Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-11-21 / nr. 85
parlamentu, ce înghite pre fiacare anu cate 1.200.000 fl. Ceremu schimbarea sistemului, restabilirea ecuilibriului. Credemu ca este mai usioru a reduce salariulu officialiloru de tote catagoriele, decatu a incarca cu dări grele poporulu contribuentu.“ Boierii sciu, ca cu cleiu se prindu passerile. — Totu in obiectulu acestea s'a tienutu dilele aceste o conferintia in Csekelaka, unde cei adunați au combatutu mai inainte de toate numirea de apartita maghiara,“ după aceea a stabilitu, a nu viola uniunea cu Ungari’a, a primi in sinulu seu si cetatieni de alta limba si nationalitate, deca instiintiele acelor’a nu suntu îndreptate contra intregitatii statului si nu voru tinde a lua supremati’a din mana ungurului. In schimbu pentru acest’a ungurii sau mai bine ciocoii unguresci voru nisui din toate poterile a multiami pre nationalitati. — Precum vedemu, ciocoii vreau se lingă, ce au scuipitu. Inse munţi de auru de ne-aru promite ei, nu ne voru mai poate amagi. Franga -si gutulu, sparga -si capulu intre sine, noi vomu sei se portamu grige de necasurile nóastre. Una limba batjocorita. Una limba poate se esiste, desi poporulu, care o a vorbitu, numai esiste, nu mai traiesce; esemplu avemu limb’a latina si greca. Poporale, cari au vorbitu aceste limbe, au disparutu de multu de pe facl’a pamentului, si totusi ele traiescu, nu numai, dara, fiendu-ca poporale respectivesi redicasera cultur’a limbei la culmea cea mai înalta, poporule mai noue studiau si studiază aceste limbe, ca pre atari, in cari suntu depuse fructele capacitatiloru celoru mari. Poporulu inse, a cărui limba a pieritu, nu mai traiesce, nu mai pote trai, pentru ca ceea ce -lu face ca atare — poporul este limb’a, si indata ce si-a pierdutu limb’a, si-a perdutu si esistinti’a. De aici vine, ca dela inceputulu lumei si pana va mai trai poporu pre pamentu, tóte poporale se alipiea si se voru alipi de limb’a loru materna. Ast’a alipire catra limba a doveditu-o in tóté tempurele mai alesu romanulu, ca ce dela descălecarea lui in Daci’a au trecutu 1770 de ani, unu tempu frumosu acest’a, cate popóra n’au aparutu si disparutu pe langa romani, ori elu a remasu, sta si va sta cu stanc’a in munte, ca e verde cu stegiariulu, si si déca mare -i cresce frundia verde la capu, de unde foarte bene insémna Bonif.: ca romanulu s’a luptatu mai multu pentru limba de catu pentru viatia. Prin cate calamitati a trecutu limb’a romana, cum, de cate ori si prin cine a fostu ea amenintiata cu perire, acest’a cade in sfer’a literaturei romane; noi cesti de acum avemu datorintia a inregistra pentru venitoriu tentatiunile contemporane, cari tientescu la nimicirea limbei. Acestei datorintie sacre pentru fiacare romanu credu a satisface, candu veniu a inregistra o astufeliu de fapta, prin carea limba romanésca este espusa capricieloru străine, este obiectulu de batjocura; si, durere acesta fapta este aprobata de locuri inalte, inalte de unde nu se poate da apellatiune, numai gratia. Doar’ se venimu la lucru. Prin anii 1869—70, anii de revoluția pe terenulu invetiamentului ungurescu, toate comitatele, toate orasiele mai de Dómne ajuta, strigau in gur’a mare, ca regimulu se le faca scóla poporale, preparandia, scóla reale si mai sclen-dieulu tatalu inca ce? La alarmulu acestu generalu se treziră din somnulu letargicu si doi. din comitatulu Unidorei si in specia cei din capital’s comitatului, din Dev’a; si asia, cam cu ochii urdurosi si somnorosi — fugiră in susu fugiră in josu, strigandu, ca si loru le trebue scule de cele mai susu pomenite. Puternicii de susu -i intrebara: cu ce poteti ajuta caus’a scolaria? Atunci se stersera mai bene la ochi si se puseră pe cugete — mai alesu ungurii — caci mergandu colo in susu s’au desteptatu cu totulu din somnu, audiendu, cam care ar’ fi scopulu secleloru acestoru multe, dar’ apoi ei pucini 1/1 din