Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-11-08 / nr. 89
uim TRANSILVANIEI. Redactiunea si Administratiunea: se piea-umeia: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. Jol’a si Duminec’a. «A.:n.-u.:ra.cia.x2.1e : ZFxeti-u-l-u. a.Tooxiaxxiexxt-va.l-u.i: un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni v* a* pentru fiacare publicare. — Scrisori ne-2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu francate nu se primescu. — Manuscripte nu se 28 franci. retramitu. Joi, 8 20 Novembre Nr. 89, 1879, Brasiovu, 19/7 Novembre. De unu siru de ani incóce partid’a liberalaconstitutionala a Nemtiloru din Austria a scrisu pe stindartulu seu : reductiunea speseloru ce se facu pentru armata. Si cu ocasiunea discussiunei adresei de respunsu la discursulu tronului vorbitorii din acést’a partida au accentuatu mai toti necessitatea de a se face economii in budgetulu ministeriului de resbelu. Din punctu de vedere alu bunastarei publice d. Dr. Herbst si conso§i au tota dreptatea, ca pana candu Austro-Ungaria va trebui se sustiena o armata atatu de mare inmultiendu-se necontenitu cheltuielile pentru ea, nu potemu speră ca vomu potu scapă de deficitele infricosiate, care pretindu jertfe totu mai mari dela poporatiune. Din punctu de vedere principialu trebuie se li se de prin urmare dreptu acelora, cari staruiescu pentru micsiorarea speseloru prevediute in budgetulu ministeriului de resbelu. Cestiunea acest’a nuse mai are inca si o alta lăture. Militarismulu domnesce in Europ’a si câtu timpu va durâ domnia lui, Austro-Ungari’a nu pote scapa de sarcinele cele grele ce i le impune necessitatea de a dispune peste o potere armata câtu mai insemnata, care se-o puna in positiune de a sta fagia cu orice eventualitate. Asiadai’ situatiunea europeana este de asia, că Austro-Ungaria nu se poate gândi inca multu timpu la o reducere a contingentului armatei sale. De aci urmeza ca guvernele austro-ungare considera afacerile armatei ca unu „noii me tangere“ si trece nu numai de erore, dar’ chiaru de o crima, de a voi se schimbi conditiunile esistentiei armatei in modu defavorabila. Cei ce au de scoput a slabi poterea armata a imperiului nu sunt amicii Austro-Ungariei a esistintiei si influintiei sale in concertulu mariloru puteri europene. Acest’a e refrenulu, care se aude de pe băncile ministeriale de câte ori este vorba de a se vota vreo lege pentru armata. Si acuma se repeta in vorba si in scrisu ca a nu vota proiectele de lege asupra administrarei Bosniei si asupra prelungirei legei esistente pentru armarea tierei pe alti diece ani, ar’ insemna a voi se slabesci influinti’a si prestigiulu monarchiei in Europ’a. Si lucrulu sta in realitate asia. Câtu pentru Bosni’a, Austro-Ungari’a daca a disu A trebuie se dica si B, si daca este se duca politica începută la unu sfarsitu bunu trebuie se aiba înainte de toate armata, multa si buna armata. Cu toate astea Nemții decembriști din Reichsrath sunt prea dispusi a nu vota proiectele de lege presentate de guvernu privitoare la Bosni’a si la legea pentru armarea tierei. Si acestea nu numai sau nu atâtu din causa ca dorescu a se micsiorâ spesele budgetului militariu, ci mai multu pentru ca n’au încredere in ministeriulu Taalfe si voiescu a se folosi de ocasiunea ce li se oferă acuma de a face se se retragă acestu ministeriu sau se primesca conditiunile ce i le voru pune cu privire la politica interioara. Ministeriulu Taaffe spre a face se fia primita legea pentru armarea tierei pe alti diece ani de catra camera are trebuintia de o majoritate de doue treimi. Despre acesta majoritate inse nu dispune. I trebuiescu inca 51 voturi ale partidei decembriste. Daca dar’ decembristii ar’ vota in contra proiectului, acest’a ar’ cade si cu elu ar’ cade si ministeriulu. Nemţii din minoritatea Camerei au fost hotaritu in adunările partidei loru a nu vota pentru prelungirea legei de armare pe diece, ci numai pe trei ani, altii numai pe unu anu. In urma „clubulu liberaliloru“ a decisu câ se invoiesce la o prelungire pe diece ani inse numai sub conditiunea câ se va reduce contingentulu de pace alu armatei. Dep. Skene propuse câ acestea se fia redusu dela 250,000 la 230,000. De alta parte clubulu progressistiloru s’a declaratu numai pentru prelungirea legei de armare pe unu singuru anu micsioranduse totodată contingentulu de pace alu armatei. Tóte celelalte partide au declaratu din contra ca voru vota proiectulu guvernului. Ministeriulu Taaffe a facutu încercări de apropiare. Poate câ i va succede .