Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-09-16 / nr. 74
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. Fretinal-u. a.Tooaaa.aM.eaat-u.l-u.i : pe unu anu 10 fl., pe siese Inni 5 fl., pe trei Inni 2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu san 28 franci. -A.EL-CLI-U. 2SX-XI. Se preani.-u.XM.era.: la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. -A.aa-u.3ca.ci-u.rile : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescn. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 74. Dumineca, 16 28 Septembre 1879. Cu 1 Octobre st. v. 1879 se incepe unu abonamentu pentru triluniulu ultimu la „GAZETA TRANSILVANe: Rogamu pe On. Domni prenumeranti al fetei nóastre, alu caroru abonamentu a espiratu cu 30 Septembre st. v. 1879, se binevoiesca a si’lu reinoi de cu vreme, deca voiescu cu dinariulu se li se tramita regulate. De la 1 Octobre st. v. incolo diuariulu se va tramite numai aceloru domni, cari au binevoite a-si reinoi abonamentulu. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adressele d-loru esactu, aratandu si post’a cea mai aprope de loculu, unde locuiescu. SCS* Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei“ este : pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl., pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; adusa in casa: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl. , pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl., pentru Romania si alte tieri esterne: pe trei luni 7 franci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. (Abonamentulu se primesce si in bilete hipotecaiie romane.) Banii de prenumeratiune sunt a se tramite (mai usioru prin assignatiuni postaie) la Redactiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI“ in Brasiovu. Andrássy se duce acuma si Hohenwart incepe se jace earasi unu rolu insemnatu. Era naturalu ca ceea ce se petrece in interiorulu monarchiei se neodihnesca pe cancelariulu germanu. Déca ar’ ajunge Slavii la potere in Austria, ast’a de siguru nu ar’ contribui la intarirea mieitiei intre Austri’a si Germani’a, mai cu seama deca acesta din urma va fi incetatu de a mai fi amic’a probata a Russiei. Organulu lui Bismarck ne spune, ca cancelariulu a venitu la Vien’a se se asigure despre bunavointi’a succesorului lui Andrássy si a celorlalti colegi ai lui câtra Germani’a. Cine scie deca nu a voitu ca se impedece prin influinti’a s’a personala earasi impacarea definitiva intre popoarele Austriei ? Germanii austriaci nu gresiescu deca nutrescu speranti’a ca planurile lui Taaffe si Hohenwart voru fi paralisate de câtra cabinetulu germanu. Cordialitatea cu care se poarta Bismarck fapia de Andrássy este o demonstratiune a cancelariului germanu pentru sistemulu pe care’lu representa cornitele si care convine si Germaniei. Deca cancelariulu a venitu se se „asigure“ de atitudinea cercuriloru influente din Vien’a, acest’a nu insemna alta, decâtu câ a voitu se puna stavila curentului care are de scopu a pune monarchi’a pe pecioarele sale, prin consolidarea interióara pe bas’a egalei îndreptățiri. Eata dér’ cumu se esplica entusiasmulu poporatiunei suprematiste din capital’a austriaca. nou Brasiovu, 27/15 Septembre. Caletori’a principelui Bismarck si primirea ce i s’a facutu la Vien’a ocupa inca primele coloane ale dinaristicei europene. Toti convinu in parerea, ca scopulu visitei cancelariului germanu a fostu eminamente politicu. Entusiasmulu, cu care poporatiunea Vienei a aclamatu pe Bismarck, de câte ori s’a aratatu in publicu du inca unu lustru si mai mare politicu caletoriei sale. Sunt ore strigările entusiastice ale multimei vienese adeverat’a espressiune a sentimenteloru popóreloru austro-ungare ? Nimenea, care cunósce numai câtu de