Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-09-16 / nr. 70
obtienutu deja unulu din premiile anuali, de catu defalcandu din tr’ensulu valoarea premiului precedinte. Operele ce se voru recompensă cu acésta a doua serie de premii voru tracta cu preferintia despre materiile urmatore: a) Scrieri serióse de istorii si de sciintiele accesorii ale istoriei, preferinduse cele atingatoare de istori’a tierilor romane; b) Scrieri de religiune ortodoxa, de moral’a practica si de filosofia; c) Scrieri de sciintie politice si de economi’a sociala; d) Tractate originali despre sciintiele esacte; e) Scrieri enciclopedice precum dicţionare de istoria si geografia, in cari se intre si istoria si geografica României, dicţionare generali sau parţiali de sciintie esacte, de arte si meserie, de administratiune si jurisprudentia, si alte asemeni lucrări utili si bine întocmite; f) Cârti didactice de una valoare însemnata cu metoda si că coprinsa ; g) Dicționare limbistice in limb’a romaneasca, mai alesu pentru limbele atice si orientali, adeca: limb’a latina, elena, sanscrita, ebraica, araba, turca, slovana vechia, etc.; h) Publicatiuni si lucrări artistice de una valoare serioasa, adeca: relative la artele plastice, architectur’a, sculptur’a si pictur’a, gravur’a si chiaru opere musicale seriose, pe cari aceste tóte Societatea academica romana le va pute aprecia atunci, candu -si va întinde activitatea ei si asupr’a tuturoru materieloru de bele-arte. i) Scrieri de pura literatura romana, in presa si in versuri, precum poeme, drame si comedii serioase, mai alesu subiecte nationali si orce alte opere de inalta literatura. Acestora mai cu sama asi dori se se acorde marele premiu Nasturelu, candu voru fi judecate că avendu unu meritu cu totulu superioru, spre a se pute astufeliu dă una incuragiare mai puternica desvoltarii literaturei nationale. c) Dispositiuni suplementarie. De cate ori nu se voru presinta concurenţi pentru unulu sau mai multe premie mai susu provediute, sau candu acei ce se voru fi presintatu nu voru fi fostu judecaţi de catra Societatea acatemica romana că demni de a obtiene premiele propuse, sumele destinate pentru acele premii in alocatiunile anuali se voru intrupă in fondulu Nasturelu si se voru capitalisă spre a mari acestu fondu. Er’ Societatea academica romana, indeplinindu din fondulu Nasturelu vointiele mele in privinti’a premieloru mai susu enunciate, libera va fi se intrebuintieze escedentulu venituriloru : a) In tipăriri, cari inse voescu se fia făcute in totu-deauna in conditiuni pre catu se va pote mai perfecte sub reportulu corectiunii, somptuositatii si caracterului artistica ; b) In organisare de missiuni sciintifice spre a face cercetări si esploratiuni in ramurele privitoare la activitatea ei, ori mai cu seama in descoperiri archiologice si documentarii; c) In remuneratiuni la persoane, pe cari Societate academica le va insarcină cu lucrări sciintifice recunoscute necessarii. d) In achizitiuni de cârti, manuscripte si alte obiecte de istoria si sciintifice; e) In spese indispensabile pentru sustienerea Societății academice romane, intru îndeplinirea functiunei ei sciintifice. Dispositiunile coprinse in acestu alu douilea articulu se substitue celoru prevediute in codicilulu meu din 18 Februariu 1864, care remane anulatu. Art. 3. Pentru administrarea acestei averi, conformu codicilului meu din anulu 1871, rogu pe primariulu după vremi alu comunei Bucuresci, sau pe persóanele, asupr’a caroru ar’ trece in viitoriu atributiunile sale, se iè asupra-si acésta sarcina in modulu ai