Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-01-13 / nr. 4

4. Din adulti cu învoirea majoritatei 80 alege unu curatoriu, carele va porta grija de rândulu scó­­lei si de observarea celoru de lipsa. 1 5. Adultulu, carele va lipsi una data fara causa motivata dela prelegeri, va solvi in scopulu scólei 10 cr. v. a. asemenea si la a 2-a si 3-a absentare, pentru a 4, 5 si 6 absentare va solvi cate 20 cr. v. a. pentru a 7, 8, 9 si a 10 30 cr. si dela a 10-a lipsire in sus, langa celi 30 cr. se adauge de fia­care abs. cate 2 cr. v. a. — Moti­vele de escusare a­le absentatului le voru primi de legitime seau nu consocii sei de adulti prin majo­­ritate de voturi. § 5. Prelegerile se voru tiené in órna in tóté dilele sér’a dela 6 pana la 9 óre; ér’ vór’a numai in serbatori dela 2 pana la 3 óre. — § 6. Adultulu intratu in scóal’a de adulți e obligatu a o cerceta pana candu va sei ceti si scrie, asia, in catu ce cetesce se scie si interpretă, si ce scrie se poata ceti si una a dou’a persoana; or’ din computu cele 4 specie. — § 7. Deca unu adultu ar’*'dori cu causa, fara causa, a esi din scoal’a de adulți pana a nu fi instruitu după prescrisare §­lui precedentu­l, c are se depună 5 fi. v. a. instructoriului seu. — § 8. Aceste statute pentru fia-care individu adultu cetinduise voru intră in potere si se voru aplică intru toata estenderea loru. — Si cerindu-se modificări ori înmulțirea dispusetiuniloru se voru face cu învoirea adultiloru. — Subscrise, cetindunise acestea statute consta­­tatorie in 8 §§, ne oblegamu ale observă si a ne supune intru toate cele ce prescriu, or’ in casu con­trariu ceremu pentru fia care esecutarea loru prin deregatori’a politica locala. Rupe (Cohalmu) 25 Dec. 1870. Ioane Popescu m. p. parocu gr. cat. că instructoriu Urméza subscrierile adultiloru cu numerulu casei. Despre progresulu cu adulţii asteptamu reportu pe la s. Georgiu, — s.­in loculu dieului Marte — dela care se numi si lun’a lui Marte, inceputulu primăverii. Vomu vedé, care din preoti si inteli­genţi si ce succes se voru dovedi, înaintea natiunei, care e representata prin comitetulu asociatiunei tran­silvane pentru cultur’a popor, rom., dela care, că dela o mama, se astepta­se de impinteni prin re­­cunoscintie publica, pana candu va fi in stare a si remunera zelulu in celi distinsi. — Aici in Bra­­siovu inea s’a facutu bunu inceputu, vomu vedé successele in finea cursului, la care dorescu a fi invitatu seu celu pucinu avisatu spre a poté rela­tions despre resultatulu incordariloru. —­ JLegea sanctionata*) „pentru alegerea mitropoliilor si episcopilor epar­chioti cum si a constituirii santuli sinodui al sântei biserici autocefale ortodoxa romana.* „CAP. I. Despre alegerea mitropolitilor si episcopilor-eparchioti. Art. 1. Colegiul electorale al mitropolitilor si episcopilor se compune: a) Din membrii mitropoliti si episcopi-eparchioti din Romania; b) De toti archiereii titulari aflati in Romania romani sau naturalisati romani; c) De toti deputatii si senatorii, afara de mem­bri eterodoxi. Art. 2. Sunt eligibili la demnitatea de mitro­polit , episcopii-eparchioti ai terei; era la aceea de episcopi- eparch­ioti, toti membrii clerului roman cari, după sântele canone ale bisericei ortodoxe,­­ pot fi aleşi. Mitropolitul primat al României, mitropolitul Moldovei, precum si episcopii-eparchioti nu se pot alege de­cat dintre archiereii romani, fii de părinţi romani, născuţi in Principatul­ Romaniei, ci nu na­turalisati. Versta eligibililor la scaunul de mitropolit si episcopi-eparohioti va fi de 40 ani împliniţi. După trecere de 20 ani de la promulgarea acestei legi, pe lenga qualitativ de mai sus, spre a putea fi ridicaţi la demnitatea de mitropolit sau episcop, canditatii vor trebui sa posede titlul de li­cenţiat sau de doctor in theologia de la^­ua facul­tate de theologia ortodoxa. *) Intrerumpendu