-Se câştige cele 51 voturi de care mai are lipsa, dar’ daca decembristii nu ar’ voi se ceda nici decumu? Atunci, credemu va fi negresitu mai reu nu inse pentru autonomisti ci pentru Nemţi chiaru, câci poate veni unu ministeriu Hohenwart la cârma. Proiectulu de lege bosniacu in dieta ungara. După deschiderea discussiunei generale asupra proiectului de lege privitoriu la administrarea Bosniei si după ce raportorulu E. Pulay a recomandatu primirea lui, celu d’antaiu care a luatu cuventulu in contra proiectului a fost unu serbu — Dr. Polit. Acest’a este caracteristicu. Serbii nu vedu bucurosu estinderea Austro-Ungariei in Orientu, din contra ei se semtu amenintiati prin acest’a. Dr. Polit recunósce, ca ocupatiunea este unu faptu implinitu si ar’ primi proiectulu din cestiune, daca Austro-Ungari’a ar’ oferi garanti’a, câ voiesce se introducă ordine si civilisatiune in Bosni’a, pana acuma inse n’a facutu nimicu, ci lasa ca acolo se domnesca chaosulu lu sub Turci, de aceea ilu respinge. Mai surprindietoriu este, câ d. Polit respinge proiectulu, cu tóte câ insusi constatandu deosebit’a lui importantia, dice cu elu va duce la o schimbare a sistemului, a situatiunei interiore in monarchia, in urm', careia elementulu slavicu va ajunge inca de asupra. Ori cumu veti intorce acestu proiectu — dice Dr. Polit — elu nu intra nici in cadrulu dreptului publicu alu Ungariei, nici in alu Austriei. Nu aste numai o intemplare orba, câ Cehii intrara tocmai acuma in Reichsrath, ei credu câ in curandu se va schimbă sistemulu de pena acuma. Dela inceputu s’a vediutu câ afacerea bosniaca va ave urmări grave pentru monarchia. Acuma se vede câ ocupatiunea a fost mai multu decâtu o campania militară. Mandatulu dela Berlin a însărcinatu Austro-Ungari’a cu administrarea Bosniei si Herzegovinei, inse Austro-Ungari’a n’a corespunsu missiunei sale. Doue cestiuni avea se resolve Austro-Ungari’a in tierile ocupate: cestiunea bisericasca orientala si cestiunea agrara. Cu privire la cea d’antaiu cestiune s’a comisu indata la inceputu o mare erore, caci autoritatile austro-ungare nu s’au radicatu pe maioritatea, ci pe minoritatea poporatiunei. Maioritatea poporatiunei, care se tiene de biserica grecoorientala, se vedea asuprita de episcopii fanarioti greci; ea speră ca i se va imbunatati sartea după ocupatiune, cu o voru liberă de sub jugulu fanariotiloru; speră a ajunge sub jurisdictiunea patriarchului dela Carlovitiu, care este urmasiulu legitimu alu patriarchiloru şerbi dela Ipek. Dar’ corniţele Andrássy recunoscandu continuitatea suveranităţii Sultanului a recunoscutu si competinti’a patriarchului ecumenicu din Constantinopole. Ce se atinge de cestiunea agrara se scie câ tóte revoluţiunile au fostu la inceputu mișcări agrare, care abia mai târdiu capetala unu caracteru politicu. Referintiele agrare s’au desvoltatu in Bosni’a cu totulu altfeliu că in alte parti. Andrássy credea ca va afla in Bosni’a aceleasi raporturi, cari esistau înainte de 1848 in Ungari’a. S’a instelatu In Ungari’a institutiunile feudale nu aveau de a face nimicu cu religiunea si cu nationalitatea, in Bosni’a inse concade posessiunea feudala cu religiunea, acolo sunt numai mohamedanii proprietari de pamentu. Chrestinii trebuieau se da statului a diecea, proprietariloru a sieptea, a sies’a, a patra lea si a treia parte. După rescularea dela 