Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)

1874-03-26 / nr. 23

judecători’» regia insestrata cu drepturile judecă­toriei cambiale, i s’aru dă giojdulu de moarte. Ce nefericire au fostu aceea pentru Urbea Fa­­garasiu, catu si pentru Districtu, ca calea ferata s’a claditu in alta directiune, prin care districtulu acest’a s’au eschisu de bunetatile comunicatiunei calei fe­rate? — Dara candu aru mai ajunge inca si acea crise, ca se perda administrati­unea politica si jude­­catori’a, atunci nu ar’ lipsi altu ceva, decatu cu locuitorii orasiani meseriasi si comercianti de im­­preuna cu locuitorii Districtului, cari traiescu din deosebite ramuri de castigu din estu orasiu, sesi caute mântuirea loru in peregrinare. Considerandu déra, ca Fagarasiulu este depar­­tatu de Sabiiu de 10 miluri, apoi de Brasiovu de 9 miluri, i s'aru impune una sarcina forte mare prin acéstea, ca partidele in căusele loru procesuali, pentru intabulare la cărțile funduarie, agendele of-' fanali, si alte mai multe procese se ostenesca asia cale departata. Cu considerarea susu produseloru si, credemu, ponderoaseloru arguminte deja binevoesca Inalt­a Ca­mera a luă in consideratiune aceasta propunere pa­­trioteca, respective umilit’a nostra cerere, apoi cu corespundiatoria atatu intereseloru Urbei Fagarasiu, catu si a districtului intregu, c­a o redica la valore. La casu candu s’aru satisface acestei cereri, oferedia Universitatea Urbei Fagarasiu de împreuna cu a Districtului, de a clădi din midiulecele sale proprie fara ingreunarea statului tóte edificiele ne­­cesarie in interesulu administratiunei politice, jude­cătoria, cărțile funduarie, perceptoratulu gremiale, secțiunea politiana si si carcerile necesarie. In numele Universitatei districtuale si urbane. Fagarasiu, in 26 Fauru 1874. Tacsatiunea paduriloru. Tacsatiunea forestiera este de 3 feliuri si a­­deca: computarea productiunei materiale, a folosului in bani si in fine a dobendei, ce resulta după capitalele active la es­­plotarea forestiera. Ea se deosebesce de or­­ganisare, care asemenea ajunge, inse numai mediu­­locitu la unu anumitu usufruptu periodicu, mai an­­taiu prin aceea, ca ea (lacsatiunea), fara a ave in vedere cea mai mare posibile productiune preste totu, staruesce mai vertosu, a afla matematicesce, pentru durat­a turnusului seu rotatiunei intregi, o folosintia anualminte egala, seu ca eruedia pentru anumite intervaluri, periode de lacsatiune, o cifra usufruptuale, care se urca seu cade progresiva. Folosinti’a egala e pe fla­care anu dor’, de care organizatiunea se ocupa in lini’a d’antaiu. Sau cu alte cuvinte, pre candu organisarea forestiera, tie­­nendu socoteala de toate impregiurarile, influintiatorie asupra productivității paduriloru, nisuesce ale aduce pe acestea mai antaiu la starea regulata, normale, de unde resulta de­sene o productiune, respective unu usufruptu egale si duraveru pe fia­­care anu, pe atunci lacsatiunea se ocupa mai an­taiu de acestu usufruptu, apoi si adeca pe veritoriu numai de starea si productiunea­­padurei, ce aterna dela impregiurari, cari nu se potu pre­cisă prin forme matematice, in tota întinderea loru. Noi se ne ocupamu de asta-data numai de computarea materiala a productiunei — cu alta ocasiune poate se ne apucamu si de celelalte soiuri de lacsatiune —. Aceasta metoda se pune in lu­crare cu deosebire la vendiari sau ce totu-una este la cumpărări, segregări, la împărțiri, la ficsarea contributiunei paduriloru etc. In atari casuri este adeca de neaperata lipsa a erua, după formele matematice atatu productiunea temporala, catu si cea normala si mediulocita pretiulu sau va­­loarea padurei respective. Calcularea productiunei după formele matematice o mai reclama in fine si impregiurarea, deca e neaperata de lipsa, a se de­termină pe durat­a turnusului intregii folos ntia egale pe fia­care anu, fara că padurea de presente se se afle in starea normale. Factorii ce servescu de base la computarea productiunei padurene suntu: frutificatiunea (Be­stockung, starea arboriloru mai aproape sau mai