putina starea interióara a monarchiei nóstre, nu va sustiene acést’a Dér’ nici macaru de espressiune a doriniteloru cislatiane nu se potu privi demonstratiunile din Vien’a, căci cu tóata constitutiunea centralista de astadi poporatiunea din capitala Austriei sta intr’unu contactu forte slabu cu celelalte parti ale imperiului, asia in cate de multe ori sentimentele ei vinu in contradicere mare cu acele ale celorlalte centre mici ale diferiteloru provincie. Multiamita agitatiuniloru necontenite ale agentiloru prussiani, a intreligintiei germane prussomane, o mare parte, ca se nu dicemu cea mai mare parte a poporatiunei vienese, adoréza pe Bismarck. La 1866, după Königgrätz, vienesii dedeau caniloru loru numele de „Bismarck“, astadi parce ar’ pune in categori’a acestoru animale patrupede pe acel’a, care ar’ cuteza se ’si bata jocu de poterniculu cancelariu. Lumea se pleca succesului si Vienesii nu sunt cei din urma, cari adora succesulu. Cu toate astea Bismarck nu ar’ fi intempinatu o primire atâtu de calduroasa la Vien’a, deca poporatiunea germana a capitalei nu ar’ fi voitu se demonstreze cu ocasiunea acest’a in contra „panslavismului“, de care se teme atâtu de multu, mai cu seama de candu cu nouele încercări de impacare cu Cehii. Pe tempulu candu era cornitele Hohenwart ministru si candu germanii se aflau in mare strimtare tote influinti’a lui Bismarck le-a venitu intru ajutoriu — Hohenwart a cadiatu fara de veste si cornitele Andrássy a devenite ministru de esterne, a caruia persoana era considerata la Berlinu ca o garantia pentru relatiunile amicabile ale Germaniei cu Austro-Ungari’a. Cronic’a eveni renteloru politice. Alea facta est! In 23 ale lunei curente deputații cehi intr’o întrunire generala au decisu, ca se intre in Reichsrath si se ie parte la lucrările parlamentare. Cu privire la acest’a se telegrafeaza din Prag’a . In adunarea deputatiloru cehi a formulate Dr. Rieger in numele colegiului barbatiloru de încredere urmatorea resolutiune : „Acuma, candu guvernulu Maiestatii Sale cu aprobarea Domnitoriului si-a pusu de problema a respectă drepturile tuturoru natiuniloru si a lucra spre a aduce o impacare generala intre ele, avemu, se intramu in Reichsrath“. Decisiunea s’a luatu cu 67 in contra la 5 voturi ale deputatiloru Brauner, Vasary, Waniczek, Koran si Ginţi. Dr. Rieger a declaratu apiiatu, ca intrarea in Reichsrath trebuie se se faca fara garanţii si câ corniţele Taaffe a declaratu numai, câ scutirea tuturoru drepturiloru si aplanarea tuturoru diferentieloru pate se se faca numai prin Reichsrath. Proiectulu de protestu alu lui Rieger s’a incredintiatu spre redactare deputatiloru cehi, cari se voru aduna in Vien’a in ajunulu intrării in Reichsrath. Principele Bismarck a petrecutu in Vien’a împreuna cu sogi’a s’a, cu princes’a Odescalchi si corniţele Wilhelm Bismarck, fiiulu seu, trei zile întregi in capital’a austriaca. In tote timpulu a fostu in contactu fórte intimu si cordialu cu corniţele Andrássy, cu care impreuna a petrecutu serile. Pe langa Andrássy, cancelariulu Bismarck a conferitu si cu br. Haymerle, care este deja numite ministru de esterne in loculu lui Andrássy. Luni cancelariulu a avute la imperatulu audientia, care a duratu aprópe 1 ora si indata după aceea i-a facutu si imperatulu o visita la „Otelulu imperialu“, unde locuiea. Despre cele ce s’au discutate si stabilite in convorbirile aceste ale cancelariului cu monarchulu austriacu si cu ministrii sei esista numai combinatiuni unii vorbescu de-o aliantia ofensiva si defensiva, altii numai de-o aliantia defensiva a Germaniei cu Austro-Ungaria. Oficiosii sustienu câ nu s’a pusu nimicu pe charthia, dar’ câ intimitatea intre ambele state a devenite câtu se pote de mare, inse are unu caracteru cu totulu „neofensivu“, avendu de scopu numai sustienerea pacii.