populatiunea comitatului, ce se potu promite, candu acasa abia aveau alta, pre langa cei siepte prunci. Asia dar’, ce e de facutu ? Trebue intielesu cu majoritatea comitatului, cu romanii, si se contribuimu si noi ceva, ca dera comitatulu Unedorei a fostu vestitu, — atunci, candu traiea din sudarea tieranului. Svatulu se începe, apoi romanii inca s’au totu svatuitu, — firesce romanesce, asia catu acuma scarpinandu-se in capu -i manca fruptulu si -i bau suculu — pana ungurii i-au adusu acolo catu s’au invoitu se platesca 2% de dare directa pentru o edificanda scól’a reale. Se dice, ca intielesulu a fostu asia, ca propunerile voru fi paritetice, dara acest’a a fostu numai intielesu si nu condusu in scrisu, ca romanulu e prea lesne credietoriu, si apoi de regula totu mereu se insiala: asia o pati si aci. Unguriloru nu le au trebuitu alta, decatu condusulu acesta si indata fugiră la domnii de susu, asecurandui de 2% de dare directa. Acestia indata puseră in lucrare infiintiarea scólei reale. Candu era se se incépa prelegerile, professori pentru propunerea romana nici ca in palma; deci er’ se incepu svatulu si atata svatuira, pana candu romanii, se invoira, dîcandu ca se indestulescu, déca limb’a romana se va accepta ca studiu estraordinariu la acesta scóala. Nu, apoi mai plica cineva, ca romanii din comitatulu Unedorei nu suntu patrioti buni, 6/7 din populatiune, cu banii loru tieri scóla pentru cultura unguresca, cantandu in trimbitie si chimvale beneresunatorie, ca si litutla romana a ajunsu studiul» estraordinariu la scoal’a reale din Dev’a. Deci numai decatu au recomendatu si prof. pentru acesta »catedra“ firesce romanu, care se si intari cu o leafa »tocma de 200 fi. v. a.,* precandu professorii ordinari au o leafa »numai* de 1400 fi. v. a. Deci cu ajutoriulu lui Ddieu se începură prelegerile. In decursu de doi ani romanulu a platitu cele 2% regulatu, din cari s’a inchiriatu localitate si aceea s’a provediutu cu mobilele necessari, or’ posessorii cei mai marisiori, cu deosebire fisculu a negatu cele 2%, asia dar’ după doi ani vine regimulu si dice, ca cele 2% se nu se mai pretindă dela nime, ca va sustine elu scul’a, comitatulu se procuredie numai localitate pentru invetiamentu si prima mobilare. In catu pentru limb’a romanésca se propunea de prof. romanu si s’a propusu pana la finea lui Iuliu a. c. Cu inceputulu anului scolasticu 1874/5 prof. romanu s’a redicatu din postulu seu, din ce causa, acest’a póte nece elu nu o scie, necum se-o sciu eu, si s’a inlocuitu cu unuunguru,* bene se bagamu de sama, cu unu unguru, care a invetiatu, candu a fostu copilu póte dela servitore vre-o câteva cuvente romane reu pronunciate si acest’a acum e professoriu de limb’a romana; acest’a propune limb’a romana gramaticesce, si acest’a, bene se ne insemnamu, e denumitu de inaltulu ministeriu de cultu si invetiamentu. Eta dor’ batjocur’a batjocureloru. Acest’a procedura pote va fi unu pasu spre a cassa cu totulu limb’a romana, dér’ mai bene ar’ face, decatu se-o batjocuresca asia, după cum o batjocurescu. Acum vine rondulu la conducătorii din corni tatu, acum trebue se dica: »Sai ca-i periclu, si pre ce voru face apoi? De buna sama ar’ voru dice: ce se faci, in contra torentelui nu te p ,o Dar’ ruşinea rusineloru, ca unu comită tu manu se nu -si aiba scól’a reale romana, ci se se la.e instelatu de instelatorii seculari!!! Doi ! n. u. Mesagiulu Domnitoriului Boaiei: Domniloru Senatori! Domniloru Deputaţi! Deschidu asta di cea de antaiu sosiuos . Senatului reinoitu in terminulu fixatu de coaitisutiune si totu-odata a patr’a si cea din urma seaune ordinara a Adunării Legislative. Acestu faptu insemnatu nu s’aotiu ,iuse plini de catu prin bun’a intielegere ce a domnitu intre Poterile Statului. Elu este o dovada, ca Tier’a a dobenditu consciinti’a trebuintieloru sale reale si ca inainteza cu maturitate in desvoltarea morala si economica. Relatiunile