Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-11-21 / nr. 89
Berlinu, dice ca celu d’antaiu a fostu modificatu esentialu prin celu din urma, care a impedecatu crearea unei mari Bulgarie pana in apropierea Constantinopolului si pana la marea Egea, sustienendu continuitatea teritoriului turcescu, mai departe a incredintiatu organisarea Bulgariei unei comissiuni europene, nu russesci si a pusu unu terminu mai scurtu pentru retragerea trupeloru russesci; in fine s’a lasatu Bosni’a si Herzegovin’a sub sceptrulu sultanului, pr’ ocupatiunea si administratiunea loru s’au incredintiatu Austro-Ungariei si acest’a s’a intemplatu in prim’a linia in interessulu Turciei, (Desaprobari in steng’a) careia i s’a datu prin acesta possibilitatea a restabili pacea si ordinea in provinciele sale mai apropiate fara de a-si risipi poterile. (Ilaritate in steng’a, auditi, auditi!) Mai departe se apera Tisza cu cunoscut’a lui dialectica in contra imputarei, ca ar’ fi sedusu natiunea. Si englesii diseelu, n’au sclutu nimicu de acuisitiunea insulei Cipru pana n’a fostu perfecta conventiunea cu Part’a. In fine dice, ca scopulu ocupatiunei a fostu de a nu lasa, ca o alta potere se devină omnipotenta in Orientu, — ca scopulu acesta se poate ajunge numai daca monarchi’a noastra va observa punctualii stipulatiunile tractatului dela Berlinu, si va îngriji pentru aceea, ca si ceilalți se le observe (aprobări in dreapta, sgomotu in stenga) si esprima firm’a sperantia, ca in casulu unui conflictu monarchi’a noastra nu va mai fi isolata — Budapest’a, 16 Nov. 1878. (Corresp. part. a „Gaz. Trans.“) Desbaterile camerei deputatiloru asupra adressei la discursulu tronului sunt de mare insemnatate , desi in vorbirile pronuntiate de unii deputaţi nu lipsescu ideile chauviniste maghiare. Cuventarea ministrului presiedinte Col. Tisza culmineza intr’acolo, ca de oarece monarchi’a la erumperea resbelului nu si-a potutu găsi aliatu in contra Russiei, caci din partea Prussiei si Italiei era mai ca sigura, — ca aceste doue mari poteri nu voru sta cu manile in sinu si nu voru privi cu nepăsare eventuala victoria a monarchiei noastre, prin urmare conducătorii politicei esterne vediendu, ca mersulu lucruriloru nu-lu potu opri — au lasatu cursu liberu invasiuniloru russesci, multiamindu-se a repara la incheiarea păcii pe cale diplomatica, ceea ce cu arm’a n’a cutezatu a opu. Din Tisza prin urmare justifica politie’a esterna, cu slabitiunea monarchiei, cu cris’a financiara si internationale, in urma caror’a monarchi’a de sine n’a potutu incepe nici o actiune seriosa! Astfeliu a devenitu apoi la politic’a de recompensare. Deputatulu Dárdai, ce e dreptu, eru singuru si in contra amiciei afectate a maghiarii oru catra turci, a venitu si a pusu toata vin’a resultateloru triste in spinarea politicei turcesci, care n’a voitu se scia despre proiectele făcute de cornițele Andrásy pentru ameliorarea sortei chrestiniloru, ci mai bine a lasatu ca russii se intrevina cu forti’a armata in favorulu chrestinilorui din imperiulu otomanu. Dep. Dárdai este de părere, ca guvernulu turcescu era scutitu de resbelu, deca Porta ascultă de Andrásy. Deputații Argiriu Beöthy si contele Apponyi din opositiune au doveditu d-lui Tisza, ca interessele monarchiei noastre nu sunt spre Bosnia, ci la Marea-Negra si gurile Dunării. Ca totu omulu cu pricepere a trebuitu se véda, ca mic’a Romania singura n’a potutu