Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-09-27 / nr. 75

car­or­a se ie fia concesu a intră si in­ cancela­riile judeciuriloru. — Prin Canonulu 83 Cartagenanu se roga părin­ții sinodali de Imperati, că se se indure a asiediă defensori, carii cu portarea de grigia a episcopiloru se apere la judecătoriile politice pre seraci de ne­­dreptatirile bogatiloru. — Canonulu 18 alu sinodului Cartaginenu rondu­­esce, ca episcopii, presbiterii seu diaconii nu potu fi defensori, că se-si procure hrana din vre-unu lu­cru rusinosu si neonestu. — Acestea suntu dispositiunile canonice ale be­­sericii nóstre in privinti’a institutiunei de defen­sori — *). Din citatele canone trebue se deducemu, ca de­fensorii intrensele pomeniri au fostu pusi din ofi­ciu de aperatori ai intereseloru cresciniloru si bese­­ricii in antea judecatoriiloru civile, carii in diuda de astadi, candu crescinismulu se afla introdusu mai in tote statele continentelui, pentru crestini, ca atari visavis cu judecătoriile civile in primi­ti­v­a ca­litate „spre apararea saraciloru de neindreptatirile bogatiloru“, au cesatu de a mai functiona. — Se mai afla astadi unu institutu analogu celui primitivu introdusu la judecătoriile civile­ orfanale, asia numiții fiscali, inspectori pupilari sau tutori publici, carii după nomenclatur­a loru au indetorire de a defende interesele orfaniloru, copiiloru seraci de parenti, va se­dica, au detorintia de a se in­­griji de educatiunea pupililoru, de averea pupilaria si in eventum a portă din oficiu procese d in numele orfaniloru, candu dreptulu acestor’a altii ar’ voii alu prescurt’a. — Praxen de pana acum’a ne arata, ca ierarchi’a au pusu defensori pretutindinea spre apararea inte­reseloru besericii noastre că corporatiune, in statu. — Astadi candu usuamu de autonomie a besericii nóstre garantata prin legile statului, aflamu acestu institutu primitivu prin Statutulu org. priu § 32 in care aparatorii intereseloru besericesci se chiama „defensori matrimoniali“. — Acești defensori au specialmente, după cum ne arata nomenclatur’a loru, detorintia a apară tain’a sau misteriulu casatorii, ceea­ ce se intempla in acelu modu, că la finea unui procesu divortiale portatu se damu tote actele procesuali defensorelui matrimo­niale spre a-si da parerea in forma si meritulu cau­­sei divortiali. — In § 115 din Stat. org. alinea ultima aflamu la cons, eparchiale pe langa defensorele matrimoniale si unu fiscalu cons, pentru procesele eparchii, care oficii se potu acumulă fiindu espresamente declarate de compatibili. — Defensorii matrimoniali după Stat. organ, fiindu aleși de representantiile respec­tive, nu au de lipsa neci o inpoterire speciale spre împlinirea oficiului, la care suntu ei chiamati.­­ După firea acestui institutu constitutionalu defenso­rii matrimoniali suntu actori publici numai, si man­date speciali spre a representă partide si a porta procese matrimoniali scriptoristice la forurile bese­­rico-judecatoresci, după parerea nostra, neci decum nu potu primi, ca­ ce vinu in colisiune cu obli­­gamentulu oficiului loru, — care feliu de lucru pre la noi s’au intemplatu pana acum­ a, asia incatu defensorele matrimonialu, firesce sub firma străină, eră in un’a si aceea persona actoru sau victu pri­­vatu, si actoru publicu din oficiu, unu lucru după parere-ne de totu incompatibilu. — In ultim’a linia mai avemu o specie de defen­­soru a aminti, carii in presente suntu cu totulu di­verşi de defensorii primitivi după canonele besericii nóastre. — Acesta specia de defensori au atrasu in dium a de stadi deosebita atenţiune a ven. cons, archidie­­cesari in catu s’a aflatu de competente a regula acestu feliu de institutu. — Noi intielegemu sub acesti defensori, pre acei individi, atatu din d­eru­catu din mireni, carii po­­seda sciintie canonice si judiciali, si pre cari­­i im­­poterescu partile liteganti prin mandate speciale de reprezentare in cause divortiale si beserico-criminale, in antea foruriloru beserico-judecatoresci, unde după principiulu investigationale introdusu in procedur­a beserico-judecatoresca se face din derogatoriu cer­cetarea. — După Compendiulu de dreptulu canonicu com­­pusu de Excelenti­a Sa p. Archiepiscopu si metro­­politu Andreiu Baronu de Siaguna, canonulu 18 Cartagine nu