Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-09-27 / nr. 77
WM TRANSILVANIEI Redactiunea si Administratiunea: se pxe:n.-n.:rM.exa. Braiovu, piatr'a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. Joi’a si Duminec’a. JLxxvLxxcivLxile : ^xetivLlvL si*borLa.xxxen.t-a.l-a.3. : -A-ma-lta. ZS3L.N mn’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 cr. pe unu anu 10 fi., pe siese luni 5 fi., pe trei luni a* pentru fiacare publicare. — Scrisori ne-2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu francate nu se primescu. — Manuscripte nu se 28 franci. retramitu. Nr. 77. Joi, 27 Septembre 9 Octobre 1879.^* Cn 1 a Octobre stila vechia 1879 s’a iaceputu anu noa abonamentu la „GAZETA TRANSILVANIEI“ pentru cuartalula alu IV-lea 1879 cu conditianile din fruntaria. Rogama pe domnii aceia, ala cărora abonamentu espira cu 30 Sept. st. v. 1879, ca se grabesca ca reinoirea lui, cd se li se poata tramite t*Gi’a regulata. Domnii noai abonanti sunt ca deosebire rugati a ne tramite adressele dloru esacte, aretandu ■i post’a cea mai aprdpe de locala, unde locuiesca. Scrisorile sunt a se adressd la Redactiunea „Gazetei Transilvaniei“. Jlf* Ksemplarie complete dela Începutn lu anulul se mai afla. Brasiovu, 8 Octobre/26 Septembre. Mane va avé locu deschiderea solemnela a parlamentului centralu austriacu. Imperatulu incungiuratu de archiduci, de toti Episcopii, membri ai camerei domniloru (Herrenhaus) si de cas’a s’a militară si civila va ceti discursulu tronului. Prima ora după siese spre diece ani de esperimente nefructifere se vedu earasi adunati la unu locu representantii tuturoru poporeloru aceloru tieri, cari dela 1867 incece porta numirea specifica de „Cislaitani’a.“ Cehii Boemiei cari in acestu lungu intervalu au statu la o parte in resistentia passiva pasiescu earasi pe aren’a parlamentara si deodata cu ei isi tiene intrarea in Reichsrath unu spiritu nou, pena acuma putinu cunoscutu si semtitu in vieati’a constitutionala dualistica, spiritulu egalei îndreptăţiri nationale, alu impacarei cu diferitele nationalitati ale tierei. In adeveru din momentulu candu deputatii cehi s’au decisu a trece peste pragulu parlamentului din Vien’a, ei au declaratu resbelulu spiritului suprematisticu care domnea pana acuma in representanti’a imperiului si a fostu daru că acest’a va fi invinsu. Nu voimu se dicemu câ Cehii au trebuitu numai se se arate spre a face se cada supremati’a germana, nu, ei se afla acuma abia la inceputulu luptei, dela a careia bunu resultatu potu speră delaturarea sistemului apesatoriu, dar’ faptulu ca s’au decisu a straplanta lupt’a in parlamentu si impregiurarile sub cari au luatu aceast’a decisiune lasa a se prevede învingerea finala a principiului egalei îndreptățiri in Austri’a. Amu merge prea departe candu amu sustiene ■ ci ceea ce se petrece acuma in Austri’a ar’ proveni numai dintr’o deosebita simpathia a comitelui Taaffe pentru Cehi, sau ca barbatii de statu cari conducu astadi destinele cislautane ar’ fi entusiasmati pentru vreo idea ca aceea a face din Austria o potere slava. Aci nu mai e vorba de unu nou esperimentu, ci reactiunea ce se prepara acuma in contra sistemului actualu dualistica vine de sine, este o necessitate produsa prin desvoltarea interiora a statului si ori si ce guvernu realu fatia de interessel de consolidare interiora a imperiului, ar’ trebui se tiena contu de densa tocmai asia ca si ministeriulu Taaffe. In anii trecuti, barbati de mare influintia la Curte nu numai odata au disu catra Cehi: intrati in Reichsrath si veti vedé că aci prin numerulu si capacitatea deputatiloru vostri veti ajunge mai iute la scopulu de a dobândi modificarea constitutiunei actuale in favorulu vostru. Acuma Cehii urmandu acestui consiliu nu numai cu satisfacu unei dorinite a multor oameni de statu austriaci, ci implinescu totodată o datoria catra monarchia