Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-09-27 / nr. 75
carora se ie fia concesu a intră si in cancelariile judeciuriloru. — Prin Canonulu 83 Cartagenanu se roga părinții sinodali de Imperati, că se se indure a asiediă defensori, carii cu portarea de grigia a episcopiloru se apere la judecătoriile politice pre seraci de nedreptatirile bogatiloru. — Canonulu 18 alu sinodului Cartaginenu ronduesce, ca episcopii, presbiterii seu diaconii nu potu fi defensori, că se-si procure hrana din vre-unu lucru rusinosu si neonestu. — Acestea suntu dispositiunile canonice ale besericii nóstre in privinti’a institutiunei de defensori — *). Din citatele canone trebue se deducemu, ca defensorii intrensele pomeniri au fostu pusi din oficiu de aperatori ai intereseloru cresciniloru si besericii in antea judecatoriiloru civile, carii in diuda de astadi, candu crescinismulu se afla introdusu mai in tote statele continentelui, pentru crestini, ca atari visavis cu judecătoriile civile in primitiva calitate „spre apararea saraciloru de neindreptatirile bogatiloru“, au cesatu de a mai functiona. — Se mai afla astadi unu institutu analogu celui primitivu introdusu la judecătoriile civile orfanale, asia numiții fiscali, inspectori pupilari sau tutori publici, carii după nomenclatura loru au indetorire de a defende interesele orfaniloru, copiiloru seraci de parenti, va sedica, au detorintia de a se ingriji de educatiunea pupililoru, de averea pupilaria si in eventum a portă din oficiu procese d in numele orfaniloru, candu dreptulu acestor’a altii ar’ voii alu prescurt’a. — Praxen de pana acum’a ne arata, ca ierarchi’a au pusu defensori pretutindinea spre apararea intereseloru besericii noastre că corporatiune, in statu. — Astadi candu usuamu de autonomie a besericii nóstre garantata prin legile statului, aflamu acestu institutu primitivu prin Statutulu org. priu § 32 in care aparatorii intereseloru besericesci se chiama „defensori matrimoniali“. — Acești defensori au specialmente, după cum ne arata nomenclatur’a loru, detorintia a apară tain’a sau misteriulu casatorii, ceea ce se intempla in acelu modu, că la finea unui procesu divortiale portatu se damu tote actele procesuali defensorelui matrimoniale spre a-si da parerea in forma si meritulu causei divortiali. — In § 115 din Stat. org. alinea ultima aflamu la cons, eparchiale pe langa defensorele matrimoniale si unu fiscalu cons, pentru procesele eparchii, care oficii se potu acumulă fiindu espresamente declarate de compatibili. — Defensorii matrimoniali după Stat. organ, fiindu aleși de representantiile respective, nu au de lipsa neci o inpoterire speciale spre împlinirea oficiului, la care suntu ei chiamati. După firea acestui institutu constitutionalu defensorii matrimoniali suntu actori publici numai, si mandate speciali spre a representă partide si a porta procese matrimoniali scriptoristice la forurile beserico-judecatoresci, după parerea nostra, neci decum nu potu primi, ca ce vinu in colisiune cu obligamentulu oficiului loru, — care feliu de lucru pre la noi s’au intemplatu pana acum a, asia incatu defensorele matrimonialu, firesce sub firma străină, eră in un’a si aceea persona actoru sau victu privatu, si actoru publicu din oficiu, unu lucru după parere-ne de totu incompatibilu. — In ultim’a linia mai avemu o specie de defensoru a aminti, carii in presente suntu cu totulu diverşi de defensorii primitivi după canonele besericii nóastre. — Acesta specia de defensori au atrasu in dium a de stadi deosebita atenţiune a ven. cons, archidiecesari in catu s’a aflatu de competente a regula acestu feliu de institutu. — Noi intielegemu sub acesti defensori, pre acei individi, atatu din derucatu din mireni, carii poseda sciintie canonice si judiciali, si pre carii impoterescu partile liteganti prin mandate speciale de reprezentare in cause divortiale si beserico-criminale, in antea foruriloru beserico-judecatoresci, unde după principiulu investigationale introdusu in procedura beserico-judecatoresca se face din derogatoriu cercetarea. — După Compendiulu de dreptulu canonicu compusu de Excelentia Sa p. Archiepiscopu si metropolitu Andreiu Baronu de Siaguna, canonulu 18 Cartagine nu se