desbaterea pana la primirea legei mai republicans numai legea primita si sanc­­tinonata. R. Art. 3. Alegerea se va face prin majoritatea voturilor alegatorilor preveduti la Art. 1. La cas de a nu întruni un candidat majorita­tea absoluta a voturilor, se va vota de al duoilea și se va admite cu majoritate relativa, și la cas de paritate de voturi, se va trage la sorti. Art. 4. Alegerea mitropolitilor si a episcopilor se supune prin ministerul cultelor la intarirea dom­­neasca. După intarire, ei se instaleaza conform datine­­lor terei. Ei sunt­ pe viata. Art. 5. Colegiul electorale va fi presedut de mitropolitul-primat, in lipsa sea de mitropolitul Moldovei, era in lipsa amendorora, de către cel mai vechiu in hirotonia din episcopii-eparchioti. Art. 6. Scaunulu de mitropoliti si episcopi re­­mase vacante se vor îndeplini prin alegere la cea d’antaia convocare a Corpurilor­ Legiuitoare, conform cu legea de facta. Art. 7. Onorarile mitropolitilor vor fi de lei 3.083 pe luna, si a episcopilor de lei 1541 pe luna. CAP. II. Despre sântul sinod. Art. 8. Sântul sinod al bisericei autocefale or­­doxa­ romana, fiind memoru al sântei biserici a re­­saritului, al caruia cap este domnul nostru Isus­ C h r­i t o­s , pastreza si va păstră unitatea in pri­­vinti­a dogmelor si canoanelor ecumenice cu biserica din Constantinopole si cu toate bisericele ortodoxe. El va păstră asemenea unitatea administrativa, disciplinaria si nationale a bisericei ortodoxa in cu­prinsul Statului roman. Art. 9. Sântul sinod al bisericei autocefale or­todoxa romana se compune: a) De amenduoi mitropolit»; b) Din sese episcopi eparchioti; c) Din toti archiereii titulari aflati in Romania romani seu naturalisati romani. In tot casul, sinodu nu va putea fi compus de mai putin de 12 membri. Art. 10. Sântul sinod este presedat de mitro­politul-primat al Ungro-Valachiei, in lipsa sea de mitropolitul Moldovei, era in lipsa amendorora, de cel mai vechiu eparchiot in hirotonie. In cas de paritate de voturi, votul președinte­lui va fi preponderant. Art. 11. Ministrul cultelor va asista la deli­berările sântului sinod având numai voce consul­tativa. La cas ca ministrul cultelor sa fia de ua alta religiune de­cat cea ortodoxa, el va fi înlocuit cu un altul dintre colegii sei ortodoxi. Art. 12. Sântul sinod al bisericei autocefale ortodoxa romana va statua asupra tutulor afacerilor spirituali, disciplinare si judiciare, curat bisericesci, in conformitate cu sântele canone ale sântei bisercei ortodoxa de resarit. Art. 13. Sântul sinod se va aduna de duoe ori pe an: prima­vara si termna, conform prescrip­­tiunilor canonului 37 al sinodului apostolic. Art. 14. Sântul sinod va defini si va regula atributiunile consistoriilor eparchiali prin regulamente basate pe canoanele sântei biserici ortodoxa a resari­­tului si in conformitate cu legile civili ale terei. Art. 15 Regulamentele sântului sinod vor fi supuse, prin ministrul cultelor, sactionarii domnesci spre a fi executorii, era decisiunile in materii ju­diciare religiose se vor executa de a dreptul de catra sântul sinod. Aceste sentintie se vor executa numai pe cat timp pedepsele cuprinse intr’ensele vor fi disciplin­arii si de un ordin curat religios. Art. 16. Mitropolitii, episcopii eparchioti si ar­­chereii titulari, pentru abaterile bisericesci, vor fi judecaţi de către sântul sinod, era pentru delicte ordinarii si politice, se vor judeca de către inalta curte de justiţie si casatiune. Sântul sinod nu-i va putea judeca pentru aba­teri bisericesci in lipsa-le, de­cat după ce li se vor face chiamurile prescrise prin canonul 74 apostolic. CAP. III. Despre eparchii. Art. 17. Archiepiscopii eparchioti ai României port urmatoarele titluri: Archiepiscop si mitropolit al Ungro-Valachiei, exarc al plaiurilor si primat al României, cu re­­sedintia in Bucuresci. Archiepiscop si mitropolit al