta si a cascigatu mare renume prin aceasta escursiune, si a demustratu strainiloru ce poate romanulu, si catu­ e de sonora limb’a lui pre scena. — înainte juniloru pre carier’a Thaliei romane, ca carier’a voastra e a 2-a problema, ce națiunea ro­mana si au propusu a deslega in deceniulu presentu! In viitóarele vacatiuni dorimu se continuati excursiunea in trenuturile nóastre, si se jocau­ piese din vieti’a sociale din cece de Carpati. — Aceste sire m’a indemnatu ale scrie sirele din­tre varietățile Gaz. nr. 70, deorece publiculu nu scie despre aceasta nouatate importanta nimicu. — Primiti St. D-le destins’a mea stima, ce ve pastrezu. P. Muresianu sireganulu. De langa calea lui Traianu. Motto: Asia­ e bietulu romanasiu, Elu e blandu si dragalasiu. Ori cei spunu, catu ilu sucescu Catu-i dicu silu amagescu: Elu remane adeveratu Romanu verde si curatul (strofa din lipitori.) La inceputulu vacatiunii romanii din Clusiu facandu escursiune in acompaniarea a 2 fetitie au jucatu piese teatrale in Gherl’a 3, in Siomcut’a mare 7, in Desiu 6, in Nasaudu 3, si in 12, 13 si 14 Septembre in opidulu Beclenu er’ 3 repre­­sentatiuni si anume: „Lipitorile sateloru“, „Soldatulu romanu“, „Mani’a posturiloru“, „Paracliseriulu“, „Cuiu lui Pepelea“, „Baba harca“, „Rosaliele in satu lui Cremine“, Mortu si dantiu“, „Fantasma“ si „sbu­­ratoriulu“. — In Gherl’a chiaru inteleginti’a romana necre­­diendu in susceptibilitatea juniloru diletanti nu iau lasatu se jace in redutu, dar’ după producerile cele escelente­­ a parutu reu; si de aceea lea datu viptu si cortelu. Pre totu loculu inteleginti’a iau provedintu cu viptu si cortelu gratisu. In Desiu a datu o representatiune in favoarea daunatiloru de grandina. Junii acesti bravi suntu: DD. Vasiliu Filipu din Maia, Andreiu Centea din Capolne, Petru Huza din Mic’a, Ioann Gavrusiu din Iescu, Flore Hatosu din Batia, Nicolau Tohati din Cheseiu, si d-sior’a Rozalia Duca din Gherl’a, toti solnocani, precum d-sior’a Maria Centea din Dela diet’a Ungariei. In siedinti’a din 21 Sept. după unele cause de verificări presiedintele camerei Bittó reporteza, ca a sositu o scrisoria de mana preinalta, care pro­­voca ambele case se se adune intr’una spre a alege custode de coroana, si ca după contielegere intre pre­­siedinti astadi se va tiene siedinti’a comuna. Mem­brii casei de susu se si aduna; presiedintii Majlath si Bitta siedu langa­olalta. Majlath saluta mem­brii ordinari, reportandule, ca scrisori’a preainalta se va ceti. Ea cuprinde luarea înainte a alegerii custodelui coroanei, fiinduca c. Georgiu Károly ab­­dîse de inaltulu acestu oficiu. Se alegu secretari contele Victor Zichy Ferraris, si Koloman S. Zeii. In scrisoria se candideasa Georg Festetics br. Io­­sika, Simeone Sina si Antoniu Radvanszky. Presiedintele Mailath provoca la alegere dintre acestia, pe candidaturu celu mai demnu. Tata ca­­s’a vise striga, se traiesca contele Festetics. Pre­siedintele Bittó anuntia, ca diet’a a alesu cu una­nimitate pe cont. Festetics. Se autentica proto­­colulu staute sessione transponanduse ministrului Lo­­nyay spre a se midiloci sancţionarea Maiestatii. Se suspinde siedinti’a pe 20 minute si candu se re­deschide, intra c. Festetics in costumulu celu splen­­didu intre strigări de vivate. Majlath repurta sosirea scrisoarei Maiestatice, Bitte rumpe sigilulu, se cetesce, ca alegerea lui Festetics e sanctionata. Presiedintele Bittó enuntia, ca cas’a primesce sanc­tionarea in cunoscintia. Contele Festetics multia­­mesce pentru denumire si duce, ca -si va consacră puterile pentru rege si patria, pestrandu coroan’a incredintiata. Bitta reporta, ca alesulu custode va depune juramentulu in Bud’a. Se citésce protoco­­lulu si se inchia sesiunea. Ambele camere fura primite după acestea de Maiestatea Sa in Bud’a si reintorcanduse er’ in sal’a camerei deputatiloru au autenticatu protocolulu pen­tru depunerea juramentului. — In caus’a fusiuii stângei cu drept’a vor­beste „Hon“ diurnalulu stângei, ca opositiunea a facutu totu ce i sta prin putintia, că partida po­litica, ea a mersu pre aproape de marginile