si poporele ei luandu asupra-si a face se fâlfâie stindartulu egalei îndreptăţiri in parlamentulu dela Vienn a. Unu diuariu francesu, de care facemu amintire mai la vale, dise, câ dualismulu e lovitu dej mórte in principiulu seu si câ numai in acést’a gasesce caus’a retragerei comitelui Andrâssy. In adeveru câ in momentulu candu Andrâssy dispare de pe aren’a politica, se introduce in Camerele din Vien’a unu altu principiu diametralu opusu celui dualisticu, care culminéza in supremati’a de rassa neamtiomaghiara. Foile maghiare oposifunale au totu dreptulu de a fi ingrigeate de mersulu acest’a alu lucruriloru si de a plânge asupra parlamentarismului ungaru care a decadiutu atâtu de multu tocmai intr’unu momentu candu in Austria se incepe o noua era parlamentara, mai impuitóre si mai grandiósa ca ori si candu. Este in totu casulu unu semnu putini favorabilu pentru dualismu ca, cumu dise „Pesti Napló“, celoru din Austria nu le mai pasa de diet’a ungurasca, ca se făcu acțiunile cele mai însemnate, solutiunea cestiunei orientale, ocuparea Bosniei si a Novibazarului, retragerea comitelui Andrássy, fara ca cineva se-o mai întrebe si pe ea. Der’ diet’a ungurasca va fi lipsita pe viitoriu si de toata influinti’a morala ce-o mai avea asupra Reichsrathului trecutu suprematistu, pe care nu o mai poate esercita astadi fatia de parlamentulu care representa toate popoarele Austriei. Nu mai e secretu pentru nimenea ca diet’a din Budapest’a este espressiunea numai a unui conglomeratu de partida compuşii din favoriţii ministeriului Tisza. Acuma imputa foile maghiare si aceloru deputaţi maghiari din cari se compune mai esclusivu dîet’a din Pest’a, ca nu sunt aleşii poporului. Peua candu Meghiarii cu ajutoriulu unui Reichsrath necompletu, in care era tare si mare clic’a cumetriloru decembristi, poteau predomni in monarchia, a mai mersu cumu a mersu, dar’ ce va fi in viitoriu, candu cumpen’a va fi mai grea in Austria si Maghiarii se voru vede isolati, fara sprijinu in intru si in afara ? Cronic’a evenimenteloru politice. „In loculu ideiloru domnescu óameni, in loculu entusiasmului egoismulu in politica, si patriotismulu numai e unu sanctuariu, de care se pote apropia cineva ca la sant’a cuminecătură numai cu sufletu curatu, ci adeseori numai o calculatiune, cu care mergu la térgu politicii; guvernulu nu e servitoriulu natiunei, ci din contra, si ministrii n’au înaintea ochiloru binele publicu, ci grati’a Curtii si binele propriu ; diet’a nu se straduiesce de a crea legi bune si a tiené in ordine financele, ci ‘si petrece cu lupte de partidu si contribuie cu promptitudine la ruinulu financiaru si economicu alu statului si alu singuraticului ; deputatii nu sunt alesii poporului, ci ai guvernului si se presenta numai fictione juris ca tribuni ai poporului, der’ si atunci nu le pasa de interessele poporului, ci cauta favorulu guvernului si tremura înaintea biciului ministrului-presiedinte“. . . Cu aceste cuvinte saluta „Pesti Napló“ dela 2 Octobre redeschiderea sessiunei dietale Noi n’avemu de a adauge nimicu la cele de susu, vomu aduce aminte inse la timpulu seu feiei maghiare, care in altu locu lauda pe Unguru, „pentru ca a sciutu se ’si supună popoarele de ginta străină, cari sunt in majoritate, si inca fara intrebuintiare de fortia (sic!)