resiste invasiuniloru russesci si ca Austro-Ungari’a in interessulu propriu trebuia se opresca pe muscali a trece Prutulu. Veni apoi professorulu Dr. Paulu Hoffmann si trase urmatoriele consecintie, dicendu : Politica Austriei este gresita inca de pe timpulu resbelului din Crimea. Austri’a pe acelu timpu trebuia se se alieze cu toata credinti’a poteriloru occidentali, si împreuna cu aceste se nimicesca pe Russi’a. N’a facut’o acesta. Si in analii 1870 n’a recursu cu fortiele sale in ajutorulu Franciei, astfeliu apoi a lasatu de buna voia, cu Prussi’a si Itali’a se devină poteri mari cucerindu teritorie insemnate. Intre vecini atatu de poternici, intre statele mari nationale, ce o impresara, Austro-Ungari’a astadi nu este sigura de ea sistenti’a ei. Nu monarchi’a nostra, ci flott’a angresa a opritu pe Russi’a de n’a intratu cu cazacii in Constantinopolu. Prin urmare nici tractatulu de Berlinu nu este meritulu Austro-Ungariei, cu atatu mai vertosu , ca si acest’a are stipulatiuni directu in contra ecsistentiei nóstre. Prof. Hoffmann a doveditu unu curagiu deosebirii, — ca elu singuru intre tori deputaţii maghiari, cari de altmintre sunt aplecaţi a spera totu binele dela Berlinu a documentatu cu argumente neresturnabile, ca slăbirea Austriei se Gimnasiulu romanii din Brasiovu. (Urmare si fine.) Din plănuia de invetiamentu se vede, ca la aceste scóle secundare se propunu in class’a I a gimnasiala si reala 4 limbi, intre cari si cea latina ; in a II gimnasiala si reala 5 limbi, adaugendu-se la cele patru si frances’a; in celelalte clase gimnasiale s’au propusu 6 limbi, limbele clasice : latin’a si elin’a, si 4 vii limb’a romana, germana, maghiara si francesa, in clasele comerciale se propune limb’a romana, germana, maghiara si francesa. Este de observata, ca in clas’a VII si VIII-a gimnasiala pe langa studiile ordinare prescrise s’a mai propusu si geometri’a descriptiva cate doue ore pe septemana. Din planu se vede, ci in I gimnasiala s’au propusu studiile 26 óre pe septemana, in II 29 óre, in III 37 óre, in IV 34 óre, in V 30 óre, in VI 30 óre, in VII 32 si in VIII 33 óre; in I comerciala 29 óre, in II comerciala 33 óre, in III comerciala 36 óre. Dintre toate clasele a fostu clas’a a treia gimnasiala mai tare incarcata. Peste totu studentii sunt cam incarcati cu studiulu din caus’a limbeloru celoru multe, cari se propunu la acestu gimnasiu. Limba francesa este ce e dreptu studiu facultativu pentru scolarii din cl. II—VIII gimn.era pentru scolarii din cl. II si III reale si cl. I, II si III comerciala este studiu obtigatu. Toti scolarii, cati au invetiatu limba francesa, au fostu 111 la numirea impartiti in 6 despartiamente. Desemnulu, gimnastica si căutările inca au fostu impartite in despartiaminte. — Lucrări scripturistice s’au facutu in cl. V gimnasiala 13; in cl. VI 11; in cl. VII 10; in cl. VIII 8; in cl. II comerciala 13 ; in cl. III 9.