cu formele prevediute de Art. 69 din actual’a lege comunale, potendu chiaru trece termenulu arenduirii mosiiloru preste trei ani, si trebuindu, in virtutea articulului 72 din aceeasi lege, aprobarea domnului ministru de interne pentru toate acele cheltueli de reparatiuni si imbunatatiri prevediute in lege, precum si pentru conditiunile arendării. Primariulu va numi unu curatore la sant’a beserica a sântei Vineri, care, cu autorisatiunea primăriei, are se faca intrebuintiarea venitului prevediutu prin Art. 1 din acestu codicilu. Art. 4. Confirmu totu prin acestu codicilu dispositiunile ce amu luatu prin testamentele mele olografe, adica: lasu nepotului meu Constantinu Ion Manu casele mele din Bucuresci cu totu ce se afla intr’insele: mobile, cai, equipage si altele, cu osebire numai de bibliotec’a mea, ce o lasu Preasantiei Sale episcopului Iosifu Argesiulu, si de armele mele, ce le lasu d-lui generalu Ion Cornescu, după lista ce are fiacare din d-loru, lasu asemenea si nepotei mele Elena Cornescu, născută Manu, casele dela proprietatea mea Satulu-Nou, din districtulu Ilfovu, cu totu ce se afla intrensele, mobile si altele, precum si cu împrejmuirea si cu numerulu stanjiniloru coprinsi in acelu testamentu. Art 5. După încetarea mea din viatia, corpulu meu va fi inmormentatu la cimitirulu Sierban- Voda, in loculu cumperatu de mine, si după trecere de 7 ani osele mele voru fi strămutate împreuna cu ale repausatei mele socii in cavoulu ce se afla la beseric’a sântei Vineri din Bucuresci. Art. 6. Daca la moartea mea nu se voru găsi in cassa la mine bani pentru inmormentarea mea si pentru plat’a datoriiloru ce asi ave, atunci se va lua din venitulu susu diseloru doue proprietăți, Nasturelulu si Satulu-Nou, alu anului încetării mele din viatia sumele necessarii pentru acoperirea acestoru cheltueli si plata de datorii. Art. 7 si ultimulu. Cu esecutarea dispositiuniloru coprinse in Art. 5. si 6 din acestu codicilu insarcinediu pe nepotulu meu Constantinu Ion Manu. Acestea fiindu ultimele mele vointie, prin cari intarescu unele si preschimbu altele din dispositiunile coprinse in actele mele testamentarie precedinte, amu subscrisu acestu codicilu, facutu in Bucuresci, la 20 ale lunei Augustu, anulu 1873. Generalu Constantinu Nasturelu Herascu. Tribunalulu Ilfovu, sectiaa III. Nr. 1427, 1873, Augustu 21. Vedintu de noi, presiedintele secţiunii III, P. N. Voinescu. D-sea d. generalu Constantinu Nasturelu Herescu, cu suplica dela 20 Augustu 1873, registrata la Nr. 11,154, a depusu spre transcriptiune la acesta secţiune unu testamentu, cerendu totu-deptata a i se dă autenticitatea legale. Cu acesta ocasiune, presintanduse numitulu de mai susu in persona înaintea tribunalului, si citinduse testamentulu din cuventu in cuventu in audiulu si presinti’a sea, a declaratu, ca este alu seu, facutu din libera-i vointia si ca semnatur’a dintr’ensulu este propria a D-sale. Tribunalulu, pe bas’a declaratiuniloru făcute de testatoru si in virtutea Art. 860 si 861 din codicele civile, da autenticitate legale acestui testamentu si ordonă că gref’a se-lu transcrie in registrul u respectivu. P. N. Voinescu, N. Xida. (L. S.) Grefieru, Derzeanu. Nr. transcriptiunii 85. Nr. dosarului 1,396, din 1873. (Va urmă). „Liciliu‘au refera urmatoriele: Deputatiunea congressului nostru electoralu in 17 Septembre a. c. nou 9 are demanati’a avendu primire la Maiestatea Sa Imperatulu, conducatoriulu deputatiunei Mironu Romanu, archimandritulu si vicariulu episcopescu din eparchi’a Aradului a rostitu urmatoriele: Maiestate cesaria si regia