sinuciderei politico-morale si numai partid’a deakiana a venitu la rondu a întinde man’a ambiata; altfelu va fi responsabile de tote urmările, care voru resari din derimarea planuriloru fusiunei. „Ellener“ tiene de reu pe Ghyzcy, care afara de primirea articulului din 1867 despre dualismu s’a facutu ereticu si in cre­­dintiă, ca uniunea personala curata nu se poate nici de catu mai multu castiga. Si inca se provoaca la casula cu Andrasy, care de­si fusese condamnatu — acum totu fu primitu in Berlinu in audientia la imp. rusescu si ala, ca se intempla, ce nu se precalculase, asia se poate reesi si cu uniunea per­sonale­ Despre deputatii romani nu se aude, ca ce atitudine voru luă facla cu interesele romaniloru. Amu aştepta, că la desbaterea proiect, universităţii din Clusiu se pretenda pana la protestu dreptu per­­fectu de limba, prin urmare, că se fia numai pari­­tetica; altufeliu se protesteze in contra jignirei dreptului de egalitate perfecta, ca­ ce altufeliu in caus’a culturii naţionali remanemu mai reu decatu elotii Greciei si paria indianiloru. — Deputaţii maghiari ardeleni s’au cointielesu, că in sinulu partitei deakiane se se constitua in­­tr’unu clubu deosebitu, pentru apararea intereseloru Ardelene. Puf! Acum, candu numai existe Ardealu, se i se apere interesele!? Pardon! ca se afla in­terese personale, maghiare si contranationale ro­mane, si pentru aceste se mai ingrigescu că casta, că maghiarisanti etc. pana candu? eventus decebit. Estrasu din budgetulu Ungariei pe anulu 1873. A., Spese ordinarie. 1. Pentru cas­a domnitóreia 5.650,000 fl. y. a. 2. „cabinetulu regelui si alu cancelariei de cabinetu . . . 72,216 3. Parlamentulu Ungariei . 700,000 4. Pensiunile amploiatiloru regimeloru dela 1849 pana la 1867 .............................. . 259,300 5. Pensiuni la toate bransiele 2.598,622 6. Procentele imprumuturi­lor­ pentru caile ferate . . 4.657,464 7. Procentele împrumutului de 30 millioane si spesele de­­manipulatiune. 1.631,860 8. Administratiunea interna a Slavoniei si Croației . . . 4.480,000 9. Fiume...... 92,810 10. Comptabilitatea suprema a statului (pausiale) . . . 150,000 Ministeriile speciale 11. Ministrulu presiedinte . 329,080 12. Ministrulu de lenga per­soana a Maiestatii Sale . . . 64,854 13. Ministeriulu Slavonu-Cro­atu . . . .......................... 48.000 14. Ministrulu de interne . 6.784,946 din sum­a acest’a vine pentru administratiunea municipieloru. (Comiți supremi, căpitani etc.) 327,025 15. Ministeriulu de finantie 55.238,007 de aice cade numai pe tutunu 12.482,6741.pesaje 3.813,792. 16. Ministeriulu lucrariloru publice .............................. 5.577,223 de aice pentru sustienerea drumu­­riloru 4.328,000 f. 17. Ministru de comerciu . 10.917,021 pe posta vina 5.191,100 f. 18. Ministeriulu de instruc­țiune publica..........................4.119,830 de aice se dau pentru institute de invetiamentu 3.306,131 f. 19. Ministeriulu de justia . 12.031,982 de unde pentru judeciele de prim­a instantia se platescu 6.943,651 f. Fiscalatele capeta 2.702,852 f. 20 Ministeriulu pentru a­­perarea tierei ..................... 7.277,089 D Spese extraordinarie. 1. Ratele împrumutului pen­tru caile ferate..................... 546,470 2. Ratele împrumutului de 30 m........................................ 459,800 Ministeriale speciale 3. Ministrulu pres­edinte . 60.000 pentru comisiunea codificatori 4. Ministeriulu de lenga Maest. Sa ...... . 8,245 5. Ministeriulu de interne . 479,818 6. Ministeriulu de finantie . 18.046,772 7. Ministeriulu de comunica­tiune.............................. . 48.77 ,539 8. Ministeriulu de comerciu 1.728,000 9. Ministeriulu de instrucțiune 759,491 10. Ministeriulu de justiția 1.011,349 11. Ministeriulu pentru opera­rea tierei............................... 2.968,143 2. Spese pentru operațiuni de creditu. 1. Datoria de statu flotanta 129,600 2. Desdaunare de robote . 17.350,630 3. „ de desma de vinu.................................... 2.831,682 4. Imprumutu de sortitura 4.403,104 5. Imprumutu de harti de pemnu pentru linea ferata Gömör 2.119,930

Next