Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-01-13 / nr. 4
Gazet’a ese de 2 ori: Joia si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajateriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe ‘/i 8 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2 Va gaibini mon. «unatoria. Nr. 4. Brasiovu 25113 Ianuariu v Anula WAHL Se pronumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tscs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. • * 1874. Stimate Domnule! Unu morbu greu de care a fostu cuprinsu unu membru alu familiei mele m’a impedecatu a mi inplini mai curundu un’a dintre cele mai plăcute datorii. Precumu de unu siru de ani incoce, asia si in estu anu cu occasiunea anului nou, care totu deodata e si diu’a mea onomastica, amicii mei cei buni precumu si multi dintre cunoscuţii mei au avutu bunetate de a me fericită si a-mi gratulul Precatu de pretiose mi suntu semitemintele de iubire si ademintia ale amiciloru si connationaliloru mei, precatu me ’mbucura manifestatiunea acestoru semiteminte, pre atatu, de nu mai raultu, face se -mi salte anim’a de bucurie acea impregiurare, ca (prin acest’a) ni se mai presinta inca semne, cari ne anuncia, ca mai esistu inca legaturi, cari — in cursulu processului de dissolutiune, in care se afla corpulu nostru natiunale de 8 ani inceci, — mai tienu unele parti ale totului la olalta dandune, déca si nu garanti’a, celu pucinu sporantia, ca processulu inceputu nu se va fini, ci se va curma! Mai vertosu din acestu punctu de vedere, dér’ si pentru ca, a me adressa cu sirurile mele specialu catra fia care dintre connationalii mei, cari m’au onoratu cu felicitarile loru, mi-ar’ fi peste putintia, mi-amu luatu voie a-mi alege calea publicitatei si pe acest’a a-mi implini datori’a preplacuta de a da espressiune celei mai cordiali si mai sincere multiamite tuturoru aceloru amici, cunoscuti si connationali ai mei, cari au avutu bunetatea a me onora cu gratulatiunile si fericitarile loru mie multu pretiose! rogandu-i pre toti a primi si din parte-mi fericitarile cordiali si gratulatiunile mele de unu anu nou mai fericitu, atatu pentru densii si familiele loru in specialu, catu si pentru comuna nóastra mama — veduvnta! Primesca totu deodata acei amici si cunoscuti ai mei si assecutarea, ca nu -mi voiu uită neci candu de sacrele datorii, ce le amu cu fiiu credentiosu alu natiunei, precumu si ca cele mai frumoase si mai plăcute dile ale vietiei mele suntu in cari, in unu numeru asia frumosu, potu conveni, déca nu in pereana, celu pucinu in cugetu (in scrissu) cu multu stimații mei amici personali si de principia! Se traiesca națiunea! Pestea 8 Ianuariu 1874. Lad. Bas. Br. de Po p p. Autonomia Croației. In fine elementulu slavu si anume naționalitatea specifica serbo-croata, a castigatu garanții ale existentiei si prosperitatiei sale de atata valoare, in catu națiunea loru va face foarte bene, deca se va prosterne de inaintea altariului, fiacare după ritulu seu, si va multiami Dumnedieului Sabaotu pentru bunătățile pe care le au aruncatu presto densii cu profusiune. Dér’ apoi arasi, ar’ fi vai de sufletele loru, déca in nesce momente in care si popora întregi cadu in deliriu, ar’ comitte nebuni’a de legatu, pe care o au commissu romanii ardeleni in Novembre et Decembre alu anului 1865, condusi de servilismulu loru si de lips’a oricarei experientie instructive pe terrenulu politicu. Beu făcu romanii, ca nu se ocupa mai desuli mai inadensu cu lucrurile serbo-croatice, Beu făcu ei, deca uita asia curundu, ca diet’a unguróna ametîta de trufi’a sa ne mai audita, in 1844 pusese croatiloru terminu de siese ani, ca se invetie unguresce. Pe diet’a unguróna o întăriseră in trufi’a ei renegatii si maghiaronii, de carii serbo-croatii inca au mai multi decatu este sanetosu pentru organismulu nationale. Dera spiritulu neuitatului loru publicistu si literatoru Dr. Ljudevit Gay (decoratu de imperatulu Ferdinandu cu unu auellu in briliante) si alu banului loru Jelacich, morţi amenduoi sub persecutiuni, au fostu cu croaţii; acelu spiritu domina si astadi in trensii, ii inspira si ’i intaresce in amarea catra patria, naţiune, limba si libertate. Asia dera Croaţi’a siSlavoni’a se bucura nu numai de dieta, adeca parlamentu propriu, după systhem’a de una camera, ci acea tiara câştigă in dilele trecute si ministeriu propriu, si mnea tocma in sensulu in care lucra cativa romani deintre cei mai calumniati in anii 1863—5, ca se’lu aiba si marele principatu alu Transilvaniei. Adeca cumu, ce? Eca asia: Diet’a Croatiei a elaboratu si adoptatu unu proiectu de lege, in poterea caruia banulu si trei capi ai despartiementeloru guberniului seu, se fia responsabili pentru faptele loru, nu numai facia cu monarchulu, ci si facia cu diet’a tierei loru. Asia dela banulu este consideratu ca unu ministru presiedente, eraurei trei capi, dela justitia, administratiune si culte, ocupa locu de ministrii pentru acelea trei resorturi. Acelu proiectu de lege recomendatu chiaru si de ministrulu presiedinte Slavu, a fostu sanctionatu