• Din împărțirea obiecteloru de invetiamentu se vede, ca in anulu scolasticu 1877/8 au fostu aplicati la gimnasiu, la scoala reala si comerciala 24 professori, dintre cari doi in decursulu anului au reposatu. Dir. Ionu C. Mesiota si Ionu A. Lapadatu. Dintre cei 24 professori sunt 21 de insi cu studia obligatore si 3 cu studii facultative. Dintre cei 21 professori de studiile obligate sunt 11 professori definitivi, 9 provisori si 1 suplentu. Se afla la acestea scule si o societate de lectura a studentiloru, la care participa scolarii din cl. VII si VIII împreuna cu scolarii din clasa III comerciala si isi tienu regulatu siedintiele odata pe septemana. Ca auditori au participatu la acestea siedintie scolarii din cl. IV, V si VI gimnasiala, precumu si din clasa I si II comerciala. In siedintie s’a ocupatu societatea cu cetirea si reproducerea unor bucăți alese din scriitorii romani, cu elaborarea, cetirea si censurarea temeloru lucrate de membri societăţii. In Maiu a. c. societatea a trecutu o siedintia publica, in care s’au declamatu piese alese din autorii romani si s’au cetitu unele lucrări interesante. In acesta siedintia s’a datu seama despre intreg’a activitate a societății, despre starea bibliotecii si a cassei. — Biblioteca societății se compune astadi din 370 tomuri parte dăruite de membri societăţii si de unii sciitori binevoitori, parte cumperate cu banii societăţii. — Cass’a societăţii dispune actualmente de 403 fl. 97 cf., care sunt depuşi spre fructificare in cas’a de păstrare din Brasiovu. Tragemu atenţiunea tuturorn amiciloru de lumina si de cultura spirituala, ca se ajute acesta societate tinera parte cu opuri, parte cu dinare, parte cu bani, ca numai asia ’si va pote ajunge scopulu luminarea mintii si nobilitatea animei. Stipendisti au fostu la gimnasiu, scóla reala si comerciala, dintre cari trei au capetatu stipendiu dela biseric’a sântului Nicolae din Schein, 1 din fundatiunea Colosiana, 1 din fundatiunea Franciscu Iosefiana, 1 din fundatiunea Mogaiana, 1 dela Associatiunea transilvana pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu, 1 dela in. ministeriu reg. ung. de culte si de instrucţiune publica, din fundatiunea Romantiana. — Scolari premiaţi la finea anului au fostu din cl. VII gimn. 3 ; din cl. VI 2 ; din cl. V 4 ; din III gimn. reala 5; din II gimn. reala 9 ; din I gimn. reala 7 ; din I com. 1 ; din II com. 1. La scoala primara de patru clase pentru copii si la cele trei clase de copile au fostu 9 invetiatori aplicati, eara la clas’a IV si V de copile s’au aplicatii, ca suplenti professori dela gimnasiu, scola reala si comerciala. Aceste doue clase formeza unu cursu superioru pentru fetitie si au unu planu deosebirii de celelalte clase de copile. La scól’a de repetitiune au fostu aplicaţi 4 invetiatori dela scólele primare. — La scol’a invetiaceiloru de meseriasi au fostu aplicaţi 5 professori dela gimnasiu si 1 dela norma. Numerulu scolariloru la gimnasiu, scól’a reala si comerciala a fostu in anulu scolasticu 1877/8, după religiune: 233 gr.-orientali, 14 gr.-catolici, 3 evang.-luterani 13 de legea mosaica, după naţionalitate : 247 romani, 13 evrei, 3 germani, preste totu au fostu 263, scolari, dintre cari au parasitu scóala 16, si asia au mai remasu la finea anului 247 si 6 privatisti. — Preste totu numeralu scolariloru imatriculati la scólele centrale romane din Brasiovu a fostu : La gimnasiu 189, la scól’a reala 54, la scól’a comerciala 19, la scóal’a primara de copii (norma 293, la scóal'a primara de copile 180, la scól’a de repetitiune in 4 despartiaminte 48, la scól’a de meseriasi in 2 despartiaminte 66. Sum’a totala 849. Comparandu-se numarulu scolariloru din anulu acest’a ca celu din anulu trecuta in sum’a de 927, resultu o scădere de 78 scolari, care scădere vine cu deosebire in socotel’a scolei primare de copii si a scólei de repetitiune. Numerulu sco’ariloru la gimnasiu, scól’a