Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-08-01 / nr. 56
Hr. Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Foi'a, cftndu concedui ajateriale. — Pretiuni: pe 1 anu 10 fl., pe */i 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. T. a. pe unu anu seu 21/* galbini mon. sunatoria. Anula XIXVII. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 or. Tacs’a timbrata a 30 cf. de fiacare publicare. Brasiovu 131 Augustu 1874. -----------------' ■ ............. ...................................... Dela adunarea &ssroratiunei romane etc. tienuta in Deva primimu impartesirea, ca ea a fostu foarte bine cercetata. După deschidere prin Presiedintele si dupa impartesirea reporteloru din partea Comitetului se trenura vro 6 discursuri de importantia. Eroulu nostru Axente unu discursu despre miseri’a poporului romanu care e de vindecatu. DD. Russu, Boiu, Lapedatu, Vui’a si Dragescu, toti insinuati trenura discursuri, numai celu din urma recesse din caus’a scurtării tempului. Concertulu prenunciatu a esitu cu applause si balulu datu marti ser’a fu bine cercetatu de multe dame din diverse locuri- Venitu inca a incursu in suma imbucuratoria. Biroulu de pana acum a remasu reinsarcinatu cu agendele că si pana aici, fara catu de pucina modificare. Se traiesca si alegatorii si realesii cu totanulu! Loculu adunării viitorie s’a defiptu pe anulu viitoriu in Lugosiu la dumineca dupa la Augustu. — Mai pe largu ne voru informa reported. Min. Bittó, Ghyczy, Szende chiamati de regele la Vien’a voru tienu consiliu ministerialu communu in caus’a militaria. Metrop. Ivacicoviciu, alesu patriarchu alu Serbiei, e intaritu de Maiestate, si confirmarea s’a tramisu la Carlovicz. ‘ Noulu patriarcu in Vien’a -si facu visitele officiose. îndelunga, prospera se-ti fia missiunea iubilate archipastoriu nestoricul — Brasiovu in 10 Aug. 1874. Ce viua satisfactiane si espressa bucuria mai relatamu despre placut’a surprindere, ce nu causa dîlele aceste o grupa de frati calatori din Romani’a libera si anume din urbea Berladu si trenutulu ei. In acesta urbe a României de preste Milcovu esiste de mai multi anni o scóla normala, cum se numesce acolo, sau unu institutu preparandialu, cum ei dicemu noi aici, care s’a infiintiatu din partea „associatiunii pentru cultur’a poporului romanu“ din acea urbe cu scopulu si destinatiunea, ca se provéda scólele din comunele rurali ale judeciulu Tutov’a cu invetiatori calificaţi, luminaţi si apţi d’a poté invetia si lumină si pre alţii. Cu finea an. scolasticu tr. au absolvitu cursulu preparandialu in acestu institutu vr’o 52 de juni romani, cari la toamna se voru aplică de invetiatori in comunele rurali ale acelui judeciu. Si aceştia sunt fraţii caletori, cari prin sosirea loru neasceptata in mediloculu nostru, ni-au causatu placut’a surprindere si bucuri’a, ce nu ne potemu conteni a o manifestă. Dlu D. L Popescu, professore la liceulu din urbea Berladu, professore de agricultura la institutulu preparandialu mentionatu si presiedinte alu associatiunii de acolo pentru cultur’a poporului romanu din acelu judeciu, a avutu fericita si salutari’a idea, d’a întreprinde cu junii candidati de invetiatori o caletoria de esperintia prin Romani’a si partile limitrofe ale Transilvaniei. Astfel in trup’a juniloru romani, plecandu din Berladu in frunte cu doi. professorii Popescu si Hergescu, a cestu din urma professoru de music’a vocale la acelu institutu, — dupa o caletoria apostolica de trei septemani, in care restempu a percursu territoriulu romanu dela Berladu pana la passulu Oituzului, si de acolo secuimea de-a lungulu, sosi in fine la Brasiovu in seria dilei de 7 Augustu e. n. Precandu străinii, cari i vediura intrandu in orasiu in ordine si mersu plinu de tactu ostasiescu, credeau, ca sunt nisce grăniceri romani,’ cari vinu se faca cortele pentru ostea romana pre tempulu manevreloru de toamna, pre atunci fam’a respandi că fulgerulu prin tote straturile societăţii romane vestea adeverata despre scopulu caletoriei fratiloru berladeni. Sambeta demaneti’a junii romani sub conducerea măiestrului loru cantara in coru intrega liturgi’a ce se celebră in beserica sântei Treimi, era domineca demaneti’a in beseric’a sântului Nicolae. Totu domineca la 6 ore d. m. delectară publiculu numerosu din sala gimnasiului romanu cu o mulţime de canture regulate si dupa arte cu deosebire naţionali, cu care ocasiune secerară applausele publicului intregu si dovediră celu mai promptu exerciţiu si in artea musicei vocale. Asta di desu de demanetia ospetii romani plecară la Zernesci si giuru, de unde intorcandu-se orasi la Brasiovu, voru plecă preste Ploesci si Bucuresci catra casa. Astfeliu fiitorii invetiatori in comunele rurali ale judeciului de Tutov’a, essindu din scol’a teoriei, avura cea mai buna ocasiune d’a percurge in scurtu tempu si o scóala practica. — Multiumindu Dlui Popescu, care prin essecutarea ideei sale ne oferi placut’a ocasiune, d’a in formă si noi o mai chiara idea despre situatiunea instructiunii publice in Romani’a, le