Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-09-11 / nr. 73
stila mai mare le lipsesce Cehiloru si Sloveniloru au mai poterea, admite numai doue possibilitati: intrenarea ei prin medilece energice sau supunerea de sclavi la vointi’a ei.“ — Se inregistramu in fine si o voce germana din afara. Diakiulu prussianu „National Ztg.“ din Berlin scrie urmatoarele: „Globula Ungariei“ are a inregistra o noua victoria. Representantia orasiului Pest’a a refusatu concessiunea unui teatru germanu, din causa, ca teatruiu germanu ar’ fi unu instrumentu alu germanisarei. Tax’ fi in adeveru si fórte greu unui teatru germanu de a germanisa Pestea, pentru ca ea este deja unu orasu cu preferintia germanu. Inzedaru se vapsescu coltiurile stradeloru, cu numiri maghiare, nimenea nu le cetesce si nu le observa. Organele conducétóare sunt germane, stabilimentele comerciale etc. sunt germane, nemtiesce aude omulu prin tóte stradele si’u toate localurile publice. Numai unde domnesce guvernulu si prin strade laterale intunecose, se aude idiomulu maghiaru. Nici consiliariloru orasianesci, cari au refusatu concessiunea nu ie potemu face prospectiu, cu decisiunea ar’ potea se schimbe lucrulu. Mani’a neputinciosa si barbarismulu boruatu alu unei asemeni atitudine nu voru face nicairi propaganda pentru maghiarismu nici chiaru la Maghiarii din Pest’a insusi, carora pentru durata trebuie se le fia uritu in teatrulu loru monotonu maghiaru. Maghiarii inse n’au ajunsu inca la sfersitulu lucrului si deca popoarele ce locuiescu de-alungulu Dunărei voru revisui odata situațiunea loru, Maghiarii voru ave o positiune deosebitu de grea si poate ca ingaifarea loru cutezatoare isi va primi resplatia. Ceea ce merita se accentuamu, este, ca Maghiarii cei mai înfocati in representanti’a orasiului Pest’a sunt in adeveru burgesi buni germani, cari credu câ cu-o mustatia unguresca si cu sioviuismu ungurescu isi dau o deosebita autoritate.“ Causa agrara ardelena in dieta maghiara. (Urmare.) Presiedintele cere voia, ca de si s’au combinatii §§ 14 si 15 totusi votarea se se faca mai antaiu asupra §-lui 14, si deca acest’a s’ar’ elimina, in privinti’a emoudariloru necessarie in § 15 se se mai pota pronuncia cine va avea voia. Se pune la votu § 14, care nu se primesce. Stef. Teleszky: Eu aprobedin ferte intentiunea amendamentului d-lui deputatu Szikszay, dér’ nu’lu aflu de suficientu pentru eliminarea toturoru positiuniloru de eliminatu din § 15. Si anume: amiculu meu propune se se modifice numai aliniele a 2, 9 si 11 din §fulu 15, pe candu aliniele a 3, 8, 10 si 12, inca contieou dispositiuoi de eliminatu. La tote aceste alinie asiu face eu amendamente, déca ve invoiti, seu rogu pe dlu referentu se le stilisedie elu. Presiedintele: Fiindu-ca stilisarea recere combinatiune, dara ar fi mai cu scopu a lasa in suspensu §-fulu 15 si a continua desbaterea cu §la 16? (Aprobări) Se cetesce. § 16. Classificarea si estimarea se face in fasi’a locului sub conducerea judelui pertractatoriu si cu interventiunea ingineriului functionatoriu, si după terminarea ei lucrarea se cetesce in presenti’a comissiunei espertiloru si a partideloru si se autentica prin subscriere. Partidele, cari nu sunt multiamite cu classificarea seu cu estimarea, au dreptu se’si insinue cu acést’a ocasiune reclamatiunile loru, pe cari comissiunea luandu-le la protocolu, este îndatorata a le esamina fara intardiare la fasi’a locului, si a decide asupra loru. Si procederea acest’a trebue autenticata intr’unu asemenea modu ca si cea de mai înainte. Se primesce. § 17. Autenticarea lucrariloru