Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-05-23 / nr. 40

si sustienu astadi *) si toate bunătățile urmate din bravur’a loru, le folosescu străinii. Ei au ostenitu si luptatu, si de fruptulu gloriei loru se folosescu străinii, cari, pana luptau ei in fieri străinesi făceau acasa socotal’a loru. Asia d. e. Cine folosesce pădurile si alte bunatati de pre munţii de frontiera pre cari i-au aperatu si adusu in parte foştii granitiari ?! Saşii din Brasiovu, cari nu au pusu nece verfulu degetetului la greutățile împreunate cu padirea loru. Granitiarii pentru fidelitatea loru catra patria si tronu si pentru eroismulu ce l’au manifestatu in toate periclele -su lipsiți de toate de regaliele, toate le-a apropiatu siesi erariulu, de securu, ca nu din altu motivu, fara singuru din acel’a, ca se nu le aiba romanii, si pentruca pre romani străinii totu deaun’a i-au resplatitu după axiom’a: „fa bine si asceptarea.“ Si apoi pentru ce se nu aiba si romanii, cari au versatu atatea sânge pentru tronu si patria, aceleasi privilegii si libertăţi in tiór’a Bârsei, ca vecinii sasi, cari nu se voru supera, ca le spuneau dreptulu in facla, ca densii nu au avutu a indura atatea necasuri si suferintie, cu romanii vechi locuitori ai acestui pamentu santu romanescu. Déca s’ar’ fini reulu cu atat’a totu ar’ mai fi! Dar’ vai! „se incerca crudii in orb’a loru trufia se ne rapasca limb’a!............. Unu singuru paladiu granitiarescu a mai remasu pana acuma neatinsu de veninulu otravitoriu ad. scólele granitiare, cari singure din tóte scólele romanesu pre petioru mai securu de a se emancipa, si asi lua seriosu rolulu ce-lu au de implenitu in sinulu natiunei nóstre. Dér’ ce se vedi! mai de unu anu de dile sufla uraganele veninóse si furtunóse se resterne si se rapesca acestu paladiu alu Minervei romane granitiarie, carele e paditu si condusu de unu corpu de barbati esiti din sinulu fostiloru granitiari, pre devotati, intrelepti si nepreocupati de nece una patima, ci condusi singuru de dorulu si iubirea de a vede pre poporulu granitiariu in specia si pre toti romanii in genere mai fericiti atatu in privinti’a materiala catu si morale. Ddieu se le ajute! pentru ca lucra pentru una causa santa! — Un’a singura dorire asi mai ave Die Redactore! ca se se stabilesca diu’a de 3/15 Maiu ca serbatóre legata pentru toata suflarea romana, cu pascile învierii nóastre nationale, cu pascile scaparei din robi’a Egiptului. — Caci daca resipitulu poporu a lui Israelu si astadi mai serbéza pascile scaparei din servitutea egipteana, din jugulu lui Faraone, pentru ce se nu serbamu noi?! pentru ce se nu lasamu noi fiitorei generatiuni romane unu monumentu perpetuu ?! pre carele, nu -lu pote consumă dentele radiatoriu alu tempului, si prin carele se resuscita faptele mari ale stramosiloru nostri, sentiementele natiunali prin asemenea serbatoresi capeta nutrimentulu seu, — se entusiasmaza si insufletiesce poporulu pentru a contribui la crearea unoru stabilimente, prin cari, si cu ajutoriulu caror’a numai, potemu se ajungemu la tient’a dorita. Suntu destule serbatori la poporulu nostru fara plcu de insemnetate, ma chiaru superstitiose, cari nutrescu lenea si nelucrarea, primii factori ai seraciei. Ar’ debut dar’, ca auctoritatile nóstre besericesci se lucre la stirpirea acestora, si la introducerea si a pasciloru nóastre nationale, cu care ocasiune se poate lucra multa si cu mare efectu la îndemnarea poporului spre asi funda prin diligintia si labore unu venitoriu mai ferice. Asia se fia! Cincina tu, insemnatatea dilei de 3/15 Maiu , a dilei celei măreţie in istori’a si viéti’a romanului sau fostu invitatu de catra parochulu Margaului mai multi inteliginti din giuru, daar’ nefiendu tempulu favoritoriu, s’au infaciosiatu numai DD. Basiliu Porutiu, administratorele eparchiei Margaului, Samuele Popu regiu perceptoru in Bociu, Basiliu Floca parochu in Retetia si Nicolau Cotesielu proprietariu in Gilau. — Festivitatea ceremoniei s’a inceputu pre la 12 ore indata după ce au sositu laudatii óaspeti in facl’a intregu poporului, care de multu nu s’au vediutu adunatu in ‘unu numeru asia mare ca cu acesta ocasiune. Trei d. preoţi in ornatele sacre mergundu înainte cu praporele in frunte, au mersu