Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-08-01 / nr. 57
Redactiunea $i Administratiunea: Brasiovu, piati’a mare Nr. 22. — „Gazet'au ese: Joi’a si Duminec’a. FretivLlM a.TDoaa.staaaeaa.tTa.l'va.i : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fi., pe trei luni 3 fi. v. a. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu 28. franci. nul 1ul 22XdISe prenurftsra : la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. ^3a.vLaa.ciMril© . un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 er. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 57. Joi, 1 Augustu 20 luliu 1878. Avecsarea Bosniei si a Herzegovinei. Brasiovu, 31 luliu 1878. Alaltaeri a trecutu antegard’a trupeloru imperatesci austriaco in presenti’a generalului-comandante Philippovici si a întregului statu major peste fruntariele de suda ale monarchiei. Stindartulu imperatescu a fostu plantatu pe painentulu Bosniei. Consummatum est! Or’a actiunei a batutu si pentru monarchi’a noastra. Eri se delibera inca asupra ocupatiunei Bosniei si a Herzegovinei, astadi candu ea este unu faptu complinitu mai poate fi vorba numai de avecsarea acestoru frumoase provincii turcesci. Austro-Ungari’a a facutu unu pasu decisivu inainte, care póte se aiba urmări grave pentru ea si care in totu casulu va influintia puternicu asupra viitoriului seu. Menirea monarchiei e din momentulu acest’a totu înainte pe calea spinosa, pe care a apucatu. Odata intrata in joculu orientalu, nu se mai pote retrage, unu pasu inderetu ar’ fi numai spre detrimentulu ei. Noi amu* datu mai de multe ori espressiune acestei situatiuni, care impinge monarchi’a noastra cu potere magica spre Orientu, acuma vedemm si pe guvernamentalii maghiari marturisandu pe fagia ca marea acţiune începută in demaneati’a de Luni va decide chiaru asupra esistentiei imperiului austro-ungaru. „Politic’a linistei si a contemplatiunei s’a finitu. Ceea ce voimu se pastramu in Orientu, trebuie se aperamu neincetatu. Trebuie se ne pregatimu la conflicte, de cari in nici unu casu nu vomu remane scutiti. Peste paginu vomu avé se ne luptamu in contra aceloru poteri, cari prin inaintarea Austro - Ungariei in Orientu se vom vedé periclitate in aspiratiunile si interessele loru“ — esclama organulu comitelui Andrásy. Abia a treeutu antegard’a trupeloru austriaco peste rului Sav’a si auctorii ocupatiunei insusi se vedu cuprinsi de-o nespusa frica. Corniţele Andrasy pare, ca se ingrozesce de propri’a creatiune a politicei sale, acţiunea bosniaca pare a deveni fantom’a, care ’lu va urmări neincetatu, cumu istorisesce o romantia, ca ar’ fi urmaritu uuu omuletiu („homunculus“) pe chemiculu acel’a, care avu nefericit a idea alu crea intr’o retorta. Doue sunt fluctuatiunile politice, ce se combătu astadi in secretu la curtea de Vien’a, uu’a slavofila, care tinde la uniunea tuturoru giutiloru sudslavice sub sceptrulu casei habsburgice, alta unguresca, care cumu scimu voiesce se domneasca intr’o forma seu alta peste popoarele slave, inse cu scopulu espressu de a paralisâ uniunea, întărirea lor. Un’a din aceste direcțiuni va trebui se reiasa in curendu invingetoria si va decide asupra viitorieloru destine ale imperiului acest’a poligiotu. Ce va fi inse, deca ceea ce prea lesne se poate intempla, va învinge politic’a slavofila ? Intr’adeveru, fórte indreptatite sunt ingrigirile, ce tormenta pe aceia, cari au ajutatu ca bolovanulu se fia miscatu din locu. Padîti cu se nu ne rupă cu sine in rostogalirea s’a, vedeţi, ca marele processu, ce s’a inceputu, se nu sguduie temeliele natiunei si a statului nostru — le striga acuma Andrásy si Tisza maghiariloru. Slavismulu bate la porţile monarchiei dualistice, elu vrea se fia introdusu ca membru egalu indreptatitu in