uramu toata fericirea si dorimu, că staruinitele, zelulu si ostenelele loru intru luminarea, cultivarea si nobilitatea fragediloru surceli ai poporului romanu se fia incununate de resultatele cele mai splendide. Acest’a este uniculu triumfu, ce este datu institutoriloru bravi ai poporului. — — Politic’a maghiarismului ultraistu ’si-a perdutu totu creditulu nu numai in interiorulu monarchiei, der’ si in afara la toate natiunile civilisate. Pana mai eri alalta ori erau germanii seu mai bine disu prusii, cari cu puterniculu loru cancellariu cu totu, treceau inca de cei mai buni amici ai maghiariloru. Astadi ar’ fi o mare cutezantia de a mai presupune asemenea. Press’a germana cu deosebire cea esterna, combate de unu timpu incace necontenitu politic’a maghiara, o combate fara nici o crutiare. Si ce se vedi, insusi foi de carecteru semi-officiosu, ba chiaru de acele, cari porta coloarea livreeloru bismarkiane, condamna astadi in gur’a mare metechnele de suprematia maghiara. Avemu inaintea noastra unu numeru din cele mai recente ale Gazettei de Augsburg — »Augsburger allgemeine Zeitung,“ care contiene unu articulu despre legea electorala din Ungaria cu referintia la nationalitati. Trebuie se recunoscemu, ca scriitoriulu acestui articulu -si da cea mai mare silintia de a apera adeveratele interesse ale nationalitatiloru si impregiurarea, ca incepe cu sasii si apoi se ocupa de serbi, romani si slovaci, nu ne poate conturbă nici decumu in parerea nóstra. Un’a vise vedemu de aci, ce nu ne este dealtmintrea cunoscutu, ca adeca a ajunsu unu tipetu de durere alu sasiloru transilvăneni spre a desteptă si pre prusso-germani din bunele păreri care le mai aveau despre constitutionalismulu din Ungari’a. Numit’a gazetta de Augsburg, a carei’a programa pan-germanisticu este cunoscutu cam in tóte partile, pladéza, cum diseramu, de astadata si pentru serbii, romanii si slovacii din Ungari’a si Transilvanii, essaminandu cu cea mai possibil’a ei obiectivitate „fiinti’a si natur’a“ statului ungurescu. Pre calea acést’a ajunge la o descoperire, care in fapta se baséza pe unu adeveru necontestabilu. »Alig. Ztg.“ scrie adeca cam astă: „Maghiarii cu catu se vedu mai multu necessitati de a conformă fiinti’a statului ungurescu fiintiei stateloru celorulalte civilisate, cu atatu mai multa silintia -si dau pentru de a ascunde adeverat’a natura a statului inaintea lumei, voindu a o face se créda, ca regatulu ungurescu este locuitu de o poporatiune catu mai homogena.“ ,Alig. Ztg.“ a ajunsu a descoperi adeverat’a natura a statului ungurescu prin o simpla aditiune cu proba sigura a subtractiunei. Deca scoti atatea millioane de maghiari neaosi din numerulu intregei poporatiuni a regatului, cati de alta nationalitate mai remana? Respunsu: doua treimi. Gazetta de Augsburg gasesce, ca aceste doua treimi suntu destulu de însemnate pentru de a poté fi considerate la făurirea unei legi, cum e spre ex. novell’a electorala. Déca inse cum vedemu se intempla tocmai contrariulu, apoi se nu aiba dreptu chiaru si diuariulu odiniora prietinosu desvoltarei maghiare, a sustiené firmu si energicu, ca asia nu merge, nu poate merge nicidecumu? La toata intemplarea e interessantu de a vedé cum insusi Gazetta de Augsburg, organulu, care nu numai odata, a respanditu in lumea mare ideile puternicului principe de Bismark, vine si le demustra maghiariloru ad oculos, ca cu legea electorala, cum s’a fauritu si primitu in cas’a deputatiloru din Budapest’a, voiescu se -si intareasca numai supremati’a asupr’a nationalitatiloru, ca romanii si slovacii s. c. ar’ trebui dupa numerulu loru se aiba celu pucinu 200 deputati in parlamentu s. c. 1. Domni’a eschisiva a nobilimei in favorulu politicei maghiarisatorie o vede astadi si diuariulu numitu daru espressa in novell’a electorala, noi o simtimu de secoli. Gazatt’a de Augsburg a mai observatu si s’a mai convinsu in fine de unu lucru, pre care alu cocolosi in zadaru se incérca régimele nostru cu oamenii sei. S’a convinsu adeca pe deplinu, ca censulu electoralu transilvanu e diresu numai si numai contra romaniloru. — Dreptu se spunemu, nu ne amu asteptatu niciodată se fimu considerați in starea noastra asuprita de catra Gazett’a de Augsburg, carea nu de multu scieă se arunce numai cu tina in „necultulu“ si „selbatacitulu“ nostru poporu. Timpulu schimba inse cateodata iute părerile seu le modifica in modu neasteptatu. De candu sasii din Transilvani’a au devenitu obiectulu de ingrijire si compătimire alu fratiloru loru din marea Germani’a, press’a germana a inceputu a cumpăni mai seriosu cestiunea nationalitatiloru in Ungari’a. »Pentru dulcea fraga, ’mi e si frundi’a draga.“ Astadi nu mai poate nimenea pledă cu effectu pentru drepturile natiunei sasesci, fara a se pune pe basca principiului egalei îndreptățiri. Press’a germana se vede necessitata in puterea acestui principiu a luă in aperare mai multu seu mai pucinu caus’a tuturoru nationalitatiloru din Ungaria si Transilvani’a, pentru ca diseramu, ca caus’a sasiloru si germaniloru se poate aperă cu