Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-07-15 / nr. 56
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu anu seu 21/3 galbini mon. sunatoria. tmilu mv. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 56. Brasiova 31119 Iuliu 1872. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Nr. 144-1872. A NUNCII. Conformu conclusiunei luate in siedinti’a III. a adunarei gen. a Asoc. trans., tienute la Fagarasiu in 7—8 Augustu 1871, adunarea gen. a Asoc. trans. pentru anulu cur. 1872, se va tiené la Sasu-Sebesiu Luni si Marti in 5—6 Augustu (adica nu in 6—7 Augustu, cum din erore s’au indusu in protocolulu admn. gen.) după cal. nou 1872. Ceea ce prin acést’a conformu §§loru 14, 21 si 25 din statutele Asociatiunei, se aduce la cunoscienti’a publica. Sibiiu, in 4 Iuniu 1872. Dela presidiulu Asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. Iacobu Bologa, I. V. Rusu, vice-presied. secr. II. Votulu separata alu dlui secret, ministeriale Ladisl. Vaida, ca membru comisiunei esmise din conferinti’a nationale in Alba Iulia in 27 Iuniu 1872. (Capetu.) După ce — in catu -mi au liertatu impregiurarile si scurtimea tempului — dejă amu desfasiuratu motivele mele, din cari a-si tiene primirea proiectului minoritatei comisiunei de foarte daunoasa causei noastre naționali; după ce amu spusu si acele puncte de vedere, din cari nici proiectulu majoritatei (pe care alt-cum in principiu lu partinescu — nu lu tienu in form’a sa presenta de corespundietoriu scopului, acum mi se cuvine a spune si propri’a mea opiniune modesta. Mi lieu volia, dera cu profundu respectu a declară, ca după parerea mea — basata pre argumentele sub I si II înșirate — prea on. conferintia, ar’ avé după unu óre care preambulu, cam la sensulu preambului din proiectulu maioritatei a decretă numai urmatoriele: „Conferinti’a nationale romana, recomanda, că toti alegatorii romani din Transilvani’a se partecipeze la alegerea deputatiloru dietali, der’ voturile loru se si le de numai la atari candidati romani—, de stare catu se poate de independente, intru a caroru zelu nationalu, patriotismu si alte cualitati recerute dela unu ablegatu dietalu, potu ave deplina incredere, si cari candidaţi înainte de alegere voru dă in scrisu, unu reversatu de urmatoriulu cuprinsu: „Eu subscrisulu candidatu alu romaniloru din cerculu electoralu N. N. me oblegu sub cuventulu de onoare, ca de voliu fi alesu de deputatu dietalu, in calitatea ast’a nu voiiu face nici unu pasiu, pana nu se va tiené una conferintia generale, seu congresu nationalu compusu pre basea alegerei romaniloru ardeleni, si pana ce ast’a nu va statori unu programu nationalu.“ „De programuri astfeliu statorindu, me oblegu serbatoresce a me tiené strictu, era déca cumca acelu programu nu ar’ consună cu convingerile mele politice, atunci me oblegu a depune mandatulu de deputatu indata, fara a fi facutu vreo funcțiune că atare.“ Asta modalitate de procedere amu fostu propus’o eu inca de multu si intr’o siedintia a comitetului centralu nationalu din comitatulu Costocnei, tienuta in Clusiu, unde a si fostu acceptata, si nici sub-comitetele, nici fetele nostre publice nu au avutu nici una observare in contra-i. — Ast’a modalitate me incumetu a o recomendă si prea on. conferintie acum. După contestulu acestui proiectu alu meu candidatulu romanu inainte de alegere se deoblega in scrisu, de va fi alesu, ca nu va face nici unu pasiu in calitatea sa de deputatu, ci va astepta defigerea programului nationalu prin unu congresu compusu pre basea alegerei, si se va tiené strictu de programur astfeliu statorindu, seu va abdice indata. Cumca se se deoblege candidatulu la strict’a tienere de programuki nationalu statorindu, ast’a o tienu de una necesitate inevitabile, fiinduca numai asia potemu staveri in procederea deputatiloru nostri alegândi una tienuta corespundiatoria intereseloru natiunei si solidaria. Cumca se se deoblege chiaru prin unu reversatu in scrisu, astea, ce e dreptu, nu o tienu de absolutu necese, pentruca se poate presupune, ca candidații că oameni de onoare, voru tiené parol’a data si de nu voru dă aceea chiaru in scrisu, dér’ amu propusu-o, pentruca asia oblegamentulu loru va fi si mai solemnu si mai daru, si pentruca eventualmente pentru unii dintre ei ar’ poté servi de unu feliu de povatia. Apoi candu in relatiunile vietiei in toté dilele vedemu ecsemple, cumca inca si in cause relativmente minutiale se făcu feliu de feliu de scrisori de invoiala, contracte, politie, reversare