conducerea destineloru monarchiei; de departe se arata deja conturile trialismului viitoriu . . . Proclamatiunea de mai la vale, care s’a impartitu intre locuitorii Bosniei si ai Herzegovinei la intrarea trupeloru austro-ungare da espressiune destulu de viua , estraordinarei importantie ce-o are actulu ocupatiunei. Nu suna are du o profesia ceea ce afirma proclamatiunea la finitu, unde dice catra bosniaci: „Imperatulu si regele cunósce plângerile vóstre si doresce binele vostru. Sub sceptrulu seu poternicu locuiescu multe popoare si fiecare vorbesce uimb’a s’a, elu doumesce peste aderiitii multori religiuni si fiecare marturisesce liberu credinti’a s’a.“ —? Ocupatiunea Bosniei si a Herzegovinei, cari, după cumu se anuntia, vom formă de aci incolo numai o tiera cu numele Bosni’a, poate avea urmări grave nu numai in intru, der’ si in afara, poate se nasca unu viitoriu conflictu cu Itali’a, care e deja profundu agitata in contra Austriei, si resbelulu cu Russi’a. Ori cumu s’ar’ intoarce inserat’a sortii, un’a potemu afirma cu siguritate de acuma, ca acțiunea, ce s’a inauguratu alaltaeri, nu va fi favorabila celoru ce tindu la asuprirea poporeloru, nu va înainta nicidecumu caus’a suprematistiloru naţionali. Proclamatiunea, de care vorbiramu mai susu, suna asia : Locuitori ai Bosniei si ai Herzegovinei! Trupele imperatului Austriei si ale regelui Ungariei au de scopu a trece peste fruntariele tierei vóstre. Ele nu venu cu inimici, spre a lua cu poterea in stăpânire tiér’a acést’a, ele venu cu amici, spre a face fiintu releloru, cari de uuu siru de ani neliuistescu nu numai Bosni’a si Herzegovin’a, dar’ si tierile marginasie din Austro - Ungari’a. Imperatulu si regele cu durerea intielesu, ca resbelulu civilu pustiesce tier’a acést’a frumóasa, ca locuitorii acelei tieri se resboiescu intre sine, ca relatiunile de comerciu sunt întrerupte turmele vóstre sunt date prada hotiloru, câmpurile vostre stau nelucrate, si ca miserica domnesce prin orasie si sate. Mari si grele evenimente au facutu guvernului vostru impossibila restabilirea durabila a pacei si a concordiei, pe care se baseza bunăstarea poporului. Imperatulu si regele nu a mai potutu fi indiferentii fagia cu violentiele si turburarile din apropierea provinciiloru sale, nu a mai potutu privi cumu lips’a si miseri’a bateau la porţile tierilor sale. Elu a atrasu atenţiunea stateloru europene asupra starei vóstre si in consiliulu poporeloru s’a decisu cu unanimitate, cu Austro-Ungari’a se ve vede pacea si prosperitatea, care v’a lipsita de atat’a timpu. Maiestatea S’a Sultanulu dorindu binele vostru s’a aflatu indemnatu a ve incredintia scutului polemicului seu amicu a imperatului si regelui. Astfel iu vom apara trupele c. r. in mediu loculu vostru, ele nu ve aducu resbelulu, ci ve aducu pacea. Armele nóstre vom scuti pe fiecare si nu vom asupri pe nimenea. Imperatulu si regele ordona, ca toti fii acestei tieri se se bucure de dreptu egalu după lege, ca toti se fia scutiti in viati’a, in credinti’a si in averea lor. Legile si asiediamintele voastre se nu fia resturnate in modu arbitrarii, moravurile si datinele voastre se fia crutiate, nimicii se nu fia schimbata cu poterea fara de-a se lua in matura reflecsiune cele ce ve sunt de lipsa, legile vechi se aiba valoare, pana la crearea altom noua. Dela toate autoritatile politice si bisericesci se astepta, ca se sustiena ordinea si se sprijinesca guvernulu. Veniturile acestei tieri se se intrebuintieze numai pentru trebuintiele tierei. Dările restante din anii trecuti se nu se încaseze. Trupele imperatului si ale regelui se nu asupresca si se nu impovareze tier’a, ele voru plati cu bani totu ce le va trebui dela locuitori. Imperatulu si regele cunósce plângerile vóstre