de­parte unulu de artulu), etatea singurateceloru parti ale padurei, mass’a actuale a lemneloru si aeres­centi’a loru. Dupa cumu se rad­ima Computarea pe toti sau numai pe unii din acesti factori, cari tac­­satorele trebue se-i eruedie cu tota actfratefci’a, asia suntu osebite si metodele de computarea productiu­nei forestiere. Fia-care metoda vnse, aplicata intre impregiurari sie-si corespundietóre, duce la resulta­­tulu dorita. Lemnulu, precum se scie, nu este că alte ve­getale, se dé in fia­care anu folosu, ci elu se a­­gramadesce pentru ore care tempu, dandu apoi o massa mare, asia dicundu, dobend’a congramadita. Cunosbinduse etatea cea mai potrivita pen­tru taiarea lemneloru, precum si suprafacîa padurei, se poate asecură chiaru si prin acesti 2 fac­tori unu usufruptu duraveru, impartiendu padurea in atatea parti egale, cati ani tiene turnusuri sau de cati ani se fia lemnele de taiare. In fia­care anu se taia cate o parcela, grigindu, se’ntielege, fara amenare de împădurirea ei de nou. De aici inse nu urmedia, ca usufruptulu are se fia anual­­minte egale, neci chiaru atunci nu, candu terenulu ar’ fi de una si aceeasi calitate, ca­ci elu, usufrup­tulu, atarna si dela alte impregiurari: fruticatiune, solik lemneloru, etatea etc. Aceste neregularitati se potu vnse eu tempulu delatură. Neregularitatea in etate dispare d­­e­ pe’ncetulu de sene, taiandu padurea parcela de parcela; or’ neregularitatea in frutificatiune se poate delatură prin o crescere si cultivare raționala a padurei, si cu atata mai cur­­rendu, pe catu turnusur este mai scurtu. Dispa­­rendu der’ aceste neregularitati, in urm’a esplotarei padurei percela de parcela si in crescerea rationale a ei, computarea productiunei, respective folosinti’a anuale, se pote îndeplini cu mai mare precisiune si esactitate, si acest’a incependu adeca cu turnusul urmatoriu. E lucru pro firescu, ca esplotarea pa­durei in parcele egale pote se aiba locu numai fa­cla de păduri cu unu­pamentu egala si in impre­giurari egale, apoi in păduri inferiore (provenite din trupinile arboriloru taiati) si medie (provenite parte din trupini, parte din semeitia). In aceste casuri totu se mai potu scoate folosintie egale din parcele egale, dar’ in alte casuri nu. Bonitatea egale si prin urmare productiunea seu folosinti’a anual dintre egale, care la randulu seu atarna si ea dela toate impregiurarile influintia­­torie asupra productivității padurei, se gasesce inse numai arare­ori si in păduri de estensiune mai mica. Cere dar’ de multe­ ori trebuint­a, de a introduce mai multe rotatiuni, chiaru că si la cultur’a plan­talor de campii. In atari casuri calcularea pro­­ductiunei se poate efectuă mai bine, reducandu osebitele parti de pădure la o bonitate egale. La eruarea bonității terenului e de lipsa se averiu totu-deauna înaintea ochiloru mass’a lemneloru din parcel’a cea mai betrana. Bonitatea cea mai escelinte se ficsedia dreptu­­, or’ celelalte bonitati se esprima in decimale d­­e: 0-9, 0-8, 0-7, 0-6, 0-5, 0-4, 0 3, 0-2, 0-1. O padure organisata după unu turnu­m de 100 de ani se fia constituita din urmatoarele parcele: 50 jugere dandu la taiare cate *100n° 30 , » * „ » 70uJ •20 „ » » » » 45n° atunci unii reductionali sunt 1, 0*7, 0-45 Si prin urmare suprafeciele reduse: 50 X 1­0- 50 30 X 0-7 — 21 20 X 0-45 = 9 la­olalta 100 “ 80 Aceste 80 de jugere reduse dau fia­ care unu cuantu egale de lemne, adeca cate 100n°. O a­­tare precisiune nu este inse cu putentia in turnu­suri d’antaiu, candu padurea este tare neregulata, cum suntu buna-era pădurile comuneloru romanesci, apoi de s’ar’ fi esecutatu bonitatea catu de cu acu­­ratetia si catu de cu mare bagare de sema. Vrendu vnse totusi a statori si in aceste impregiurari folo­sintie anuale egali inca in turnusuri d’antaiu, acé­st’a se pote intempla numai pe centulu regularita­­tii si alu starei normale a padurei. Reductiunea se face aici, cum s’a aratatu mai susu, după mas­s’a lemneloru, ce se vine pro jugeru la taiare. Pa­durea se imparte apoi in atatea parcele, de cati ani vremu se fia turnusuri, sau