Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-10-25 / nr. 83
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Faia, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe z1 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sdu 27s galbini mon. sunatoria. Amnin XXXV. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 83. Brasiovn 6 Novembre 25 Octobre 1872. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovn 4 Nov. 1872. Asociatiuni pentru formarea raeseriasiloru romani se se infiintiedia in tóte orasiele, unde se afla si romani. Atare asociatiune s’a initiatu acum in Brasiovu la staruinti’a d. parochu Bartolomeiu Baiulescu sub nume: * Asociatiune pentru latirea si promovarea meseriiloru intre romani“ Statutele s’au lucratu de o comisiune alesa din barbati alesi inca din 26 Dec. 1869 si, conchiamandu-se adunari generali spre a se ceti si desbate si priimi, numai in 8/20 Nov. 1870 s’au pututu aduna membrii de ajunsu spre a se statori si subsire cari apoi in Febr. 1871 s’au asternutu spre intarire in ministeriu Ungur, din Pest’a. Mai după unu anu, adeca in Dec. 1871 s’au retramisu acele statute neintarite din causa, ca ele cuprindea vre’o 6 §-fi despre împrumutarea unui capitalu de 10.000 fl. v. a., pentru care ministeriulu a cerutu cautiune. Neputendu-se da aceasta cautiune s’a delaturatu din statute acei §-fi si in Febr. 1872 s’au tramisu statutele de nou spre intarire. In Oct. a. c. — spre mirare — s’au retramisu or’ statutele inca odata neintarite. Acésta din causa, ca nu consuna cu legea de industria votata in diet’a din Pest’a in Marte a. c. Inaitulu ministeriu cere: „ca mediul acele morali si materiali, cari ducu la scopu, se se numere specialu tate, se fia unul, care se cuprinde inca, ca de presiedinte si cassariu se se alega astufeliu de persoane, cari se poata sta buni cu averea loru pentru averea asociatiunei si ca restantiele taxeloru membriloru inscrisi, cari nu voru ale plați se se scoata pre calea judecatoreasca. Aceste adausuri impieganduse in statute de catra o comisiune alésa de adunarea din 8/20 Oct. a. c. ori in adunarea generala de vr’o 70 persoane s’au recetitu statutele Asociatiunei s’au mai adausu ce s’a semtitu necessariu si s’a decisu a se tramite orasi ministeriului r. spre intarire. După acestealu presiedintele prov. B. Baiulescu comunica adunarei, ca in timpulu de trei ani, de candu s’au lucratu acestea s’au popularisatu necesitatea ingrijirii de meseriasi romani, a conchiamatu adunari generale de 18 ori, s’au tienutu 8 adunari, s’au publicatu prin beserici si astufeliu s’au si inscrisu pana acum 64 de membri. Deci propune adunarei, ca de orace charti’a ministeriala pentru adaugere in statute nu opresce constituirea Asociatiunei, se se alega membrii comitetului ei, cari se lucre a ajunge scopulu Asociatiunei. Fiindu timpulu intardiatu si catra inoptare se face alta propunere de Dr. Popu, ca adi se se inscria numai membri, cati mai vuru a se înscrie si constituirea se seamane pe duminec’a viitoria. Se primesce acesta propunere si se înscriu Dnii: directorulu Ia Cobu Muresianu, ca membru fundatoru cu 20 fl. v. a. Andreiu Pitisiu macelariu cu 20 fl. v. a. loan Persioiu comerciante cu 20 fl. v. a., Cristea Orgidanu cu 20 fl. v. a. si alti, cam langa cei inscrisi Buntu, membri fundatori 33, membri ordinari 34 si membri protegatori 9. Bani s’au incassatu una suta treidieci fiorini v. a. Ne miramu, ca nu se întrecu toti brasiovenii a veni la adunari si a se înscrie ca membri acestei Asociatiuni însemnate, fiindcă nicairi ca aici nu suntu meseriele de lipsa pentru poporulu din suburbiele de susu avisati la acestea si avendu pe comercianţii romani, cari le cumpără si le transporta toate manufacturele loru in Romani’a fara se astepte cu marf’a loru seu se umble pre la târguri. — Aru trebui se imbratisieze meseriile. — Scopulu acestei Asociatiuni e foarte nobilu „a forma meseriasi romani si ai sprijini in totu loculu“. Deci vomu publica statutele si numele célor ce se înscriu cu membri. Si facemu apelu, ca se se infiintieze filiale in toate cercurile romanesci seu se faca asociatiuni, seu se se înscrie aici cu membri, ca cu meserii ne facemu óameni avuți, ne apelamu de proletariatu, ne facemu orasia, ne creamu clas’a medilocia si castigamu membrii si cu dreptu politicu la alegeri si organisari. In Romani’a inca se lucra acumu la infiintiarea unei Asociatiuni a meseriasiloru. In,Transilvani’a pasivitatea nóstra pe acestu terenu se fia catu de activa. Asteptamu date si despre astufeliu de activitate. Deci înainte cu Dumnedieu, la castigarea de ramurile industriei si prin ele a inflorirei si culturii națiunii romane, ca ce lipsiti de acestu sorginte alu civilitatii, nu ne potemu in punctulu culturii tiene de alte popoara, cari pe acesta cale se inaltia la admirarea lumii. Gratulamu si in numele natiunei si alu viitoriului ei multiumimu d. parecu Baiulescu, ca cu discipulu odinioara, nu s’a