apostolica, Progratiose Dóamne ! Ierarchi’a romana greco-orientala din Ungari’a si Ardelu, pe bas’a statutului organicu provediutu cu progratios’a aprobare a Maiestatiei Tale, si-a eserceatu mai de curendu unu dreptu cardinalu alu seu prin aceea, ca reposandu nereuitaverulu nostru Archiepiscopu si metropolitu Andreiu baronu de Siaguna, congressulu besericescu coadunatu la Sibiiu a alesu cu modalitatea prescrisa pre noulu Archiepiscopu si Metropolitu alu provinciei nóstre Metropolitane in persón’a Episcopului diecesanu alu Aradului Procopiu Ivacicoviciu. Noi, deputatiunea congressului electoralu din Sibiiu, inmanuandu deja documintele congressuali, ce contienu actulu alegerii de Archiepiscopu si Metropolitul înaltului guvernu alu Maiestatii Tale, — indresnimu cu profunda veneratiune a descoperi neclatit’a supunere omagiala a congressului besericescu facia de Maiestatea Ta, preagratiosu Domnu si rege alu nostru; totu-odata înaintea prenaltului tronu alu Maiestatei Tale preumilitu a suplică, ca pre nou alesulu Archiepiscopu si Metropolitu alu romaniloru gr. or. din Ungaria si Ardalu se Te induri in acestu postu alu seu pregratiosu alu intari.“ La ce Maiestatea Sa Imperatulu si Regele apostolicu a binevoitu progratiosu a respunde: „Primescu cu plăcere omagiulu congressului romanu gr. or. din Ungari’a si Ardelu, si respundu cu salutarea-mi cordiala. Resolutiunea mea in privinti’a alegerii de Metropolitu o veti primi in curundu pe calea Guvernului meu ungurescu.“ Preainaltulu decretu. La propunerea Ministrului meu ungurescu de cultu si instructiune publica, actulu Congressului nationalu besericescu gr. or. romanu, prin care Episcopulu Aradului Procopiu Ivacicoviciu e alesu de Archiepiscopu si Metropolitu gr. or. romanu, — cu acest’alu intarescu. Datu in Schönbrun 17 Septembre 1878. FRANCISCU IOSIFU m. p. Augustinu Trefort m. p. De pre valea Rocnei (Buconium) 1873. Conformu promisiunei mele vinu a-ti relată unele de pre aici ce credu a fi de interesu pentru lectorii stimatei „Gazete*. Publiculu romanu va fi asceptandu dela acestu tienutu purificatu de trainismu lucruri eminentii bune si frumóse, lu rogu inse a priori se nu-si concepa idei esagerate, se nu deducă dela tacerea mormentale, ce se observeza in acestu districtu romanescu facia cu publiculu romanu, la una indestulire sau fericire rara. Calamitatile si suferintiele, in cari face bietuîu poporu in alte tienuturi, domnescu in aceea mesura si pre aice. Voindu a-ti caracterisă situatiunea prin una definitiiine generale ar’ devede-ti marturescu, ca intrega atmosfer’a vietiei noastre este infectata de epidemia. Epidemia (cholera) in vieti’a sanitaria, epidemia in vieti’a politica, epidemi’a in vieti’a sociale. Coler’a, aceasta calamitate infricosiata rapésce si pre aci pre toata diu’a dieci de victime din fiacare comuna. La aceasta calamitate se asociasa si una seceta terribila, in urm’a careia începu a se uscă cerealele, cu deosebire cu curudiulu. Starea bietului poporu e trista, deplorabile, si me temu, ca va deveni si mai deplorabile. Nu mai pucinu reu, nu mai pucinu suntemu de compatimitu facia cu vieti’a nostra asia numita politica si sociale, daca este permisu a o botesă astufeliu. Asta-data voiu fi cu totulu obiectivu (—) in descrierea mea, me voiu margini a-ti impartasi mai multu numai impresiunile, si opiniunea mea făcută atatu din informatiuni catu din observatiunile făcute ici si cele, catu mi-a fostu possibile. Lumea scia, ca acestu districtu este representatu in diet’a pestana prin doi deputaţi, unu maghiaru (adv. Csery) si d. adv. Ioachimu Mare-