si doresce binele vostru. Sub sceptrulu seu poternicu locuiescu multe popoare laolalta si fiecare vorbesce timb’a s’a. Elu domnesce peste aderiitii multori religiuni, si fiecare marturisesce liberu credinti’a s’a. Locuitori ai Bosniei si ai Herzegovinei! Punetive cu încredere sub scutulu glorioaseloru stini darte ale Austro-Ungariei. Primiţi pe soldaţii noştri ca pe amici, ascultaţi de autoritate, reluaţi Maj. S’a imperatulu in taber’a dela Bruck. Damn locu cu cea mai mare plăcere corespondentiei urmatorie, ce o primimu din taber’a dela Bruck . Taber’a dela Bruck lenga Laith’a, 24 luliu 1878. (Inspectarea regimentului c. r. de infanteria Nr. 63, Wilhelm III RegeleTieriloru dejosu (Niederlande), de catra Majestatea S’a preainaltulu belliduce, in 24 iuliu 1878.) Multu onorate die Redactoru. Me simtu indemnatu a Ve scrie cevasi despre regimentulu c. r. de infanteria 63 care este compusu mai numai din elemente romane si a Ve rogu se binevoiti a da ospitalitate in stimat’a Dvastre fata acestora pugine renduri, pentru ca pe calea acest’a se se faca cunoscutu imbucuratoriulu evenementu, ce s’a petrecutu astadi, si parintiloru si fratiloru celoru din regimentu, c’unu cuventu tuturoru romaniloru. Brigad’a a trei’a de infanteria este de presentu concentrata in taber’a dela Bruck; de acesta brigada se tiene si regimentulu transilvanu de infanteria Nr. 63, care se recruteaza din districtulu Bistritia-Naseudu, prin urmare mai numai din poporatiunea romanésca a acelui districtu. Acestu regimentu, care face parte din garnisan’a Vienei a avutu deja ocasiunea a se distinge in scurtu timpu de trei ori la revistele din capitala, (revista imperatesca de primavara, revista din diu’a inviuarei Domnului, revista din Joi’a verde) secerandu cu privire la trenut’a militară si la defilarea s’a preainaltele laude ale Majestatii Sale. In catu privesce inse capacitatea bellica i-a fostu reservatu regimentului a areta abia in tabera dela Bruck ceea ce póte pe acestu campu. Spre a se convinge despre aptitudinea bellica a trupeloru concentrate in acesta tabera, sosi Majestatea S’a imperatulu astadi demaneatia la orele 53/4 cu trenulu Curtii la Bruck si dupace a binevoitu a inspecta mai antaiu regimentulu de infanteria Nr. 4 Hoch si Deutschmeister, a esaminatu apoi regimentulu de infanteria 63. Batalionulu 1 a eserciatu mai antaiu in coloane strense, dandu toate focurile possibile in aceasta formațiune. După aceea au manevratu batalionulu alu 2-lea si alu 3-lea fagia in fagia fiindu desfasiurate in linia de tirailor. Inspectiunea preainalta a duratu dela orele 7 kg pana la 93/4 înainte de ameadi. Voiu trece peste detailurile ambeloru esercitiuri si voiescu a face numai amintire de resultatulu finalu, care a fostu eminent. Tote mișcările atatu in colone strense catu si in tirailori au fostu esecutate cu usturintia, esaetitate si precisiune, foculu, care a corespunsu tuturoru recerintieloru bellice, a fostu datu cu cea mai mare linisce, atenţiune, si cumpetare. După ce s’au finitu esercitiele Majestatea S’a imperatulu si supremulu belliduce a chiamatu la sine pe toti comandantii de batalionu si de compania si a datu espressiune in modulu celu mai gratiosu laudeloru sale preainalte pentru regimentu prin urmatoriele cuvinte : „Domniloru mei! Atatu catu privesce esteriorulu trupeloru, catu si asupra tienutei loru, a perfectionarei fiacaruia in parte si a întregului, nu potu de catu se-’im esprima cea mai mare satisfactiune si deplin’avea recunosciutia. Romanulu este unu escelentu soldatu; îmbrăcămintea militară ’ista minunatu de bine.“ (Der Romane ist ein vorzüglicher Soldat; im Soldatenrock hat er das prächtigste Aussehen.“) Orasi ocupatiunea voastra si se fiti scutiti in fructele lucrului vostru !