nóstre cu Poterile străine continua a fi si in anulu acest’a din cele mai multiumitóre. Interessele Statului Romanu nu potu de catu se câstige prin practic’a politicei nóstre estemare lasata numai pre legalitatea tractateloru si respectarea drepturiloru. In ceea ce privesce armat’a, constatatu cu multiumire progresele făcute. Repedîtiunea, cu care in temn’a acest’a o parte a ei a potutu fi concentrata pe Ialomiti’a, precum si mariurile si manevrele ce s’au esecutatu si la care am avutu satisfactiunea a vede asistandu si representantii celoru mai multe armate străine, dovedescu, ca Tior’a se afla pe calea unei bune organisari militare si ca nu are a se câi de jertfele ce aduce pentru dens’a. Dorobanţii, acestu poternicu elementu militariu, care prin recrutarea anului curentu s’au infiintiatu in toata tiar’a, au aratatu din nou cu cata înlesnire poporulu romanu poate fi deprinsu la arme, si ce suntemu in dreptu a aşteptă dela armat’a teritoriala. Asemenea s’a potutu vedé, chiaru din primulu anu alu organisarii, resultatele ce artileri’a judetiana, creata prin legea dela 12 Martie 1874, promite pentru viitoriu. O mesura nu mai pucinu bine-facatoria, luata de Guvernulu Meu si care merita a fi semnalata Domnieloru Vóstre, este introducerea exercitieloru militare obligatorie in scólele publice. Legea de recrutare din 1864 ne mai fiindu in armonia cu reformele introduse in organisarea armatei, Guvernulu Meu se va presenta, chiaru in acesta sesiune, o noua lege de recrutare, basata pe principiulu servitiului militariu obligatoriu si personal pentru totu terenulu validu. Domniloru Senatori si Domniloru Deputati, in urm’a modificariloru introduse de Domniile Vóstre in legea comunala, consiliile comunale s’a reinoitu si alegerile s’au facutu in tota tiar’a in cea mai deplina linisce. Catu pentru comunele rurale in deosebi, Domniile Vóstre veti pote vedea, din tabloulu ce vi se va infacisia, nouele circumscriptiuni fixate provisoriu de consiliulu Meu de ministri. Din acestu tablou results, ca numerulu comuneloru rurale s’a redusu mai la diumetate. Guvernulu Meu a luatu toate mesurile necesare pentru ca, prin regulamente, instructii si prin o deosebita priveghiare, legea pentru organisarea servitiului sanitariu, votata de Domniile Vostre in sesiunea trecuta, se se aplice strictu in toata întinderea tierei. O conferintia medicala internationala s’a intrunitu ver’a acest’a la Vien’a. Romani’a a luatu parte la lucrările ei, si Guvernulu Meu este in ajunu de a incheia doue conventiuni medicale cu Statele ce au participatu la acea conferintia. Prin legea votata in sesiunea trecuta pentru mărginirea epizootiiloru, s’a potutu opri indata întinderea bólei de vite in unele judetie unde se ivise. Si in anulu acest’a Guvernulu romanu a fostu representatu la comissi’a internaţionala permanenta de statistica, ce s’a trenutu in vér’a trecuta la Stockholm. Serviciulu telegraficu si postalu continua a se intinde si a se imbunatati Conventiunile cu Russi’a si cu Serbi’a, votate de domniile vóstre in se^una trecuta, s’au pusu in aplicatiune. , Guvernulu Meu se va supune in curandu, ratificare, noulu tractatu postalu internationalu eiatu (la 9 Octobre trecutu) la congressulu dela Barn’a, la care representantulu nostru a luatu parte împreuna cu delegatii celoralalte State. Legislati’a noastra administrativa este departe a fi complecta, si Guvernulu Meu se va premia, in acesta sesiune, proiectele de legi pentru rganisarea ministeriului de interne, catu si pentru d iministrarea judetieloru. Ia urma modificării leii comunale si a reducerii numerului comuneloru rurale, este neaperatu a se reduce si numerulu de dasi si a se face întinderea circumscriptiiloru actuale mai in reportu cu numerulu si întinderea comuneloru rurale. In ramuru Agriculturei, Comerciului si Lucrariloru Publice, Guvernulu Meu a cautatu a îndestulă, in marginile midiuleceloru votate, cerinttele