Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-04-08 / nr. 29
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 29. Brasiovu 208 Aprile 1872. Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec'a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe d/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sdu 21/3 galbini mon. sunatoria. Anulii XXXX. Se prenumera la postele c. si si pe la DD. corespondenti. — Pentru ie 6 cr. Tacs’a timbrata a 80 cr. de .iacare publicare. MONARCHI’A AUSTRO -UNGARICA. Transilvani’a. lia fondului academiei romane de drepturi. Vas. Poreanu, telegrafistu,Ismailu ll’V.oo9 Sum1 a: 29950/100 franci. In moneta natura, galbini imperatesci 84, treidieci si patru (computati in 399 lei noi 50 bani.) Acesta suma cu posta de astadi 20 Aprile 1872 pe langa recepisa postale s’au si tramisu la „On. comitetu alu asociatiunei romane pentru literaturi si culturi poporului romanu“ la Sibiiu, dimpreună cu adresi respectivului d. colectante si cu consemnarea subscrieriloru, spre asecurarea respectivului domnu colectante devotu binelui si fericirei fratiloru sei. De ceriulu ca si acestu ecsemplu nobile nationale se pota servi de indemnu catu de latitu la asemeni ofrande, nu numai intre cei mai vecini consângeni, ci si intre cei mai departati frati occidentali ai sângelui nostru latino-romani din toata orbea si urbea, pentru ca cu concursu de ajutoria infratite se ne potemu infiintia palladiulu e asistentiei nóastre nationale, ceea ce pretensiunile noastre si ecuitatea loru n’au potutu castiga dela statulu, pentru care amu sacrificatu avere si vietia atatea secte! Omnia transibunt, nec non benefacta manebunt! — Iacobu Muresianu m p., Redactors. Brasiovu 19 Aprile. 1872. In 16 Aprile după 1 óra cu ceremonialu indatinatu se inchid sesiunea legislativei unguresci din trienniulu decursu. Mai. Sa imperatorie si regele in mesagiulu de tronu binevoi a enumera obiectele resolvite in sesiunea acesta, din problema ce incumbe legislatiunei, si după ce constata: „ca pe basea oblegatiunei generali la militia, poterea operatoria se regula conforma scopului si se si puse in lucrare, prin ceea ce se potu pregăti calea si întreprinde provincialisarea confiniatoru militari, momentulu nu mai e departe, in care nu va mai ecsiste nici una frântura de poporu, care se nu pota asa in deplina mesura de drepturi constitutionale.“ „Trebue se damu espresiune parerei Noastre de reu, cum ca lipsarea mai acurata a legei de alegere si regularea capitalei nu se pot efeptui, precum si ca mai multe alte comuni folositorie proiecte de legi presentate nu se pot ura substerne sanctiunei Noastre, pentruca in ultim’a perioda a dietei, in urm’a ordinei casei se făcu posibile desiertitatea pertractariloru camerei deputatiloru. Va fi problem’a dietei celei mai deaproape a repara omisale si a porta grigia pentru securisarea pertractariloru constitutionali.“ Relatiunile cu poterile esterne fiindu bune, sesiunea viitoria va poté usa mai încolo de binecuventarile pacei.* Prenunciamu atata numai din mesagiulu regescu, pana ce lu vomu primi in intregitatea sa, pentruca se satisfacemu asteptarei fundate a vercarui cititoriu, sclendu, ca mesagiale suntu icoana relatiuniloru interne si esterne, precum si intre potestatile statului in toate statele. In estensulu tieriloru coroanei Ungariei se si proclama mereu deputati pentru sesiunea viitoria, cu totu edlatulu. Nationalitatile inca se aduna si -si fipseza programele tienutei ce mai au de a lua facia cu căusele sale intre sene, si in facia cu antagoniele politicei maghiare, de care s’au convinsu, ca nu voru se slabesca intru nemica din politic’a maghiarisarei si a suprematisarei celoralalte nationalitati fara reserva si respectu, dintre cari publicamu la rondu pe ceea a serbiloru. Program’» comitetului centr. serbescu din Nouaplant’a făcută pentru candidaţii serbi si eventuali deputaţi la diet’a viitoria din Ungari’a despre care presdiintiaseramu, ca voru a o face, o publica acum „Zastava“ in urmatoriele 7 puncte: 1. In cestiunea nationalitatiloru (deputaţii serbi) in solidaritate cu romanii, slovacii si rutenii au a representa principiulu egalei îndreptățiri a tuturoru natiuniloru locuitorie in Ungaria cu toate consecinţele, ce curgu din acelasiu, in sensulu proiectului de lege, pe care l’au presentatu si aparatu deputatii de natiune serba si romana in diet’a trecuta. Privitoriu la cestiunea serbesca au a lucra cu toata conscientiositatea, ca se se puna la ordinea dilei condusele congresului serbescu din an. 1862 ori de catra regimu ori de catra dieta, si deca in acelesi, cu privintia la relatiunile de dreptu de statu, ar trebui se se întreprindă modificări (deputaţii), au se se incorde, ca in cestiunea acesta se se conchiame unu nou sinodu serbescu, cu scopu de a Se intielege naţiunea serba cu diet’a unguresca; in totu casulu vnse au a representa cea, ce natiunea serbesca a dechiaratu la congresu seu in adunările sale pe basea drepturiloru de legatu si corespundietoriu scopului. 