Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)

1879-10-25 / nr. 85

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. 2?xetIvj.lvL a.looxxa.KQ.eri.t­u.l­u.i : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. Se prenuraexa : la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. -A.xx-u.an.d­vLXile­r un’a­terie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 85. Joi, 24 Octobre 5 Novembre 1879. Brasiovu, 5 Novembre/24 Octobre. Afara de situatiunea financeloru statului si de grav’a cestiune a urcarei dariloru si a introducerei altoru noue imposite spre micsiorarea deficitului, despre care vorbimu mai la vale, nu este pentru momentu nici uuu obiectu care se ne intereseze pe noi cesti de dincace de Lait’a in mesura mai mare decâtu lupt’a autonomistiloru cu centralistii austriaci in parlamentulu din Vien’a. Desbaterea proiecteloru de adresa in camer’a deputatiloru austriaci s’a finitu cu­ o învingere a autonomistiloru, proiectulu loru fiindu primitu cu 176 contra 162 voturi. Cele ce s’au vorbitu in cursulu discussiunei sunt de mare importantia, caci cu acést’a ocasiune s’a facutu o critica nimicitóare erei suprematistice ce-a fostu introdusa deodata cu crearea dualismului in Austri­a. Prim’a era de unu lungu siru de ani incece a invinsu principiulu ega­lei îndreptățiri asupra principiului supremației de rassa, care, cumu dise Dr. Rieger, a facutu possi­­bilu unei partide a domni esclusivu, a secuestră numai si numai pentru sine toate oficieie însemnate, toate sinecurele, toate posturile lucrative si a le ocupa cu creaturele ei. Nu mai e de lipsa se-o spunemu, ca este o mare analogia intre situatiunea popóareloru ne­maghiare din Ungari’a si Transilvani’a si intre a­­ceea a popóareloru negermane din Austri’a. Si unele si altele se lupta pentru recunoscerea unuia si a­­celuiasi principiu in vieati’a de statu austro-ungara, care se faca possibila liber’a loru desvoltare na­ţionala. învingerea acestui principiu in Austri’a trebuie se-o consideramu dér’, deşi numai indirectu, că o învingere si pentru noi cei de dincóce, incâtu professamu acelasiu principiu. De aceea vomu ur­mări cu cea mai mare atențiune luptele parlamen­tare decisive din capital’a Austriei. înainte de tóate este de observatu, câ astadi nu mai se tracteza atâtu de-o lupta a federalistiloru cu partid’a dualista, câci acest’a se poate considera astadi câ si bătută, bancrotata, ci federalistii seu autonomisti, cumu se numescu de unu timpu in­cace, au de a-si mesura poterile cu vechii centra­listi din scol’a lui Schmerling, cari niciodată nu au consideratu dualismulu de câtu numai cu unu reu necessariu, care trebuie suportatu pâna atunci, pena ce se voru urca earasi actiile centralismului si voru face se fâlfâie din nou stindartulu unitatii impe­riului. De-o parte cav. de Schmerling in camer’a dom­­niloru, de alta parte com­itele Hohenwart in adu­narea deputatiloru, eata adeverat’a espressiune a situatiunei. Vechiulu centralisam se lupta cu fede­­ralismulu seu cu „descentralisarea“, cumu o numesce adres’a majoritatii camerei »Ce mai vorbiţi atat’a de unitatea imperiului, ea de multu a fostu des­­fiintiata prin dualisam“ esclama Dr. Rieger, res­­pondiendu deputatului Scharschmidt. Aceste cu­vinte caracteriséza multu direcțiunea ce a luat’o partid’a centralistica, ca deca voiesce unitatea im­periului nu mai poate se se opreasca la Lait’a ci trebuie se ’si îndrepte săgețile si ia contra dualis­mului. Acest’a resulta ca o consecintia logica a programului seu. Unulu din vorbitorii cei mai de frunte ai par­tidei centraliste deput, Dr. Plener a atinsu in vorbirea s’a paginu acést’a corda a unitatii invi­­tandu, cumu dice »Pester Lloyd“, pe Cehi la lupta in contra egemoniei maghiare. Numit’a fai’a pestana se bucura ca conducétoriulu cehu n’a primitu acesta invitatiune, ci câ ar’ fi