din beserica la loculu celu de scóla, unde prin semnalulu trascuriloru, ce parea a nu mai inceta din bubuitu, s’a facutu de scrie începerea ceremoniei. — Amesuratu ritului nostru orientale s’a santitu mai antaiu ap’a, apoi s’a stropitu cu apa santita intregu fundamentulu, după care parochulu Margaului Alesandru Fodoru, pasindu înainte, a rostitu un’a cuventare meduosa catra poporu si publiculu adunatu la acea solemnitate — aretandu cu penelulu celu mai ageru scopulu adunarei, precumu si insemnetatea dilei de 15 Maiu — spunendu mai departe poporului, ca fara de scele bune nu este mântuire, — indemnandu in urma pre toti presentii, cu diu’a de 15 Maiuse o serbedie in totu anulu, cu una serbatoare nationala. Acesta cuventare strabatu si miscâ adencu animele celoru presenti. — După acea a pasitu înainte unu elevu dela scóal’a confesionale locale si a declamatu poesi’a bardului nationale A. Muresianu la 3/15 Maiu — apoi sau cantatu de elevi locali mai multe poesii nationale. Cu acestea apoi sau purcesu la asiediarea pietrei fundamentale, ce sau.si facutu prin d. adm. Basiliu Porutiu si Alesandru Fodoru parochulu Margaului intre bubuitulu trescureloru, asupr’a caror’a sau cetitu apoi rogatiunile îndatinate la atari ceremonie — apoi s’a intreprinsu clădirea. — Fininduse festivitatea, s’au intrunitu ospetii cu judele comunale si invetiatorii scelei locale confesionale in localitatea parochului locale la unu prandiu frugale. E sclutu, cumca la asia prandiuri nu lipsescu toastele, cu atat’a mai vertosu la acesta festivitate si in acesta di maretia, dar’ abstragundu dela altele ce sau redicatu pentru martirii românismului — si mareti’a serbare de 25 ani a dilei de 3/15 cu diu’a vietii si a inviarii noastre politice, amentescu numai pentru Maiestate, pentru parentele metropolitu, si pentru toata inteliginti’a romana. — De ceriulu, ca in scurtu se ne vedemu adunati intru unu numeru mai mare la santirea intrarei in nou’a scóala confesionale edificanda — spre ce ne si nutresce cea mai viua sperare cunoscundu zelulu judelui si alu parochului intru acesta causa santa, cari nemic’a nu crutia intru redicarea unei scóle bune. Deci Margaulu in scurtu va potu fi de modelu cu scól’a sa confesionale, intocma precum e cu sant’a s’a beserica. Onore voua luptatoriloru pasiti numai înainte, cace fruptulu osteneleloru vóstre va fi secerisiulu celu mai manosu, vediendu-ve realisata dorinti’a prin redicarea scelei, pre acarui’a fruntariu se figuredie „Esemplulu poteriloru unite.“ Dumnedieu este cu voi si va fi in eternu intru tote lucrările vóstre ce le veti face spre fericirea fapturiloru sale, a poporului romanu. Unu ospetu. Transilvania in dilele natiunelorn 1873. (Capetu.) Ministrulu recercatu împlini cererea boieriloru si caus’a se lua de la forulu competinte, care cunoscea mai bine relatiunile Transilvane si avea in fruntea sa unu presiedinte dreptu *). Cu ce dreptu s’a intemplatu acesta procedura illegale noi nu potemu sei, i-amu vediutu inse tristele urmări. Ascultați, rogu-ve, motivele curiei de atunci in acesta causa controversa. „A közönség birtokát és legeltetését felperes kereset levelének kitétele szerint csak az 1849 ik évben kötött nyilván haszonbóri szerződésből kelletvén következtetni." Actele procesuali au doveditu contrariuiu si adeca, ca cuiesdenii de 100 ani au folositu locurile de carta, ca estirpatiunile s’au facutu parte in nainte de 1819 iara calea făcută intre anii 1819 si 1848 s’au facutu cu învoirea stapaniloru, — ca contractulu, despre care e vorb’a l’a inchiriatu in 1849, numai cativa locuitori de „fric’a baioneteloru.“ Nu credu, Die Red, ca acesta procedura se mai aiba parechia undeva in lume, — asemenea scandalu in justiţia este posibilu numai la noi. A lua de la cineva averea, nu pre bas’a probeloru, nu după, ci in contra acteloru, nu pre bas’a convingerei judecatoresci ci cu deduceri „következtetés“ — nu însemna pre a-ti bate jocu de legi, de umanitate si proprietate?! Vaietele poporului in contra acestora fara de legi au strabatutu in fine si in palatulu ministeriului de justitia din Bud’a-Pest’a. Ministrulu, vediendu din celea descrise, si altele asemenea acestora cumca justiti’a e greu compromisa, cumca din caus’a neconcederei restitutiunei, averea tieranului nu este secura ci neintreruptu amenintiata de nesatiulu ciocoiescu, — deciseră a vindeca ranele înfipte, respectivu a concede vindecarea loru pre cale legale. Asia in 6 Maiu 1872, pre bas’a inputernicirei date de catra camer’a legislativa publică procedur’a pentru regularea relatiuniloru de posesiune din Transilvani’a si in § 13 alu aceleia procedure suscepti urmatori’a dispusetiune: „A perorvoslatokra nézve, ide értve az igazolást és a perújítást is a törvénykezési rendtartás szabályai követendők.