se esplica intr’acelu modu, ca preotii si diaconii cunoscuţi de canonisci si versaţi in pro­cedur­a judiciare besericesca potu se fia cu aproba­rea Episcopului defensori in cause divortiali si be­atfico-criminali, incatu prin acesta funcţiune nu se smentesce chiomarea loru preutiasca. — Noi sun­­temu vnse de aceea convingere, ca preutii no­stri de pe sate, carii poseda parochii, suntu destulu de ocupati, si pre basea canonului citatu nu potu se-si câstige hran’a s’a din atari represen­­tatiuni înaintea judecatoriiloru besericesci, cu postu­­punerea greului si responsabilei ui loru oficiu parochiale. — Noi din partene forte pucini preoti si diaconi cunoscemu de canonisti in beseric’a nóstra gr. or, intre carii celu dintaiu este in adeveratu sensu Excelenti’a Sa p. Archie­piscopu si metropolitu Andreiu Barone de Siaguna, daca nu Uniculu. — Per conclusionemu a contrario urmeza din ci­­tatulu canonu 18 Cartaginenu, ca mirenii sau lai­cii insestrati cu sciintiele canonice si judeciali potu fi fara neci o restringere canonica impo­­teriti de partide prin mandate speciali verbali ori in scri­u spre apararea causei loru la judecătoriile besericesci. — Este unu secretu publicu, ca noi nu suntemu pana acum­a inca atatu de norocosi de a posede o procedura beserico-judecatoresca definitiva atatu in căuşele beserico-disciplinarie catu si in căuşele di­vortiale, in care procedura a buna seama pre basea S. S. canone va trebui a fi susceputu principiulu canonicu investigationalu, ci pana la stabilirea ace­stei proceduri suntemu avisati din partea congresu­lui besericescu de a ne servi in acesta directiune de materialulu din susu citatu dreptu canonicu alu Excelenţii Sale. — Procedur­a acasta pentru care se afla in mare parte materialu adunatu speramu ca se va potu stabili la congresulu besericescu venitoriu, care s­e­n­­guru este indreptatitu a aduce lege cu va­­loare pentru intreag’a provinţia metropolitana. — Organele administrative nu potu in intielesulu legei, acum’a candu s’a introdusu constitutiona­­lismulu si in beseric’a nostra, a-si arogă cu efeptu dreptulu deregelatare, ca­ce ele suntu chia­­mate a duce in deplinire, căe secutiva, hotaririle legislatiunei. — Ven, cons, archid, in siedinti­a s’a din 13 Ia­­nuariu 1872 nr. 37 cons. a decretatu, că pre­ve­­nitoriu se numai pata nime din Cleru si mireni a primi mandate, de a representă partide îna­intea foruriloru beserico-judecatoresci, afara de ad­vocatii censurati fara descrimine de na­­tiunalitate, religiune si confesiune, fara numai acei individi, carii voru fi depusu îna­intea ven. cons. arch, esamenu cu succesu bunu din Dreptulu canonicu besericescu compusu de Excelen­ti’a Sa precum si din procedur’a beserico-judiciara, despre care censurare voru capeta respectivii unu feliu de autorisare in scrisu. — Acesta ordine adusa pre calea administratiu­­nei, care se esecutasa cu cea mai mare strictetia, din partea ven. cons. arch., este o mare restric­­tiune in procedur’a beserico-judecatoresca de pana acum’a. — Momentele legislativu politice, sau ratiunea, de care au trebuitu se fia ven. cons, condusa la lege­­facerea acestei ordinu, care dupa intieleptiunea nó­stra practica, este pentru poporulu nostru dela tiera o mare si daunasa restrictiune, si de aceea de sub greutatea ei cutezamu, de­si o recunoscemu de lege positiva si o pretiuimu si respectamu că atare, a ne dă convicțiunile si părerile nóstre asuprai, dove­­dindu, ca efeptulu acestei dispositiuni, nu cores­punde intentiunei ven. cons. arch., care abuna sama au prrcesu din principiulu utilitatii ori necesității la aducerea acestei legi, care fiindu de mare im­­portantia si ponderositate, nu s’ar’ potu cu dreptu trage in competinti’a ven. cons. arch., cu ignorarea sinodului archidiecesanu si eventualmente a congre­sului besericescu, carii senguri suntu factorii legis­lativi din partea besericii.