Moldovei si Su­­cevei si exarc al plaiurilor, cu resedintia in Iasi. Rangul de precădere intre densii este al pri­matului României, Art. 18. Episcopii eparchioti in Romania vor avea in eparchia bisericesca titlurile si rangurile ur­­matoare: Episcop al Râmnicului si noului Serverin, cu resedintia in Râmnic. Episcop al Romanului, cu resedinta in Roman. „ „ Buzeului, „ „ „ Buzeu. „ „ Husiului, „ „ „ Husi. „ „ Argesiului, „ „ „ Curtea­de-Arges. Episcop al Dunarii-de-Jos, cu resedinti­a in Is­mail. De mitropolia Ungro-Valachei depind: Episcopia de Râmnic. „ „ Buzeu. * » Arges. De mitropolia Moldovei si Sucevei depind: Episcopia de Roman. » „ Husi. „ „ Dunarii-de-Jos. Art. 19. La cas de trebuintia, întinderea epar­­chielor se va fixa de către sântul sinod in întele­gere cu guvernul, bine-intelegenduse cu aprobarea Corpurilor­ Legiuitoare. Art. 20. Fie­care mitropolit seu episcop poate publica scrisori pastorale sau enciclice in eparchie sea, privitoare inse numai la religiune si bunurile moravuri, fara sa se atinga nici de­cum legile ci­vili si politice. Art. 21. Fie­care eparchia are un consistoriu permanente pentru administrarea si judecarea afaceri­lor clerului curat bisericesci. El trebue sa fie com­pus din cel puțin trei membri numiţi de episcop dintre preoţii eparchiei sale. Art. 22. Decisiunile consistoriilor nu vor pu­tea fi executorii de­cat după aprobarea mitropolitilor sau episcopilor eparchioti. Art. 23. Decisiunile consistoriilor aprobate de către mitropoliti sau episcopi pot fi apelate la sân­tul sinod in casurile anume prevedute la canonele ecumenice, după formele si in termenul ce se va hotari de sântul sinod printr’un anume regulament. Art. 24. Protoereii si proestasii se vor numi in funcţiunile lor si se vor destitui numai de către mitropolitii sau episcopii eparchioti. Art. 25. Fie­care mitropolit si episcop va avea cate un archiereu locoteninte. Acestia se vor alege de către sinod in intielegere cu guvernul. Titlurile acestor archierei x°p^y-on°i vor fi: 1) La mitropolia din Bucuresci, Ploesci; la Ramnicu-Valcei, Craiova; la Buzeu, Rimnicu-Sarat; la Arges, Pitesci; 2) La mitropolia din Iasi, Botosani; la epis­copia de Roman, Bacau; la episcopia de Husi, Bor­lad; la episcopia Dunarii-de-Jos, Galati. Sinodul prin mijlocirea ministrului de culte va cere de la patriarchul ecumenic bine­cuventarea sea pentru acesti archierei. Art. 26 Seminariile vor fi pendinte de ch­iri­­archi, conform unei anume lege speciale. Art. 27. Sinoviile de călugări si calugariti e­xterna numai de puterea chiriarchului, in ceea ce priveste disciplina eclesiastica si datoriile lor spiri­tuale, fara nici un amestec al puterii laice. Art. 28. Mitropoliti si episcopii cari functio­­neza asta­di in virtute de legi anterioare se recunosc prin legea de facta si se mantin in demnitățile lor cu toate drepturile si prerogativele acordate prin acesta lege mitropolitilor si episcopilor ce se vor alege conform prescriptiunilor sale. Art. 29. Ori­ce dispositiuni contrarie acestei legi sunt si răman abrogate. (S’a votatu de adunarea deputatiloru in sied, din 4 Dec. 1872, adoptatu cu majoritate de optdie­­ci si patru voturi in contra la 12; votata de se­­natulu romanu in sied, din 11 Dec. 1872 cu patrudieci in contra la unu votu si una abtienere; s’a sanctionatu in 14 Dec. 1872 de Domnitoriulu Carolu, contrasemnat» M. Costaki si Chr. Tell min. culteloru si de instructiune, cu nr. 3011, promulgata in „Monitorulu oficiale“ nr. 280 Martiu 19/31 Dec. 1872.) Pest’a 21 Ianuariu. In 18­­. c. s’a ince­putu in diet’a pestana desbaterea generala a bud­getului cu doua cuventari însemnate tienute de catra referintele comisiunei financiare Koloman Széli si de catra ministeriulu de financie Kerkápoly. Széli ac­­centuaza, ca chiamarea casei este a fipsă odata po­li­ti­ca a fi­nanei­ari a atterei, care fipsare depinde

Next