lemnele pe tem­pulu taiarei. . . aaaevnq eo dijsit ! Dupacum vediuramu si mai susu si dupacum vomu vedé si mai la vale, lemnele sau arbo­rii dau doband­a cea mai mare numai a­­jungungu la oare­care etate. Acésta etate in complecse de pădure mai întinse este, că se dicemu *) 100n° = 100 stângini normali ai 100c' (= 100 urme cubice); 1 stănginu de 3' de lungu cuprinde 75—80c', asia, expressiunea istorica a tractarei padurei si unu semnu caracteristicu, pentru ajungerea de o camu­­data la hnu usufruptu anualminte egalu si dura­veru. După ea se poate calculă, cumu vomu vedé mai la vale, si intervalulu, catu este de departe păduricea de starea normale, seu catu tempu se recere, pana se ajunga ea la aceasta stare, care singura este capabile se da celu mai mare posibile cuanta de lemne. (Va urmă). Nontati diverse. — In Fagarasiu se tienu in 29 ceremoni’a impartirei medalieloru de resbellu, fundate de Mai. Sa cu occasiunea jubileului de 25 ani împliniți in 2 Dec. 1873. Toti cari bara parte la bătălie se decorară; 400 mii fr. in totale se spendara la me­­dalionele de bronsu pentru intrega armat’a im­­­peratesca. — (Sinodu protopopescu.) In 3 Aprile tienu d. Prota Ioane Haneasinodulu prot. alu Sibiiului gr. or., in care starea scóleloru ocupă locu de că­petenia, care ar’ trebui petutendenî se ocupe toate fortiele si prin comune, déca vremu se nu recademu, ca numai in cultura vomu afla viitoriul ce ne subride. .. (Preotu gr. cat. soldatu.) Preotulu An­­toniu Popu din comun­a Macea comit. Hunidoarei după 5 ani ai preotimei langa parinteseu, in etate de 29 ani, fă asta vara înrolată la militia si trans­­portata la regim, din Beserica Alba, si servesce că gregariu. Auditati o batujocura ca aceasta? Epis­­copi­a de Lugosiu va lasa aceasta pata nerevindecata Mai.Sa, dieta, ministeriu si toti dieti fia mișcați că se se repareze aceasta culumina faptica, provenita dela nisce trengai de maghiari, că actu de resbunare, pentru ca Popu a conlucratu a se suspinde notariulu im­­pusu de judele processuale maghiaru fara alegere, după reportul „Fed." Reclamu si protestu pana la tronul — — Archiepiscopulu din Colonia (Köln) inca fă arestatu pentru nesupunere la legea confessionale in 31 Martiu. Alti 50 preoti se arestara la Trieru totu din caus’a acésta. A inceputu dór’ martirismulu in G­ermani’a. Ledochovsky nu vre a se presenta înaintea tribunalului bes. din Berlinu. — In Francia catolicii cu dieci de mii se aduna a se roga pentru scaparea papei si a bes. cath. de persecutiuni. Ce va m­ai Urma si de aici? — — In Panciova naţionalii serbi si romani uniti esira victoriosi cu alegerea Deput. Dr. Poli­tu cu 4961 voturi, in contra dep. deakianu, care abia căpătă 3041 din 8002 alegatori. Ecca unirea na­­tionalitatiloru la­olalta ce resultate are! Anunciu Literariu! Nou’a editiune a mapei tieriloru tiene­ne t­ó r i­e de Corón’a Ungariei pentru scólele poporali data la lumina de • Eugeniu Bordeaux, asteptata cu neastemperu, va esi in scurtu de suptu pressa. Pretiulu ei, colorata fitiu si extinsa pe pandia, pentru a se impătura, e 7 fi. 60 cr. (La cerere chart’a se va da si necolorata si nespandiata pe langa pretiu correspundietoriu). Comandele se voru presemna si in ordinea so­­sirei loru se voru si resolvi. Singurulu depusu pentru Ardealu e la F. Michaelis in SiBliu. 3 (Piatr’a mica Nr. 1®.) Nr. 1547/v. c. 1874. 2-3 '«ftiMi»» f r~n • n r Cefiferinti’a ordinaria a comitetului representa­­tivu comitatensu alu Turdii, se va tiene la 90 Aprile a. c. st. n. in opidulu Turd’a, ceea ce la ordinulu domnului comite supremu se aduce prin acest’a la cunoscienti’a tuturoru membriloru comite­tului, cari locuescu in si afara de comitatu, cu a­­ceea observare, ca agendele mai de căpetenia ale a­­cestei conferintia, voru fi: revisiunea ratiociniului finale pre anulu 1873, impartirea lucrului de drumu pre anulu 1874, si pre lenga mai multe agende asemenea ponderose, resolvirea mai multoru ordina­­tiuni, rescripts si recursitiuni. Turd­a in 26 Martin 1874. — Vice-comitele comitatului Turdii Miksa, vice - comite.

Next