­­* Sinodulu archidiecesa nu se aduna in totu anulu odata la dominec’a Toacei, si daca s’ar’ fi aratatu asia de mare si urginta necesitate, aru fi potutu esecutiv’a subscerne unu proiectu pentru atare lege. — In sinodulu trecutu din estu anu s’a facutu o propunere pentru reasumarea acestui decisu, care s’a declaratu cu unanimitate de urginte dera re­­masa ne pusa la ordinea dilei. **) — Noi nu cunoscemu neci unu feliu de canonu apostolescu ori sinodale, de a cărui efluxu s’ar’ pota stigmatisă cestio­ata dispositiune consistoriale. — O abatere dela aceste canone besericesci, noi nu o am admite si au o am află de consultu. — (Va urmă.) *) Vedi Dreptulu Canonicu compusu de Esce­­lenti’a Sa Andreiu Baronu de Siaguna. Sibiiu 1868. Tipografi’a archidiecesana. **) Vedi actele sinodului din 1872 si edinti’a nr. 21. Projectu de adresa la cuventalii de tronu, — substernutu dietei in 23 Sept. 1872 prin comissiunea esmisa spre compunerea a­­dresei. — Inalttate Imperate si Rege Apostolicul Cu reverintia omagiala amu primitu provo­carea Majestatiei Vóstre de a continuă, conformu intereseloru natiunei si receriutieloru tempului, o­­per­a cea mare a reformeloru interne, ce o au in­­ceputu dietele de mai nainte si de a inaintă des­­voltarea spirituala si materiala a statului prin dis­­pusetiuni legale si prin investitiuni corespundiatore. Pricepemu momentuositatea acestei probleme in tota gravitatea sea.­­ Soimu, ca avemu a îndeplini intrelasariie unui lungu periodu si ca in dispusetiunile făcute in tem­­pii cei mai prospeti s’au depusu numai unele fun­damente spre regularea organismului de statu. Multe cestiuni, cari mai de demultu au remasu nedeslegate, ascepte inse si acum ca la resolvire si mai multe institutiuni salutarie, ce s’au creatu in tem­­pulu celu mai prospetu, suntu a se desvoltă mai departe. De­si la dispusetiunile cele momentuase ce­­le a facutu diet’a trecuta, a urmatu deslegarea mai multor cestiuni vitale totu­si abia arau trecutu inca preste inceputulu reformeloru de care duce lipsa pa­­tri’a nostra. Ma in mai multe cestiuni, cari dela legislatiune pretindu dispusutiuni grabnice, nici chiaru pana la initiativa n’amu potutu ajunge. Candu dera semtimu atatu remanerea indereptu a nostra, catu si necessitatea reformeloru interne — urmaru cu zelu patrioticu invitarea Majestatiei Voastre la o activitate continua, consecinta si dura­­toare. Bucurosi ne vomu iisui a luă la petractare toate propunerile si a le si supera dupa cea mai buna pricepere a noastra, conformu recerintieloru tim­pului, si intereseloru tierei, care ni le va substerne regimulu Maiestatii Vostre spre regularea organis­mului de statu, a referintieloru si intereseloru publice si private si spre promovarea poterei spirituale si materiale a tierei. Pentru succesulu activitatiei nóastre continue, consecințe si duratare aflama garanția însemnata in procederea plănuită si sistematica si in impartirea cuviintiosa a timpului, precum acestea ni se pune la vedere prin aceea dechiaratiune a prea innaltului cuventu de tronu, dupa care proiectele menţionate ni se voru subscerne la tempu potrivitu, prin re­­gimulu Maiestatiei Vóstre. Obiectele enumerate in preainaltulu cuventu de tronu negresitu suntu fórte momentuase si pre­tindu o resolvire grabnica. Ele cuprindu in sine cea mai mare parte a agendeloru legislativei, la cari înainte de tóte acuma suntemu chiamati. Inse nu sufere indoela, ca, precum Maiestatea Vóstra prea gratiosa ati binevoitu a aminti in cuventulu de tronu, afara de acele obiecte mai suntu inca multe cestiuni, nu mai pucient momentuase si asemenea neamenavere, a caroru deslegare corespundietóre cu privire la referintiele noastre patriotice este o do­­rintia neastemperata a natiunei. Noi din partea noastra, că representanti ai tie­rei, incatu depinde dela noi, ne tienemu de da­­torintia a inaintă asemenea deslegarea legislativa a acestora cestiuni. Si daca intrelasamu astadata enumerarea detaiata acelor’a, — o facemu acest’a din acelu motivu, ca­ci regimulu Maiestatiei Vóastre, care urmaresce cu atentiune dorintiele generale in toata direptiunea, aceste întrebări si altcum le anumera intre problemele cele mai de frunte. Pentru încrederea, cu carea noi in acesta pri­­vintia privimu in viitoriu, si pentru speranti’a la resultatu, cu care ni incepemu activitatea legisla­tiva, posiedemu unu pemnu insemnatu si in istori’a aceloru lune, cari au decursu dela incheiarea ses­­siunei trecute dietale. Pentru ingrijirea estraordinaria,. cu carea a-ti petrecutu interesele generali de cultura ale tierei, aflamu dovedi noue in acele dispusetiuni esttraordi­­narie, ce Majestatea Vostra spre infiintiarea grab-*"

Next