respins’o chiaru indirectu recunoscendu câ constitutiunea in sine trebuie respectata. Credemu câ aci se confunda tactic’a de partida cu program’a si principiele partidei. Cehii primescu de basa a activitatii parlamentare constitutiunea, de aci inse nu urméza câ recunoscu sistemulu care a creat’o. Din contra credemu câ in privinti’a acest’a voiescu se ’si conserve si unii si altii man’a libera. A accentuat’o destulu de apiiatu si Dr. Rieger câ autonomistii nu mai putinu câ centralistii dorescu unitatea imperiului, inse nu prin secuestrarea drepturiloru tieriloru si ale poporeloru, ci prin recunoscerea loru. Federalismulu si centralismulu au unu punctu comunu in care se intalnescu si acestea este uni­tatea imperiului. Deosebirea esista numai in calea ce-o percurgu până la centru. Sistemulu federalu formeza cercuri autonome legate strinsu de olalta, celu centralistii se compune din radii, cari mergu dela centru spre periferia calcandu in drumulu loru peste ori­ce vieatia autonoma. Cronic­a evenimenteloru politice. Dinarele guvernamentale maghiare nu mai sciu, cumu se laude genialitatea ministrului de finance comite S z a p â r y, care a sciutu se compună bud­­getulu pentru 1880 astfeliu, ca se asa numai uuu deficitu de 18 milione, după ce s’au subtrasu si cele 7 milione florini, ce are se platesca statulu mai multu in 1880 pentru spesele comune, pentru drumuri de feru si cu dobenda la datori’a rentei de auru ungare. Acestu resultatu crede alu do­banei ministrulu de finance, urcandu de-o parte dă­rile esistente cu vreo 8,100,000 fl. si introducandu de alta parte noue imposite, cari spera ca-i voru da sum’a de 6,420,000 fl. Asia voiesce se înca­seze prin urcarea contribuţiei pe câstigu cl. II 800,000 fl., prin urcarea dârei pe transporturi, drumuri de feri, vapoare, cara si 800,000 fl., a dârei pe petroleu 1,800,000 fl., prin introducerea unei tacse militare (pentru cei ce sunt scutiti de serviciula militariu) 2,500,000 fl., prin introducerea vamei de drumuri si de poduri 460,000 fl. (acest’a va ingreuna multu comercialu si asia slabu) si preste acést’a in anulu venitoriu se se urce impo­­sitele pe spirtu cu 200,000 fl., pe bere cu 80,000 fl., pe vinu cu 300,000 fl. pe carne cu 255,000 fl. si pe zaharu cu 1,140,000 fl. Numai dâriie ce se platescu pentru servitore, carutte si cai se casséza, dar’ pentru acest’a se urca impositele pe câstigu­rile din loterie cu 10%, ceea ce va aduce inca cu 60.000 fl. mai multu venita cu dările desfiintiate. Cornitele Szapâry s’a distinsu cu deosebire prin aceea, câ a preliminatu dariie deja esistente mai susu. Cu tota seraci’a poporului darea pe castigu e preliminată cu 1 milionu mai susu, va se­dica sum’a acest’a va trebui se asa prin aceea, câ organele administrative voru tacsu castigulu cu atata mai susu. Asemenea se se scoata dela socie­tățile de acţiuni cu 250,000 eur’ din dâriie pe consumu cu 1,973,000 fl. mai multu. Dér’ ministrulu de finance afara de acest’a mai crede se poata economisi vreo 3 milioane prin aceea, ca spesele pentru datori’a de statu voiesce se le micsioreze in modu artificialu. Astfeliu cor­itele Szapary a presentatu proiecte de lege, prin cari seprelungesce durat­a legala a amortisarei datoriei ungare si transilvane de desărcinarea pa­­mentului si a datoriei de rescum­­­perarea d­i­j­m­e­i d­e v­i­n­u pe 50 respec­tive 60 ani, prelungind­u se astfeliu in totalu cu 20 d­e a­n­i. Prin acest’a voiesce se economiseze vreo 30 milioane din cuot’a de amortisare anuala, replatindu adeca statulu in fiecare anu cu atat’a mai pusinu. Mesur’a din urma este pe câtu de nedrepta pe atâta de apesatore. Fóarte bine a observatu o fata pestana, cu posessorii obligatiuniloru din ces­tiune sunt mai toti aci in tiara si de aceea voru avé se duca in spate o greutate îndoita. Prin procederea recomandata de com­itele Szapáry