“ Acesta dispusetiune, reclamata de dreptulu calcatu in puiére alu miiloru de asupriri, a fostu salutata cu bucuria in patri’a nostra. Dera dorere, pana asta di inca neci un’a din ranele infipte nu s’a vindecatu si faimele venite de la Pest’a voiescu a si sei cumca boierii si ciocoii au tresutu la intrige in toate direcțiunile pentru revocarea dispusetiunei mai susu atinse ori pre calea ministeriului, ori prin legislatiune. Nu scimu incatu se fia adeverate aceste faime, dera noi cei loviti de soarte si de bunavointi sa ciocoiesca, ne tememu ca faimele voru deveni adeveru. Faceiau deci apelu la toti barbatii nostri de influintia, rogandu-i a fi cu atentiune in causa acesta si a impedeca realisarea flagelului, ce ne amenintia. IV. Vi-amu promisu, domnule Redactore, a vi comunică resultatulu cereriloru adresate de catra tofaleni, după deposedarea loru, catra dieta si ministeriulu de justiţia, precumu si resultatulu petitiunei asternute prin una deputatiune din sinulu loru Maiestatei Sale marelui nostru principe. Éta! ce amu aflatu in obiectulu acest’a chiaru din gur’a tofaleniloru. — La interpelarea dvóstre atatu ministrulu de interne, catu si si celu dela justitia au respunsu, cumca esecutiunea in contra tofaleniloru a fostu in ordine, după lege, ca neci ministeriulu neci corpulu legislativu nu le poate ajuta nemie. Din contra, celu de la interne descoperi o crima, pre care ar’ fi comis’o unii alegatori, cari au impartitu bani străini la tofaleni. Dar’ pres’a romana si o parte din cea străină nu se multiumi cu acestu respunsu basatu pre informatiuni mincinoase, ci stărui cu toate poterile, ca se se faca dreptatea tofalenilor. Intre acestea Maiestatea Sa ordină ministrului de justiţia, ca se-i raporteze pre largii despre caus’a acesta. Ministrulu recunoscu in raportulu seu fara siovaire, cumca tofaleniloru li s’a facutu nedreptate si ca mai tardiu cu altu resultatu s’ar’ fi decisu caus’a loru. Pre bas’a acestui reportat urmă preinalta resolutiune din 20 Maiu 1870 si in urm’a acesteia decisiunea ministeriale sub n. 10020/870: „Noha ezen ügyben a törvénynek oly értelmezése szolgált ítélet alapjául, mely 1858—1867 években kérdés alatt állott s a melynek alkalmazása az okból a legfelsőbb bíróságoknál általában fel volt függesztve, minthogy azonban a perújítás, a fenforgó rendkívüli körülmények lehető figyelembe vétele melett is, csak rendes bírói eljárás útján eszközölhető, s minthogy másrészt azon kártérítési keresetet is, mellyel folyamodó felek eshetőlegesen az eljáró bíróság elen emelhetnének csak rendes bíróság állapithatja meg, folyamodó felek úgy perujitási mint az eljáró bíróság ellen netalán támasztható kártérítési keresetükkel a rendes bírósághoz utasitattak.* Cu acesta decisiune a mana tofalenii alergara la mai multi cărturari romani roganditi de svatu in privinti’a vnoirei procesului. Dar’ neci unulu dintre cei recercati nu opiniona, ca se-si inoiesca procesulu pre bas’a acelei decisiuni ministeriale, pentru ca la tribunale era introdusa prassa, de a nu concede restitutiunea, prin urmare se prevedea din capulu locului, cumca toate ostenelele si spesele voru fi indesiertu. Asia tofaenii se adresara din nou catra ministrulu justitiei. *) Astea nu placea boeriloru, Red. Fed. De langa Vladeasca in Maiu 1873. Me simtiu pre fericitu de a ve pota comunică ceva inbucuratoriu, ceva maretiu si folositoriu. In 3/15 Maiu s’a serbatu in comun’a Margau santirea petrei fundamentale la nou’a saea confesionale gr. cat. edificanda. — Lajifestivitatea asiediarii pietrii fundamentale, mai alesu pentru *) Au mutatu graniti’a de sub megur’a Zernestiloru si Branu, unde e astadi, precum dovedescu semne, si acei cari au luatu parte la acestu actu.