de catra Mai. Sa, apoi pucinu după aceea banulu Mazuraniciu Ta publicatu cu lege sanctionata. Mare a fostu bucurie a croatiloru in acea din applausele si strigările de Zsmo nu mai voiiu se încete, era după aceea celelalte popoara slave raspunsera cu Dobre si Dobre din toate partile. De atunci renegații au pusu capulu in pamentu; ei s’ar’ reintoarce, dara este prea tardiv; caci partit’a nationale croata nu a uitatu nenumeratele pericule si umiliri causate tierei si natiunei, prin renegați; de aceea ’i si goniră pe toti din tóate funcțiunile, se uita la ei ca la nisce leprosi, si ’i tramitu la Pestea, ca se’si ie de acolo resplat’a loru. Suntu memorabili cuventele banului Mazuraniciu, pe langa care a publicatu excel, sa legea de responsabilitate. Banulu adeca a disu intre altele: »De aci incolo in Croatia va fi cu totulu impossible unu gubernu, care nu va respectă legile, era banulu Croatiei nu va mai fi functionariu feudalists, ci elu va fi simplulu executoriu alu legiloru aduse de naţiune împreuna cu regele. w . Minunatu. Eca, tocma asia intielegea cei buni in 1863/4 misiunea diplomei leopoldine din 1692 pentru marele principatu alu Transilvaniei. Gubernatoriulu sau voivodulu Transilvaniei cu consiliarii sei, se fia responsabili nu numai catra corona, ci si catra dieta, catra poporu. Si in adeveru, unu pregustu de responsabilitate incepuseramu se aveau in mai multe interpellatiuni îndreptate catra guberniulu de atunci, la care se lua si respunsuri. Asia se prepară terrenulu. Dara cati pricepea lucruri de acestea in acelea tempuri ? Unionistii, sau mai dreptu, fusionistii mascati si unu candidatu de episcopia la Banatu, turburaseră foarte tare capetele oameniloru. Asia dera stiigajia nu se va mai potu amesteca in administratiunea interna a Croatiloru, nu le va mai tramite pe capu deregatori de ai sei; dreptulu electorale nu’lu va mai atacă; limb’a maghiara nu o va mai impune nici cu forti’a nici cu siold’a; justiti’a nu va mai fi corrupta cu bani dela Pestea; instructiunea publica nu se va face de unalta a desnationalisarei, scólele nu voru fi gradina de plante, in care se se cresca renegaţii si trădătorii de sânge; ministeriulu ungurescu nu mai pote se tramita la Croati’a banu de calibrulu unui baronu Bauch, pentruca diet’a Croaţiei este in dreptu a’lu trage la răspundere pe elu si pe cei trei capi subordinati lui, a’i dă in judecata si a’i trânti, déca nu se voru porta cumu se cade, era anume pe domnulu banu ilu voru tramite preste Drav’a in Ungari’a, spre a joca la tarocu sau vist împreuna cu exministrii unguresci. Asia independenti’a Croației este recunoscuta si sanctionata intr’unu modu foarte intreleptu si salutariu, pentruca au remasu totusi legaturi de ajunsu intre Ungari’a si Croati’a, si intre acesta cu imperiulu, in sensulu principiului federalisticu, pentrucă se nu fia téma niciodată, ca se va potu rupe de catra imperiu, cu singur’a exceptiune de unu casu cu totulu neprevediutu, candu adeca insusi imperiulu ’iar’ dă cu piciorulu, buna-óra, cumu făcuse de demultu imperatulu Aurelianu cu Daciia, pre candu ’la disu. Bemasu bunu tiara nefericita, pentruca imperiulu nu te mai pote apară nici tiene. Dara in historia avemu nenumerate casuri de acelea, unde provinciele au cadiutu dela staturile cele mai rigorosu centralisate, candu prin forti’a armeloru străine, candu prin revolutiune, déca a successu. Dera statulu are in marile sale armat’a, finantiele tierei, marin’a, postele si telegrafele; deci déca perde totusi din provinciele sale, atunci este elu de vina, si nu provinciile, atunci nu e potere de viatia in statu, si apoi de unu cadavru cine se se mai tiena, si dela corăbii sparte se departa toti crotianii si siarecii. De aci incolo, precumu Croaţii isi cunoscu fortiele, intocma ei au si conscienti’a defecteloru si neajunseloru, se intendu pana unde le ajunge straiulu. Scurtu si bene, Croati’a nu numai este autonoma in cele trei ramuri ale vietiei publice nationale, ci se bucura si de garantii ale drepturiloru si ale poterei sale; calea ’i este deschisa catra desvoltare continua; limb’a serbo-croata domina inca si că limba de comanda la militi’a territoriale (Landwehr). Sub conditiuni că cele coprinse in actulu de inpaciuire cu Ungari’a, si pe langa nouele garantii, ’ia venitu foarte bene chiaru partitei nationale, a lassa terrenulu passivitatiei si a se involi că se ia parte tier’a cu Vreo treidieci si atati deputaţi la diet’a centrale dela Pestea, de unde apoi se alegu croaţi si in delegatiuni. Dara credeti DV. oare, ca acea împăciuire si acelea garanţii date croatiloru, voru fi placandu umeniloru? Nici vorba. Celu pucinu judecandu din tonulu mai multoru diarie unguresci, apoi acelea vomescu focu si flăcări, se trantescu cu capulu de pariete, injura pe ministrulu Slavu, pe banulu Mazuraniciu si pe toti barbatii cei mai de frunte si cei mai devotati natiunei si patriei. Din toate inse, „Reforma comitelui Lonyai isi face de capu cu furiile sale, pentruca acestu diariu uita de a sa demnitate pana la mesura ce caracterisedia numai