“ — ’i vomu aduce aminte de afirmatiunea s’a de astadi, câ deputaţii adunaţi in cas’a din Sândorutcza nu sunt aleşii poporului. Astadi, Mercuri se va incepe in C a m e r ’a României discussiunea asupra raportului comitetului delegaţii oru diferiteloru secţiuni, chiamatu a se pronuntia asupra modului cumu are se se revisuiasca art. 7 din Constitutiune. In siedinti’a dela 22 Sept. v. d. G an i a datu cetire acestui raportu, pe carelu publicamu mai josu. Comitetulu delegatiloru a votatu cu o majoritate de 6 membri in contra numai a d-lui Conta proiectulu de revisuire alu guvernului cu puţine modificatiuni neesenţiale. Observamu ca pentru ca proiectulu se fia primitu se recere o majoritate de doue treimi a deputatiloru. „Neue freie Presse“ publica o corespondintia din Budapesta, care arata resultatele visitei lui Bismarck intr’o lumina foarte nefavorabila. Mai multe Escelentie, cari au fostu la Vien’a si au datu si pe la Curte, se fi adusu de acolo seriea ca Bismarck cu tota bunavointi’a lui Andrássy n’a reesitu a incheia o aliantia cu Austro-Ungaria si ca a plecatu maniosu dela Vien ’a, din care causa domnesce mare iritatiune in casin’a nationala din Pest’a. Caus’a că Bismarck n’a scosu la cale nimicu, se fia o persoana înalta, care are mare influintia si este pentru alianti’a cu Russi’a si Franti’a. Cancelariulu germanu se se fi superatu foarte asupra politicei nedecise austro-ungare si se se fi hotaritu a se impaca earasi cu Gtorciacov. Versiunile asupra resultateloru visitei lui Bismarck sunt foarte multe. „Journal des Debats“ dela Paris intielege situatiunea astfeliu, ca acuma Austro-Ungari’a va deveni o potere slava, care isi va strămută punctulu de gravitate totu mai multu spre Orientu si va face concurentia celeilalte poteri slave, Russiei. Numit’a fata se mira numai asupra bucuriei ce-o manifesta cei din Budapest’a. Daca Austro-Ungari’a va deveni in adeveru o potere slava, ce va fi atunci din elementulu ungurescu ? Principiulu dualismului a fostu lovitu de mórte si credemu, ca acest’a e caus’a adeverata a retragerei comitelui Andrássy. Noi, Francesii, dice in fine, n’avemu se ne tememu de resultatele intalnirei lui Bismarck cu Andrássy, deorece Franţi’a si Austro- Ungari’a s’au asiguratu ca va pastra un’a alteia amiciţia s. c. 1. Organulu cancelariului Bismarck „Norddeutsche alig. Ztg.“ respundiendu la unu articulu alu dinarului russescu „Golos“, in care se dice, ca Russi’a a fostu mai de multe ori in stare isolata, ceea ce inse nicidecumu nu a contribuitii de a o slabi, ci ia folositu inca, espune in putine cuvinte relatiunile de pena acuma dintre Prussi’a si Russi’a. Pentru însemnătatea istorica a acestei espuneri estragemu si noi din articululu feiei germane urmatorele : „Afirmatiunea lui „Golos“, — dice „Nordd. alig. Ztg.“ — câ Russi’a ar’ fi trecutu in timpulu din urmade repetite ori prin period’a „isolarei absolute“, dovedesce numai, câ memori’a Russiloru pentru serviciele făcute de amicii loru este foarte slaba. Ca in resbelulu Crimeei, candu Prussi’a atunci putinu puternica a solutu se resiste tuturoru amenintiariloru coalitiunei si a pastratu pana la fiiitu neutralitatea s’a binevoitore pentru Russi’a asia a statu Prussi’a si la 1863 langa Russi’a si a trebuitu sa sufere atacurile si amenintiarile ambasadoriloru occidentali. Coalitiunea polonisatore dela 1863 nu s’a nimicitu numai de resistenti’a Russiei, ci de resistenti’a Russiei aliata cu Prussi’a. Daca Prussi’a nu s’ar fi trenutu atâtu de strictu de intielegerea cu Russi’a, atunci situatiunea probabilu ca ar’ fi fostu alta. Nu este adeveratu, ca Russi’a in secululu acest’a pena in timpulu mai nou ar’ fi fostu vreodată isolata in Europ’a . P r u s si’a si cu ea amicii Prussiei din Germani’a au trenutu intotdeuna cu ea. A trebuitu se vina press’a russesca politica de astadi cu limbagiulu ei crudu si putinu sinceru celu porta dela congressulu din anulu trecutu in contra Germaniei, spre a ignoră si a face se secratiue aceste relatiuni. Nu voimu se mai memoramu ajutoriulu ce l’a datu Prussi’a Russiei la pacea dela Adrianopole 1829 si sprijinulu ce i l’a datu in resbelulu polonesu la 1831 ; dér’ generatiunea actuala in Russi’a nu va fi uitatu inca, ca ca si la Congressulu dela Berlinu, asia in erisele europene dela 1854, 1855, 1863 Russi’a n’a fostu niciodatu „de totu isolata“, ci a avutu totu deauna in partea s’a pe Prussi’a respective pe Germani’a Daca amicii lui „Golos* nu