2. In interesul natiunei serbo-croate a regatului triunitu au a representa autonomia de dreptu de statu si intregitatea teritoriale a acestui regatu după principiele si basele adoptate de catra partiia nationale serbo-croata a acelui regatu. 3. Romanii suntu a se sprijini in pretensiunea loru, ca Transilvania pe basea indreptatirei egale a tuturoru popoareloru locuitorie acolo se-si capete dreptulu autonomiei tierei. 4. In interesul deplinei autonomie a tieriloru coroanei ungarice, precum nu mai pucinu alu egalei îndreptățiri nationale se lucré, cu art. de rege XII din an. 1867, despre învoirea cu Austria, se se nimicésca, cu uulu ce după natur’a lui e dusmanu slaviloru; din partea acesta dera opositiunea din diet’a unguresca se se sprijinesca. Intocma, catu privesce la regularea si reformarea corporatiuniloru legislative, a municipialoru si comuneloru e a se representa sistemulu organicu nationale representativu si autonomii municipale facia cu regimur respundietoriu centralisticu, trebue se se caute garanție pentru realisarea libertatei personale, sociale si politice pe basea principialoru adoptate in statele constituționali democratice si in genere in toate cestiunile vietiei publice se se proceda după principiale liberali si democratice. 5. In interesul fratiloru nostri consângeni de dincolo de Lait’a cu toata ocasiunea suntu a se representa si a se ajuta acele principia, cari ducu la autonomia de statu si la egala îndreptățire nationale a acelor frați slavi fara jignirea constituționalismului in genere si a autonomiei si intregitatei tieriloru coroanei unguresci in specie. 6. In interesul libertatei si alu autonomiei popoareloru crestine si alu unirei natiunei serbesci e a se impedeca in orientu orice politica, caretienta la sustienerea Turciei sau la subjugarea popóareloru acelora; in privinti’a acesta dera e a se representa principiulu neinterventiunei puteriloru străine si a lucra la emanciparea popoareloru creştine in Turci’a. 7. Deputaţii aleşi de partit’a serbo-nationale laolalta dimpreună cu asemeni liberali slovaci si deputatii opositionali romani au a forma in dieta o partita nationale de sene si afara de dieta a funda unu clubu de sene“. Aceasta programa presupune susceperea unei lupte reinnoite si solidarie. Punctulu din urma inse ar trebui mai generalisak asia, incatu deputatii nationalitatiloru ori opositionali ori neopositionali facia cu celelalte partite maghiare din dieta, se compună toti in cestiunea perfectei egalitati nationale una partita de sene in centru, pentruca toti kbue se fia in causa nationale opositionali facia cu suprematistii, pre candu in alte cause voru fi pete cu una sau cu alta partita. Paremise, ca nu va reesi caus’a nationalitatiloru victorioasa, pana candu deputatii nationali nu se voru lega cu chitu solidariu in orce causa de nationalitati, unde nu e ertatu a se face alegere, ci a se disciplina cu prudentia abnegatoria. Asia, nationalitatiloru li se cuvine loculu din centru, ca ele sunt purtatoriele sarcineloru si cu centru voru potu vota candu cu drept’a candu cu stanga, care voru fi mai aproape de principiale si pretensiunile nationalitatiloru; altfeliu la casu infestu se potu si retrage si atunci prestigiulu centrului ari cresce pe nesimtite, ca ce numai elu se lupta pentru principiulu dreptatei pure, care in fine trebue se reasa victorioasa. — Croaţii fiinduca diet’a loru e conchiamata pe 15 Iuniu cu rescriptui din 29 Martiu se pregatescu cu multa scumpatate si resolutiune a-si revindica toate conditiunile autonomiei, cari li se angustara prin actulu învoielii unionistiloru; ei voru reveni nedubitatu si la conditiunile garantatoriu de nedependinti’a nationale in regatulu loru, incatu uniunea cu Ungari’a se va reimpinge in ogasiulu uniunei personale. In totu casulu sesiunea dietei acesteia va fi de mare influintia in cestiunea cea iritata si trasa de peru a nationalitatiloru. —■ Sum’a din Nr. tr.: 19 775/100 franci. Nicolau Iliescu, vamesiu in Reni 109 G. Sopof comerciante in Ismailn 109 B. Badareu, functionariu.9 109 Alex. Holbanu advocatu9 10n Ioane Neagu, amploiatu9 209 Grigoriu Christidi, advocatu9 209 Iosifu Teodorescu, profes.9 109 Iacobu Livescu, advocatun 109 Grig. Marza, cas. gener.9 209 Nie. Serebrino, compt. cas.9 5 9 Mihaile Burtu, arendatoriu9 209 Ioane Balaevu, elevu9 109 Teodoru Alevra, politiaiu9 109 Grig. Popescu, functionariun 109 loach. Constantinu9 5 9 Grig. Dromasieor, comerc.9 5 9 Achime Ersiovu, comerc. in Vilcovu5 9