pregatitorie ingineresci o face judele, pertractatoriu pe bas’a cercetării si opiniunei ingineriului autenticatoriu, elu dispune si esecuta suplinirea seu rectificarea defecteloru ivite. Se primesce. § 18. Sub decursulul lucrariloru pregatitorie nu este admisu separatu nici unu remediu de dreptu, gravamenulu de nulitate, apelatiunea, seu rectificarea contra decisiuniloru si dispositiuniloru judelui pertractatoriu, nici contra fapteloru sau intrelasariloru altora. După inchiaiarea lucrariloru pregatitorie partidele pentru remediarea gravameneloru ivite sub decursulu acelora se potu folosi de o representations, care celu multu in terminu de 15 dile dela inchiaiarea autenticarii trebue presentata in scrisu, seu la judele pertractatoriu, seu la tribunalulu reg. Asupra acestei representatiuni decide tribunalulu reg., — contra decisiunei acestuia nu se mai admite vre-uuu remediu de dreptu separatu, ci gravamenele eventuale trebue substernute in apelatiunea contra sentintii meritoriale. trim. Veszter: Fiindu-ca toate lucrările pregatitorie se făcu din oficiu si se conducu de câtva unu jude esmisu din partea tribunalului, si provediutu asia dicendu cu potere nemărginită, comissiunea juridica a aflatu de lipsa a dispune in alinea a doua a acestuia, ca partidele in privinti’a gravameneloru ce le voru avé in contra lucrariloru pregatitorie, se se poata folosi de o representatiune, asupra careia se decidă tribunalulu. Principiulu si direcțiunea acestei dispositiuni sunt corecte, pentru ca la toata intemplarea este de lipsa, ca lucrarea esmisului tribunalului se se supună controlei colegiului, si ca in urma reclamării partidelor, se se poata remedia erorile, sau intrelasarile comise de judele pertractatoriu , me temu inse, ca dispositiunea din alinea a dou’a a acestuia nu va fi suficienta pentru ajungerea acestui scopu salutariu, pentru ca, déca o partida nu va poté respunde la representatiunea presentata de ceealalta, tribunalulu nu se va poté respunde la representatiunea presentata de ceealalta, tribunalulu nu se va p pote orienta pe deplinu despre adeverulu seu neadeverulu gravamuaneloru coprinse in representatiuni. Candu este vorb’a de interessele a duce partide contrarie, tribunalulu nu poate aduce judecata dreapta pe bas’a unoru informatiuni unilaterale, deci, déca este possibilu, ca sub decursulu lucrariloru pregatitorie se se comită erori, cari reclama remediare, trebue se li se de si partideloru possibilitatea de a le remedia. După metodulu acceptatu in alinea a doo’a, acest’a s’ar’ poté ajunge numai atunci, déca representatiuirea unei partide s’ar’ comunică cu cealalta, că se’si de respunsulu la ea, déca respunsulu s'ar’ comunică pentru darea replicei si asié mai departe, ceea ce ne-ar’ duce la pertractarea scripturistica atâtu de odiosa pentru multele ei defecte si rapirea de timpu. Eu inse nu o recomenda acést’a, ci mai simplu, m’asiu multiami cu aceea, déca asupra lucrariloru pregatitorie, respective asupra plansariloru ridicate in contra acelora, s’ar’ admite in faci’a tribunalului o pertractare publica verbala. Mai asemenea se urmédia acést’a inUugari’a, unde modulu acest’a s’a doveditu de bunu si practicabilu, si nu pricepu, pentru ce se ne abatemu dela pracs’a acést’a si se ne multiamimu cu mai pusinu pentru Transilvani’a, unde referintiele urbariale sunt mai complicate? Deca imi dice cineva, ca pentru Transilvani’a din motivulu, ca acolo sunt referintie speciale, sunt necessarie in dreptulu materialu dispositiuni speciale, cari se abatu dela cele din Ungari’a, — acést’a o pricepu, dér’ nu