“ „Norddeutsche alig. Ztg.*, organulu berlinescu alu cancelariului, constata din parte-i, ca principele Bismarck a mersu la Vien’a câ se se „asigure“ — de amiciti’a cu Austro-Ungari’a si se cunósca căusele si consecintiele retragerei comitelui Andrássy. Se dice, cu schimbulu de idei, ce a avutu locu intre Bismarck si barbatii de statu austriaci, a satisfăcute pe deplina amendoue părţile. In siedînti’a de Marti a Camerei Romane s’a respinsu propunerea de nerevisuire cu 102 contra 28 voturi, si proiectulu majoritatii comitetului de delegaţi cu 75 voturi contra 53. Cadiendu astfeliu si proiectulu impamentenirei individuale guvernulu a venitu in siedinti’a urmatore c’unu proiecte de revisuire alu seu pe care Tu publicamu mai josu. Guvernulu a presentatu totodată si listele nominale ale aceloru Evrei cari „s’au assimilatu cu natiunea“ si cari se se declare indata en bloc de cetatieni romani; ele cuprindu 1074 nume. Aceasta lista este impartita in siase tabele. Tabela antaia coprinde: 1.) Oficerii israeliti, cari au servitu in armata de la aplicarea legei de recrutatiune din 1864 pana adi, acesti’a sunt in numeru de 10; 2.) Ostenii israeliti, cari au luatu parte in campani’a anului 1877—78 ; acestia sunt in numeru de 202; 3.) Ostenii israeliti, aflati presenti sau in reserva, dar cari n’au luatu parte la campanie; acesti’a sunt in numeru de 622 ; 4 ) Ostenii israeliti, cari au fost reformați din armata cu incepere de la 1870 pana astadi; acestia sunt in numeru de 29 . 5.) Familiele osteniloru israeliti, cari au murite sub drapelu de la 1870 pena astadi ; acestia sunt in numeru de 20. Tabel’a a dou’a coprinde pe israelitii, cari au obtienutu diplome in tiera de universitate, seu de bacalaureatu; acestia sunt in numeru de 44. — Tabel’a a treia coprinde pe israelitii cari au obtienutu diplome in străinătate de universitate, si cari esercita profesiunea loru in tiera; acestia sunt in numeru de 47. — Tabel’a a patr’a coprinde pe israelitii, cari au oferitu donatiuni Statului, sau cari au infiintiatu stabilimente de bine-facere seu de educatiune; acesti’a sunt in numeru de doui. — Tabel’a a cincea cuprinde pe Israelitii, cari au stabilitu si posedu stabilimente de comerciu seu de industria; acesti’a sunt in numeru de 85. — Tabela a sia se coprinde pe israelitii cari au scrisu si au tipartttu opere in limba romana; acestia sunt in numeru de 13. După cumu i se scrie „Corr. Pol.“ din Bucuresci, 23 Sept., o comissiune compusa din ingineri se fi fostu insarcinata, a esamina ultimulu proiecte alu Russiei in cestiunea Arab-Tabiei, care propune construirea unui podu la Girliti’a. Chiaru pentru casulu inse, candu comissiunea memorata ar’ decide, ca este possibila construirea unui podu la Girlitia, guvernulu romanu este de părere, ca marile poteri se sustiena prim’a decisiune a comissiunei internationale, care s’a esprimatu pentru aceea, ca Arab-Tabi’a se se da României. Tendinti’a Russei de a uni Arab-Tabi’a cu Bulgari’a este justificata prin insemnatatea mare strategica a punctului, care face possibilu a domina de acolo Dunarea. Unu podu eventuate la Girliti’a ar’ fi dominatu militaresce de câtra punctulu Arab-Tabi’a astfeliu, câ guvernulu romanu abia s’ar’ potu decide vreodată a’lu construi. Proiectulu de revisuire alu guvernului romanu. Espunere de motive. Domniloru Deputaţi! Arare ori, in viéti’a unei naţiuni, se afla momente atâtu de grele si de serioase ca acelea, prin care trecemu noi adi. In urma de sacrificiuri numerose, meritandu independinti’a esistintiei nóstre politice prin bravur’a si sângele fiiloru nostri, trebuie acum se trecemu prin alte incercari, dificile si periculose, pentru ca se