etc.; si intre oamenii celi mai de omenia, nu pricepu, ca cum s’ar poté semti atensu in susceptibilitatea sa macara care candidatu prin una atare precautiune intr’o causa atatu de momentuasa. Poftirea — dela candidati— a unui atare oblegamentu, si inca înainte de alegere, cu atatu e mai motivata, pentruca, după obiceiulu comunu, fiasce care deputatu rostesce, seu citesce programul seu, că se audia alegatorii, ca are consuna acel’a cu convingerile loru, că se nu lu aléga, deca nu consimte cu densii; apoi acelu programu se publica (deci devine scrisu, ba chiaru tiparitu) in foiele publice, — ce e si de lipsa, pentruca după alegere nu mai potemu cere unu atare oblegamentu si după lege nici i potu dă una instrucțiune. Incatu pentru tienerea unui congresu, asta o tienu cu atatu mai necesaria, pentruca — pre semne — noi aici nu voru compune unu programu detaliatu, ce, vedi bine, ar trecere si mai multu tempu; apoi, pentruca, desi suntemu in frumosu numeru adunati, dara totusi nu sunt representate toate trenuturile Ardelului; ba celi mai multi dintre noi representamu numai persoan’a noastra, si asia nici nu amu poté fi destulu de siguri, ca de amu statori unu programu intregu, aare fire-ar’ acel’a acceptatu de intreg’a națiune ? *) Pentrucă unu congresil, se fia intru adeveru corespundiatoriu recerintieîoru — precum amu amentitu in proiectulu meu, — trebue se fia compusa pre basea representatiunei poporului, adica prin alegeri. — Buna-ara, ar’ conchiamă-o Escel. SS. dd. metropoliti romani pre basea unei efectuabile metode de alegere intru atare tipu compusa in cointielegere cu celialalti patru barbati de incredere, cumca apoi acelu congresu se poata fi privitu de adeverat’a representatiune a natiunei romane din Transilvania. Deputatii dietali alegandi si in casu, candu nu ar’ fi alesi pentru congresu, ar’ fi de doritu se fia in acel’a toti de facta. Altmintrelea ar’ fi fórte cu scopu, déca cestiunea, ca in ce modu se fia compusu congresulu, ar’ desbate-o pre calea publicitatei, fetele nóstre nationale. Mai amu se insemnu, ca din acelu respectu, că congresul se nu precipiteze conclusiunile sale din scurtimea tempului, a-si dori, că acel’a după trebuintia se tiena si 3 dile, si ca ast’a se fia publicata in convocatoriulu respectivu. După umilit’a mea opiniune — deca prea on, conferintia ar’ primi modalitatea recomendata prin mene:una resolutiune in sensulu proiectului meu concepienda, ar’ fi sustienutu — ba dara inca si mai tare si cu mai multa precautiune, — tote ce suntu adeveratu folositorie in proiectulu majoritatei comisiunei, si chiaru asia de pucinu s’ar predă vr’unu dreptu, inse s’ar delatură printr’ensuri: totu ce este in proiectulu maioritatei respective — care — precum amu avutu onórea desfasiură sub I — ar’ poté (prin caderea candidatiloru romani la alegere), dă ansa la interpretatiuni sinistre, totu ce nu ar’ mai mari pedecile reusitei cu alegerea candidatiloru romani, sau ce numai că una pedeca ar’ stă eventualmente in calea unei transactiuni amicabile cu naţiunea maghiara. Stim convinsu, ca deca prea on. conferintia ar’ primi proiectulu meu (adica modalitățile recomendata de mene, precum ar’ fi de modificatu proiectulu maioritatei), atunci si restaurarea solidaritatei cu multu mai liustoru ne va succede. — Prin modalitatea unei procederi in sensulu de mene aratatu si proiectatu, nici unu deputatu alesu n’ar poté prin tienut’a sa compromite caus’a nationale, inca si de ar’ vrea — ce alt-cum nici nu presupunu —, deca totusi ar’ face in contra reversatului seu, atunci a abusatu cu încrederea alegatoriloru sei, si prin ast’a ar’ încetă eo ipso a mai fi privitu de mandatariulu adeveratu alu alegatoriloru romani. — Deputații voru astepta acasa pana ce congresuri le va statori programuri. — De va otari congresuri se mearga la dieta, voru merge, de nu, nu. Daar’ si pana ce congresuri va fi conchiamatu, deputații, — de si nu că atari, doar’ că unii, cari se bucura de încrederea poporului romanu, — potu eventualmente face cu alti barbati de incredere servitia bune natiunei noastre, intrandu in negotiatiuni cu regimulu si cu conducătorii fruntași spre a midiuloci una apropiare. Aceste negotiatiuni nu ar’ trebui apoi se se intrerumpa curendu, ci se se continue cu tenacitate vengioasa, si se mearga in concesiuni e mai neincungiurabile, cu catu ca națiunea a remasa sfasiiata in doue partite.— L. V. *) Acum, după ce s’a primitu proiectulu minoritatei, tienerea unui congresu nationale cu atatu