pricepu pentru ce se fia procedur’a pentru Transilvani’a mai superficiala si provedinta cu mai pusine garanţii decâtu in Ungaria ? ~. Dreptu aceea imi i-au voia a propune, că pentru remediarea gravameneloru referitorie la lucrările pregatitorie, după terminarea acestora, se se admita înaintea tribunalului o pertractare verbala publica. Parteniu Cosma : Eu consideru amendamentulu deputatului Veszter de necesariu si corespundietoriu scopului, pentru ca după proiectulu acesta sub totu decursulu procedurei meritorie nu va fi pertractare meritoriu. In Ungaria, precum v’am mai spusu, se portractédia cu multu mai simplu cestiunea de permissibilitate, dera apoi se da mai multa însemnătate cestiunei in meritu, candu fiindu toate datele necessarie procurate se dă partideloru voia se pertractedie cestiunea din toate punctele de vedere. Din contra in Transilvania, precum se vede, chiaru in acestu stadiu, candu datele voru stă la dispositiune, nu va fi nici o pertractare, or’ prin acést’a se va depune in manile judecătoriei o potere foarte mare, desi insusi d-lu ministru a disu in motivarea sa, ca judecatorii din Transilvania nu sunt atâtu de cualificati si practici că cei din Ungaria. Cine crede, câ prin aceea, câ aci nu se va admite nici chiaru o pertractare scurta, precum se propune, se va mai scurta procedur’a, se instela fórte, pentru câ Cuiva regeasca că foru supremu de câte ori a observatu si celu mai micu defectu in procedur’a causeioru urbariale, chiaru din motivulu, ca acele sunt de natura incuisitorica, totudeauna a nimicitu intreg’a procedura si a ordinatu pertractare noua. Astfeliu s’a urmatu pena aci si totu asemenea se va urmă si in viitoriu pena candu căușele urbariale se voru consideră de natura incuisitoria, si precum veciu, ele se considera pentru Transilvani’a de natura mai incuisitoria de câtu pentru Ungari’a. Dreptu aceea si chiaru acelor’a, cari cugeta, cu accelerédia procedur’a, respingendu amendamentulu lui Veszter, ilu recomandu că celu mai corespundietoriu punctului loru de vedere. Alexiu Bokross : Pertractarea de autenticare este aceea, care o confunda d-lu Veszter cu pertractarea ce nu o vede in proiectu, si care voiesce se o introducă că representatiune; pertractarea acést’a inse este deja, se coprinde in proiectu apicati si categorice, or’ representatiunea nu este chiamata se suplinesca vreo pertractare, pentru ca ea propriamente este unu remediu de dreptu dela judele pertractatoriu la tribunalu. Se numesce representatiune pentru aceea, că pe lângă o sistema de competentia cu totulu noua se nu se intrebuintiedie o nomenclatura statorita pentru alte referintie. Deci representatiunea că remediu de dreptu trebue resolvita fara consultarea partideloru. Deca d-lu deputatu ar mai dori o pertractare si asupra acestei representatiuni, atunci după mai multe pertractări trenute succesiva sub decursulu lucrariloru pregatitorie, amu mai provocă o pertractare, care n’ar avé absolutu nici unu substratu, si carea, fiindu deja tote cestiunile , separatu pertractate, n’are continé altu ceva, de câtu reflectări superlue asupra observariloru ce s’au facutu la pertractările premerse. Acest’a pertractare ar’ intardiă resolvirea causei, n’ar formă de locu mai multa garanția de câte sunt deja in proietulu de lege, si ar’ insarcină procedur’a cu astfeliu de spesse, provocate de o pertractare in fașia’ locului cari nu s’ar’ poté justifici. P a rtea in Cosma (intrerugendu) : Nu in fasi’a locului! Bokross Elek (continuandu): Deca d-lu P. Cosma cugeta, câ ceea pertractare nu ar’ trebuie tienuta in faşi’a