odichnitu pana ce invingandu toate dificultățile nu a scosu la viatia aceasta asociatiune reclamata atatu de cusete si de ori nenumerate. Vomu reveni la aceasta fapta nobile si eminamente nationale spre a informa si chiarifica publiculu de asemene întreprindere. — Din Fagarasin, unde nu scimu, deca se afla vreo reuniune si incatu prospereaza, cu toate, ca fara reuniuni nice pe departe nu se va redica la sublimitatea unui districtu romanu cu media in ase, ne vine unu Apellu spre publicare sub numele Alexandrescu, noue necunoscutu, prin care provoca pe romanii din districtu câ se vina pe 10 Noemvre a. c. la conferire, câ ce e de facutu facia cu impregiurarile de facia ale alegerii, câ se se salveze onoarea districtului. Conferirile suntu nu numai folositorie, ci absolute neocessarie in ajunulu crisei, de acea si credemu, ca voru urma apelului, ca tóte ca noi nulu potemu publica in toata extensiunea din causa, ca nu ne e cunoscuta persón’a. — Situatiunea din levntru sta cerbicosu predominată de pressiunea conservativiloru. Lasu, ca cum se scrie, Archid. Albrecht ar’ stărui la imperatulu, ca se se faca odata pace intre poporele monarchiei si fiendu in Pesta ar’ fi cercatu impacarea cu opositiunea si in reportulu despre Dalmati’a s’ar’ fi disu, ca impacarea slaviloru e conditiune neaperata la existinti’a si consolidarea monarchiei, dér’ apoi acum se crede si mai apróape, ca ministeriele se voru schimba, in catu in Pesta dori numai min. Pauler si Treffort, ca mai indiferinti, voru reraané la carma or’ in Viena Lasser, Streroaier si Pretis, ceilalti se vina conservativi inca generali, se vorbesce si de Philippovich; de unde diurn, dualistice au inceputu or’ a se vaiera in contra autonomiei provincialia. Semnu, ca le ajunge ap’a la gutu. — Latinismulu se pune .u stare de aperare de inimicii numelui si gloriei lui. In Italia min. de resbelu cu generalulu Menabrea se fi decisu a se recruta din muntenii alpini inca 10 regimente cu organisatiune speciale pentru apararea Alpiloru, cu tactica deosebita si cu tunuri de munte provediute. In Francia se astepta definitiva proclamare a republicei, a lui Thiers de Presied, pe 4 ani si a unui vicepresied., se crede ca Gambetta. Gen. Ducrot se denumi de supremu Comandantu alu c. armatei 8, care in ordinea de di catra armata enumera sustienerea ordinei in levntru, si in afara semnaleza pe germani ca pe inimicii loru, cari, dice, „si voru musca limb’a ca au sfasiatu anim’a francesiloru, candu din manele loru cele sangeratorie au terettu cei mai pretiuiti fiii ai Franciei in prinsóre.“ Dér’ „Moitorulu“ Vaticanului are ce vré, candu dice: „Europ’a e monarchica, inse ea nu poate nutri rancare (dusmania) unei republice, care -si cauta chiamarea in lupta cu demagogi’a, si atare republica trebue considerata ca o garantia a ordinei Europii. Dér’ cine -si inchipuesce, ca singurulu nume alu formei de statu nimicesce speranti’a bunului dreptu, la atare trebue numai catu se aduce cu aminte, ce a facutu republic’a inainte de acesta cu 23 de ani in Francia“. Ore se sperésa, ca Thiers se faca alta expeditiune romana in favorea domnirei lumesci a Papei, ori ca Vaticanulu aproba republic’a ca conservativa. Si una si alta suntu inca sub perdea. — Orientulu e vnse vulcanulu politicei europene. Occidentulu sta la panda, ca nu cumva Pruso-Austri’a cu învoirea loru dela Berlinu se se arunce asupra orientului cu o influintia periculosa, care -si cârca noroculu. Abia tramise Prusi’a pe consil, intimu Kendell, care e man’a drepta a lui Bismark, omu activu si resolutu, cu internunciu la Constantinopolei si occidentulu indata incepu cu rivalitate asi feri influinti’a de prevalenti’a bismarko-andrasiana, si stersera depunerea lui Midhat pasia si inlocarea lui cu Mehemet-Ruchti-pasia, care in 1853 ca minist, de resbelu respinse pretensiunile lui Menchoff si amenintiarile biciuschii lui. Occidentulu cu acesta a reportatu o victoria in contra politicei bismarkiane in Orientu, pentruca Midhat p. adusu de influinti’a germana-austriaca la carma si începuse la mesuri de a centralisa si a dușmani popóarele principateloru dunărene, ca se le contopésca in complexulu Turciei, ceea ce intentioneza si politic’a bismarkiana, dar’ -si va poté trage folosulu planuitu din o resculare bellicosa de independentia a popóareloru dunărene. Inse occidentalii acum odata trasera dunga preste aceste planuri șirete, cu midiulocirea căderii lui Midhat si venirii lui Mehemet-Ruchdi pasia la carma. — Vreo cateva cuvente in causa autonomiei besericei gr. cat. (Urmare.) Indata la inceputu ni se impuse archiepiscopulu din Strigoniu de primate si alu besericei nóstre, era archiepiscopulu romaniloru se degreda la positiunea unui vicariu generale alu arhiepiscopului catolicu. Afara de archiepiscopulu din Strigoniu mai încalecă asupr’a archiepiscopului nostru si episcopulu catolicu din Alb’a Iulia, —lu înfrunta, lu dogenesce, lu visiteza, pana ce bul’a papale din