statulu ungaru ar’ comite o erere din cele mai mari, ar­ face se se sdruncine toata increderea ce-o mai aveau creditorii sei intr’insulu. Dovada pentru acestea este impregiurarea, ca­mdata ce s’a facutu cunos­­cutu planulu ministrului de finance a cadiutu cur­sulu obligatiuniloru transilvane de desărcinarea pamentului dela 87 la 84 fl. Unu professoru de matematica dela Vien’a, Spi­tzer, a facutu socotala, câtu voru perde posessorii obligatiuniloru de statu ungare si transilvane prin politic­a financiara a comitelui Szapáry, si a ajunsu la resultatulu, cu cursulu obligatiuniloru ungare de desărcinarea pamentului atâtu, câtu alu celoru tran­silvane, va scade cu 7 fl. 10 cr. Ajunge atâtu spre a judeca, ca nu de ce natura este imbunatatirea financeloru ce o planuiesce com­itele Szapâry. Romani’a se afla intr’o continua intatiune din caus’a mariloru probleme a carora resolvare ’i se impune mai deodata. Camerele abia au terminatu revisuirea articului 7 din Constitutiune si acuma voru ave­a se ocupă de alta cestiune mare econo­mica, de rescumperarea calilorii ferate romane, cari sunt propriatatea si sunt administrate de­ o societate de acţionari străină. Nu mai încape indoiala ca acesta rescumperare este in celu mai mai mare interesu alu statului romanu atâtu din punctu de vedere economicu câtu si strategicu. Scimu cu ministrulu de finance d. Sturdza a fost calatoritu de repetite ori la Berlin in afa­cerea acest’a, in fine la sucesu a incheia o conven­­tiune cu societatea caliboru ferate romane, care s’a depusu deja pe biuroulu Camerei spre desbatere si primire. Conventiunea acest’a intimpina de pe acumu in press’a conservatore o crâncena opositiune, dar’ si organele fractiunei liberale o combătu cu aceea­si vioitiune cu care au combatutu proiectulu guver­nului in chestiunea israelita. Din ambele parti se observa inse cu dreptu ca’in acesta cestiune deci­­siunea va fi mai usiara, caci deo parte Europ’a n’are a se amestecă, de alta parte vorbescu cifrele. »Romanului de eri publica tecstulu conven­­tiunei incheiata intre d. ministru de finance, in numele guvernului romanu, si intre societatea ac­­tionariloru. Art. 1 suna asia : Societatea actio­­nariloru calib­ru ferate romane cu resiedinti’a in Berlin cedéza si transfera Statului romanu cu în­cepere dela 1 Ianuariu 1880 si pentru totu restulu duratei concesiunei primitive in modu definitiva si fara nici-o restrictiune administratiunea si esploa­­tatiunea intregei retiele a liniilor­ ferate ale Soci­etății si in genere toata gestiunea intreprinderei sociale, car’ Art. 2 stabilesce ca in contra cessiunei complecte a administratiunei si a esploatatiunei prevediute in art. 1 guvernulu romanu se obliga a preschimbă acțiunile primitive si acțiunile de prioritate actualmente in fiintia in titluri emanate directu dela Statu (cu­ o dobânda de 6 la suta). Totalitatea titluriloru de emisu de catra statulu romanu este ficsata la sum’a de franci nominali 237,500,000. — Yomu mai reveni la acesta con­­ventiune. O veste imbucuratóre pentru Romani’a sosi de curandu dela Washington capital’a State­­loru unite nordamericane. Se constata adeca in modu oficiala de acolo, ca ambasadorulu americanu in Vien’a Mr. C­a­s­s­o­n a primitu ordinulu a merge laBucuresci spre a recunosce independent­i­a României si spre a stabili relatiunile diplomatice intre Romani’a si Statele nordame­­r­i­c­a­n­e. — Este rusinatoriu pentru Republic’a Franciei câ a lasatu se­fia întrecuta de fîic’a ei de peste Oceanulu atlanticu. Spre a cunosce parerea Evreiloru malcontent! după revisuirea art. 7 din Constitutiune citamu urmatorele espectoratiuni ale organului loru „Fra­ternitatea“ : „Suntemu acuma incredintiati, ca singurii aperatori ai „Evreiloru pamenteni“ au fost acei deputaţi, cari au protes­­tatu contra revisuirei art. 7, câci aceştia n’au vrutu sa

Next