1469 a decretatu Omer-pasi’a, ca Regii au se capete pretutindeni a trei’a parte, dar’ pentru aceea n’au dreptu se pretindă robote. Regii au luatu a trei’a parte, inse au pretinsu si robote. Decursulu rescularei ultime care a facutu se isbucnesca cestiunea orientale este cunoscuta. Solutiunea cestiunei agrare va fi prin urmare forte grea in Bosnia. De-o parte se considera Regii de alta parte Raialele de proprietari ai paraentului. înainte fie ocupatiune au trenutu Regii in Seraievo o adunare; ei au promisu Raialeloru ca le voru dă loru a treia parte a pamentului, daca voru voia se luptă in contra Austriaciloru. Raialele nu se invoira, căci sperau ca după ocupatiune voru capetă inca mai multu. Acuma inse autoritatile nostre au datu porunca ca Raialele se platesca că si mai înainte Regiloru a treia parte, faimós’a tretina. Daca cestiunea agrara nu se va resolva intr’unu chipu ore care, vomu ave întotdeauna resculari in Bosni’a. Dr. Polit declara in fine ca din motivele aratate nu primesce proiectulu de lege. După Dr. Polit a vorbitu dep. Guido de Baussneru pentru proiectu delarandu ca vorbesce in numele seu propriu nu in numele partidei sale, apoi a depusu E. S i m o n y i cunoscut’a moţiune si in fine a luatu cuventulu deput. Desideriu Szilágyi, care a disu intre altele: „In acestu proiectu se pune bas’a la aceea, că din cele doue state (dualistice) se se nasca unulu alu treilea. Inca pe timpulu crearei legiloru dela 1867 esistă temerea, câ din organele comune ale monarchiei se pote nasce cu timpulu o a treia potere de statu. Partida care a creatu pactulu dualisticu s’a linistitu dicendusi, cu agendele ministeriului comunu sunt strinsu limitate si ca delegatiunile sunt dependente de parlamente. Periculele, de cari se temeau atunci, ne amenintia adi. Soimu, că centralistă autonomistă si federalistă din Austri’a voiescu se faca din delegatiuni unu parlamentu comunu. Daca dor’ aceste partide, desi nu consemtu la cuprinsulu proiectului, totusiu ilu primescu, ele ilu primescu numai, pentru ca vedu intr’insulu o consolidare a institutiuniloru comune (Asia e in stanga) Aceste pericule fura prevediute la 1867 de catra ambele partide si marele barbatu, a caruia nume este legatii de acesta opera de impacare pentru totdeauna, a lasatu că mostenire că institutiunile create de densulu se fia conservate in spiritulu acela in care fura create. Doi conducatori ai opositiunei si-au fost redicatu atunci vocea in contra largirei acestoru institutiuni. Unulu din acestia a fost Coloman Ghyczy. Celalaltu dise: atunci potu se vina odata la cârma alti barbati cari voru largi cerculu de activitate alu acestoru institutiuni si prin aceea voru ingropa independenti’a Ungariei in abisulu delegatiuniloru (Ilaritate vina in stang’a.) Barbatulu care a vorbitu asia este acuma ministru presiedinte (Miscare in drept’a, Ilaritate in stang’a.) Proiectulu de fagia are de scopu prin lărgirea competentiei guvernului comunu si a delegaţiuniloru a sparge formele acestoru institutiuni (Aplause vini in stanga.) Pentru că nu noi se fimu aceia cari cu manile proprie se darime dualismulu trebuie se respingemu acestu proiectu. (Va unna.) La cestiunea Arab-Tabiei. Cu privire la regularea fruntariei romano-bulgare i se scrie „Correspondintiei politice“ din Bucuresci 11 Novembre : „Precumu scimu comissiunea de delimitare europeana a stabilitu in Decembre 1878 fruntari’a intre Bulgaria si Romania pe tiermulu dreptu ali Dunărei asia, cu liui’a granitiei sa incepa la inaltimele dela Arab-Tabi’a situate in partea despre ostu a Silistriei si de aci se mearga in direcțiune dreapta sudostica pena spre sudu dela Mangalia la Marea neagra. In contra acestei delimitări a protestatu numai delegatulu Russiei, care a voitu, ca inaltimele dela Arab-Tabi’a se remana Bulgariei si ca fruntaria se inceapa mai departe spre ostu. Natura lucrului cere, ca fruntaria poate se fia trasa numai dela unu asemenea punctu alu Du.