esplica intr’acelu modu, ca preotii si diaconii cunoscuţi de canonisci si versaţi in procedura judiciare besericesca potu se fia cu aprobarea Episcopului defensori in cause divortiali si beatfico-criminali, incatu prin acesta funcţiune nu se smentesce chiomarea loru preutiasca. — Noi suntemu vnse de aceea convingere, ca preutii nostri de pe sate, carii poseda parochii, suntu destulu de ocupati, si pre basea canonului citatu nu potu se-si câstige hran’a s’a din atari representatiuni înaintea judecatoriiloru besericesci, cu postupunerea greului si responsabilei ui loru oficiu parochiale. — Noi din partene forte pucini preoti si diaconi cunoscemu de canonisti in beseric’a nóstra gr. or, intre carii celu dintaiu este in adeveratu sensu Excelenti’a Sa p. Archiepiscopu si metropolitu Andreiu Barone de Siaguna, daca nu Uniculu. — Per conclusionemu a contrario urmeza din citatulu canonu 18 Cartaginenu, ca mirenii sau laicii insestrati cu sciintiele canonice si judeciali potu fi fara neci o restringere canonica impoteriti de partide prin mandate speciali verbali ori in scriu spre apararea causei loru la judecătoriile besericesci. — Este unu secretu publicu, ca noi nu suntemu pana acuma inca atatu de norocosi de a posede o procedura beserico-judecatoresca definitiva atatu in căuşele beserico-disciplinarie catu si in căuşele divortiale, in care procedura a buna seama pre basea S. S. canone va trebui a fi susceputu principiulu canonicu investigationalu, ci pana la stabilirea acestei proceduri suntemu avisati din partea congresului besericescu de a ne servi in acesta directiune de materialulu din susu citatu dreptu canonicu alu Excelenţii Sale. — Procedura acasta pentru care se afla in mare parte materialu adunatu speramu ca se va potu stabili la congresulu besericescu venitoriu, care senguru este indreptatitu a aduce lege cu valoare pentru intreag’a provinţia metropolitana. — Organele administrative nu potu in intielesulu legei, acum’a candu s’a introdusu constitutionalismulu si in beseric’a nostra, a-si arogă cu efeptu dreptulu deregelatare, cace ele suntu chiamate a duce in deplinire, căe secutiva, hotaririle legislatiunei. — Ven, cons, archid, in siedintia s’a din 13 Ianuariu 1872 nr. 37 cons. a decretatu, că prevenitoriu se numai pata nime din Cleru si mireni a primi mandate, de a representă partide înaintea foruriloru beserico-judecatoresci, afara de advocatii censurati fara descrimine de natiunalitate, religiune si confesiune, fara numai acei individi, carii voru fi depusu înaintea ven. cons. arch, esamenu cu succesu bunu din Dreptulu canonicu besericescu compusu de Excelenti’a Sa precum si din procedur’a beserico-judiciara, despre care censurare voru capeta respectivii unu feliu de autorisare in scrisu. — Acesta ordine adusa pre calea administratiunei, care se esecutasa cu cea mai mare strictetia, din partea ven. cons. arch., este o mare restrictiune in procedur’a beserico-judecatoresca de pana acum’a. — Momentele legislativu politice, sau ratiunea, de care au trebuitu se fia ven. cons, condusa la legefacerea acestei ordinu, care dupa intieleptiunea nóstra practica, este pentru poporulu nostru dela tiera o mare si daunasa restrictiune, si de aceea de sub greutatea ei cutezamu, desi o recunoscemu de lege positiva si o pretiuimu si respectamu că atare, a ne dă convicțiunile si părerile nóstre asuprai, dovedindu, ca efeptulu acestei dispositiuni, nu corespunde intentiunei ven. cons. arch., care abuna sama au prrcesu din principiulu utilitatii ori necesității la aducerea acestei legi, care fiindu de mare importantia si ponderositate, nu s’ar’ potu cu dreptu trage in competinti’a ven. cons. arch., cu ignorarea sinodului archidiecesanu si eventualmente a congresului besericescu, carii senguri suntu factorii legislativi din partea besericii.