reala si comerciala este cu trei mai mare, ca in auulu scolasticu 1876/7. Bibliotec’a gimnasiului a crescutu prin dăruire cu 654 volume si cu mai multe foi politice si scientifice. Colectiunea numismatica s’a inmultitu cu 5 numi de argintu romani, cu unu nurau de arama cu inscriptiunea : Provinci’a Daci’a au. I; unu numu de arama cu inscriptiunea: Drei Gresch. — Cabinetulu zoologicu s’a sporirii cu unu esemplaru: Mergus serratoru. — Cabinetulu fisicalu s’a inmultitu cu unu telefonu si cu unu microscopu prin cumperare. — Laboratoriulu chemicu s’a intocmitu pe spesele scoliloru, completu cu pentru o scola reala superiora, conformu normativeloru esistente. Din datele cronice scotemu numai cele mai insemnateIn 22 Dec. la propunerea directorelui după prealabil’a ascultare a corpului professoralu, s’a alesu de catra delegatiunile scolare, conrectoru provisoriu d. prof. gimn. Stefanu Iosifu. — In 4. Ian. se introduce conrectorulu provisoriu in senulu corpului professoralu. — In 19 Ian. a repausatu Dr. I. Gr. Mesiot’a si in 21 Ianuarie s’a immormentatu in cimeteriulu bisericei Sf. Nicolae din Scheiu. — In 25 Martie a repausatu neobositulu si multu regretatulu prof. gimn. Dr. Ioann A. Lapedatu in florea vietiei sale si s’a inmormentatu in 27 Martie in cimiteriulu romanescu din Greveni. — Esamenulu oralu de maturitate la gimnasiu s’a tienutu in 26 Iuniu, dintre 7 marturisanti s’au declaratui: 3 deplinu maturi cu distinctiune, 2 deplinu maturi, 1 maturu cu lauda si unulu maturu. — Esamenulu oralu de maturitate la scoal’a comerciala s’a tienutu in 27 Iunie si maturisanti au fostu 8, dintre cari fara declarații deplini maturi, era ceilalți maturi. Acest’a este pe scurta icoan’a scóleloru centrale romane din Brasiovu. Cu toate ca aceste scóle se bucura de nisce poteri didactice catu se poate de bune, nu sunt asia de bine cercetate cam s’ar’ potea astepta. Una din căusele, pentru care afluenti’a scolariloru nu este atatu de mare, este si aceea, ca Brasiovulu, situata intr’unu coltiu ala Transilvaniei, este invecinatu cu tier’a Oltului unde poporulu e seracu si nu ’si poate da copii la scóala. Speranti’a ca scólele reale si mai cu seama cele comerciale vom fi forte bine cercetate, din causa ca Brasiovulu e unu centru de comerciu si de industria, si ca giuru impregiura poporatiunea rurala romana traiesce parte cu economi’a de vite, parte cu specula, si are doar lipsa de scoalele reale si comerciale, inca nu s’a realisatu pana acuma. Caus’a acestei aparitiuni regretabile se poate esplica, parte prin aceea, ca poporulu nostru inca nu s’a petrunsu pe deplinu de folosele binefacatorie ale acestora scele, parte si prin acea impregiurare trista si dureroasa, ca economii romani de prin satele vecine, dela cari s’ar’ fi asteptatu contin- dateza mai cu sama, de candu politicii din Vien’a s’au aruncatu poate de fric’a russiloru, ori din alte consideratiuni, in bragiele Prussiei. Si perirea monarchiei inca de aici va poté se urmedie. In consecinti’a fapteloru implinite, in urm’a consolidării poteriloru naționali in state mari la nordu, nordvestu si miediadi, monarchi’a noastra, după ideile desfasiurate de inteligentulu professoru, n’are sianse sigure de esistentia. Desbaterile voru urma inca lungu timpu, deoarece, mai vertosu din opositiune, sunt inscrisi multi deputați la vorba. Precumu am intielesu, vomu audi vorbiri si din partea deputatiloru romani. en.