locului, chiaru esclamarea d-sale dovedesce, câ intentiunea nu este corespundietoria, câci in cause, unde sunt 100—1000 partide interessate, nu se poate pertractă cu sucessu altcum de câtu la faşi’a locului. Deci ve rogu pentru susţinerea testului comissiunei. Irim Veszier cere cuventu pentru rectificarea cuvinteloru sale reu interpretate . Eu nu am cerutu pertratare la faşi’a locului, si n’am voitu alta de câtu aceea ce intentionédia si proiectulu de lege, adeca a dă ocasiune partideloru, ca in privinti’a plansoriloru referitorie la lucrările pregatitorie se se poata folosi de ajutoriulu tribunalului. Aci nu poate fi vorb’a de aceea: câre corectu a procedatu judele pertractatoriu sau ba? câci in contra lui pentru asemenea cause amu legea disciplinaria, ci este vorba de gravamene, cari nu se potu referi la altu-ceva, de câtu la interessele partideloru, or’ aceea ce este pentru o partida gravamenu, este negresitu pentru cealalta unu favorut, prin urmare, că se se poata aduce o judecata dreapta se recere pertractare contradictorica. Presiedintele, pune la votu tecstulu comissiunei, care se primesce si prin aceste amendamentulu lui Veszter cade. (Va urmă.) Diverse. [Pentru ca te d r’a de 1i m b’a s i litera tu r’a romana] la gimnasiulu din Oradeamare s’a publicatu concursu. Terminulu e 15 Octobre. Salariu anualu 600 fl. professurulu numitu va avè se propună și religiunea pentru studenții gr. cat. [Locotenentulu - colonellu Seemann], cum i se scrie fetei „Egyetértés“ — era pena acuma vicepresiedinte alu asianumitei „Casine noua,“ care intre membrii sei numera multi oficeri ai garnisonei din Erlau. De curlndu Presiedintele casinei se fi provocatu pe locot. colonelu in poterea unei decisiuni a comitetului Casinei, câ se nu mai cerceteze Casina pe câtu timpu nu se va fi justificatu in modu corespundietoriu in cunoscut’a afacere cu stégulu ungurescu. In urm’a acest’a locat, colonela Seemann si cu densulu toti oficerii au declarata, ca nu mai voiescu se fia membri ai Casinei. [0 descoperire.] „Romani’a Juna“, diaru nou ce apare in Iași, scrie: „In urm’a sapatureloru întreprinse de d. advocatu C. Rojitia pe loculu seu din respanti’a stradei Bucsienescu si Alba, s’au gasitu in o pătură de nasipu, la 6 metri adencime, o masea de Mastodon, o bucata de lemnu de carpenu petrificatu, precumu si uuu osu de genunchiu totu alu unui animalu antidiluvianu, osu aflatu la o adâncime de 2 metri mai josu de câtu mascu’a. In acelasi locu s’a gasitu si unu toporu de o mărime neobicinuita. Atatu fosilele câtu si toporulu suntu depuse la biuroulu redactiunei „României june.“ [Ca n o n e r’a romana „Griviti’a.] In „Farulu Constantiei cetinu urmatoarele : Luni, 25 Augustu, la ora 1 p. m. a intratu in portulu Constanti’a canonier’a romana „Grivitia“ venindu dinspre Constantinopole. Autoritatea locala luase mesuri cuvenite, inca din timpu, pentru primirea primului bastimentu de resbelu romanu construitu pentru marea noastra. Astu-felu candu canonier’a fu semnalata, si d. capitanu alu portului ’iesise pe mare, inainte ca se o intimpine, d. Prefectu alu judetiului, d. colonelu comandantu alu garnisonei, d-nii sieti ai diferiteloru corpuri de trupe aflate in judetiu, d. primaru alu orasiului, d-nii oficieri ai garnisonei, dnii funcţionari ai diferiteloru servicii publice si unu numerosu publicu si unu numerosu publicu se aflau pe malulu de patra ce desparte portulu de restulu marei. Bateri’a de artileria sta asiediata in fația casarmei infanteriei, dominandu portulu in care toate pavilioanele respective erau dominate de stindartulu romanu.