* Sinodulu archidiecesa nu se aduna in totu anulu odata la dominec’a Toacei, si daca s’ar’ fi aratatu asia de mare si urginta necesitate, aru fi potutu esecutiv’a subscerne unu proiectu pentru atare lege. — In sinodulu trecutu din estu anu s’a facutu o propunere pentru reasumarea acestui decisu, care s’a declaratu cu unanimitate de urginte dera remasa ne pusa la ordinea dilei. **) — Noi nu cunoscemu neci unu feliu de canonu apostolescu ori sinodale, de a cărui efluxu s’ar’ pota stigmatisă cestioata dispositiune consistoriale. — O abatere dela aceste canone besericesci, noi nu o am admite si au o am află de consultu. — (Va urmă.) *) Vedi Dreptulu Canonicu compusu de Escelenti’a Sa Andreiu Baronu de Siaguna. Sibiiu 1868. Tipografi’a archidiecesana. **) Vedi actele sinodului din 1872 si edinti’a nr. 21. Projectu de adresa la cuventalii de tronu, — substernutu dietei in 23 Sept. 1872 prin comissiunea esmisa spre compunerea adresei. — Inalttate Imperate si Rege Apostolicul Cu reverintia omagiala amu primitu provocarea Majestatiei Vóstre de a continuă, conformu intereseloru natiunei si receriutieloru tempului, opera cea mare a reformeloru interne, ce o au inceputu dietele de mai nainte si de a inaintă desvoltarea spirituala si materiala a statului prin dispusetiuni legale si prin investitiuni corespundiatore. Pricepemu momentuositatea acestei probleme in tota gravitatea sea. Soimu, ca avemu a îndeplini intrelasariie unui lungu periodu si ca in dispusetiunile făcute in tempii cei mai prospeti s’au depusu numai unele fundamente spre regularea organismului de statu. Multe cestiuni, cari mai de demultu au remasu nedeslegate, ascepte inse si acum ca la resolvire si mai multe institutiuni salutarie, ce s’au creatu in tempulu celu mai prospetu, suntu a se desvoltă mai departe. Desi la dispusetiunile cele momentuase cele a facutu diet’a trecuta, a urmatu deslegarea mai multor cestiuni vitale totusi abia arau trecutu inca preste inceputulu reformeloru de care duce lipsa patri’a nostra. Ma in mai multe cestiuni, cari dela legislatiune pretindu dispusutiuni grabnice, nici chiaru pana la initiativa n’amu potutu ajunge. Candu dera semtimu atatu remanerea indereptu a nostra, catu si necessitatea reformeloru interne — urmaru cu zelu patrioticu invitarea Majestatiei Voastre la o activitate continua, consecinta si duratoare. Bucurosi ne vomu iisui a luă la petractare toate propunerile si a le si supera dupa cea mai buna pricepere a noastra, conformu recerintieloru timpului, si intereseloru tierei, care ni le va substerne regimulu Maiestatii Vostre spre regularea organismului de statu, a referintieloru si intereseloru publice si private si spre promovarea poterei spirituale si materiale a tierei. Pentru succesulu activitatiei nóastre continue, consecințe si duratare aflama garanția însemnata in procederea plănuită si sistematica si in impartirea cuviintiosa a timpului, precum acestea ni se pune la vedere prin aceea dechiaratiune a prea innaltului cuventu de tronu, dupa care proiectele menţionate ni se voru subscerne la tempu potrivitu, prin regimulu Maiestatiei Vóstre. Obiectele enumerate in preainaltulu cuventu de tronu negresitu suntu fórte momentuase si pretindu o resolvire grabnica. Ele cuprindu in sine cea mai mare parte a agendeloru legislativei, la cari înainte de tóte acuma suntemu chiamati. Inse nu sufere indoela, ca, precum Maiestatea Vóstra prea gratiosa ati binevoitu a aminti in cuventulu de tronu, afara de acele obiecte mai suntu inca multe cestiuni, nu mai pucient momentuase si asemenea neamenavere, a caroru deslegare corespundietóre cu privire la referintiele noastre patriotice este o dorintia neastemperata a natiunei. Noi din partea noastra, că representanti ai tierei, incatu depinde dela noi, ne tienemu de datorintia a inaintă asemenea deslegarea legislativa a acestora cestiuni. Si daca intrelasamu astadata enumerarea detaiata acelor’a, — o facemu acest’a din acelu motivu, caci regimulu Maiestatiei Vóastre, care urmaresce cu atentiune dorintiele generale in toata direptiunea, aceste întrebări si altcum le anumera intre problemele cele mai de frunte. Pentru încrederea, cu carea noi in acesta privintia privimu in viitoriu, si pentru speranti’a la resultatu, cu care ni incepemu activitatea legislativa, posiedemu unu pemnu insemnatu si in istori’a aceloru lune, cari au decursu dela incheiarea sessiunei trecute dietale. Pentru ingrijirea estraordinaria,. cu carea a-ti petrecutu interesele generali de cultura ale tierei, aflamu dovedi noue in acele dispusetiuni esttraordinarie, ce Majestatea Vostra spre infiintiarea grab-*"