Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)

1880-09-11 / nr. 73

stila mai mare le lipsesce Cehiloru si Sloveniloru au mai poterea, admite numai doue possibilitati: intrenarea ei prin medilece energice sau supunerea de sclavi la vointi’a ei.“ — Se inregistramu in fine si o voce germana din afara. Diakiulu prussianu „National Ztg.“ din Berlin scrie urmatoarele: „Globula Ungariei“ are a inregistra o noua victoria. Representanti­a orasiului Pest’a a refusatu concessiunea unui teatru germanu, din causa, ca teatruiu germanu ar’ fi unu instrumentu alu germanisarei. Tax’ fi in adeveru si fórte greu unui teatru germanu de a germanisa Pestea, pentru ca ea este deja unu ora­­s­­­u cu preferintia germanu. Inzedaru se vap­­sescu coltiurile stradeloru, cu numiri maghiare, ni­menea nu le cetesce si nu le observa. Organele conducétóare sunt germane, stabilimentele comerciale etc. sunt germane, nemtiesce aude omulu prin tóte stradele si’u toate localurile publice. Numai unde domnesce guvernulu si prin strade laterale intune­­cose, se aude idiomulu maghiaru. Nici consiliari­­loru orasianesci, cari au refusatu concessiunea nu ie potemu face prospect­iu, cu decisiunea ar’ potea se schimbe lucrulu. Mani’a neputinciosa si barba­­rismulu boruatu alu unei asemeni atitudine nu voru face nicairi propaganda pentru maghiarismu nici chiaru la Maghiarii din Pest’a insusi, carora pentru durata trebuie se le fia uri­tu in teatrulu loru mo­­notonu maghiaru. Maghiarii inse n’au ajunsu in­ca la sfersitulu lucrului si deca popoarele ce locuiescu de-alungulu Dunărei voru revisui odata situa­ți­u­n­e­a loru, Maghiarii voru ave o positiune deosebitu de grea si poate ca ingai­farea loru cutezatoare isi va primi resplatia. Ceea ce merita se accentuamu, este, ca Maghiarii cei mai înfocati in representanti’a orasiului Pest’a sunt in adeveru bur­­gesi buni germani, cari credu câ cu-o mustatia unguresca si cu sioviuismu ungurescu isi dau o de­osebita autoritate.“ Caus­a agrara ardelena in diet­a maghiara. (Urmare.) Presied­intele cere voia, ca de si s’au combi­natii §§ 14 si 15 totusi votarea se se faca mai antaiu a­­supra §-lui 14, si deca acest’a s’ar’ elimina, in privinti’a emoudariloru necessarie in § 15 se se mai pota pronuncia cine va avea voia. Se pune la votu § 14, care nu se primesce. Stef. Teleszky: Eu aprobedin ferte intentiunea amen­damentului d-lui deputatu Szikszay, dér’ nu’lu aflu de sufi­­cientu pentru eliminarea toturoru positiuniloru de eliminatu din § 15. Si anume: amiculu meu propune se se modifice numai aliniele a 2, 9 si 11 din §­fulu 15, pe candu aliniele a 3, 8, 10 si 12, inca contieou dispositiuoi de eliminatu. La tote aceste alinie asiu face eu amendamente, déca ve invoiti, seu rogu pe dlu referentu se le stilisedie elu. Presiedintele: Fiindu-ca stilisarea recere combinatiune, dara ar­ fi mai cu scopu a lasa in suspensu §-fulu 15 si a continua desbaterea cu §­la 16? (Aprobări) Se cetesce. § 16. Classificarea si estimarea se face in fasi’a lo­cului sub conducerea judelui pertractatoriu si cu interven­­tiunea ingineriului functionatoriu, si după terminarea ei lu­crarea se cetesce in presenti’a comissiunei espertiloru si a partideloru si se autentica prin subscriere. Partidele, cari nu sunt multiamite cu classificarea seu cu estimarea, au dreptu se’si insinue cu acést’a ocasiune reclamatiunile loru, pe cari comissiunea luandu-le la proto­­colu, este îndatorata a le esamina fara intardiare la fasi’a locului, si a decide asupra loru. Si procederea acest’a trebue autenticata intr’unu asemenea modu ca si cea de mai înainte. Se primesce. § 17. Autenticarea lucrariloru pregatitorie ingineresci o face judele, pertractatoriu pe bas’a cercetării si opiniunei in­­gineriului autenticatoriu, elu dispune si esecuta suplinirea seu rectificarea defecteloru ivite. Se primesce. § 18. Sub decursulu­l lucrariloru pregatitorie nu este admisu separatu nici unu remediu de dreptu, gravamenulu de nulitate, apelatiunea, seu rectificarea contra decisiuniloru si dispositiuniloru judelui pertractatoriu, nici contra fapte­­loru sau intrelasariloru altora. După inchiaiarea lucrariloru pregatitorie partidele pentru remediarea gravameneloru ivite sub decursulu acelora se potu folosi de o representations, care celu multu in terminu de 15 dile dela inchiaiarea autenticarii trebue presentata in scrisu, seu la judele pertractatoriu, seu la tribunalulu reg. Asupra acestei representatiuni decide tribunalulu reg., — contra decisiunei acestuia nu se mai admite vre-uuu remediu de dreptu separatu, ci gravamenele eventuale trebue subster­­nute in apelatiunea contra sentintii meritoriale. trim. Veszter: Fiindu-ca toate lucrările pregatitorie se făcu din oficiu si se conducu de câtva unu jude esmisu din partea tribunalului, si provediutu asia dicendu cu potere ne­mărginită, comissiunea juridica a aflatu de lipsa a dispune in alinea a doua a acestui­a, ca partidele in privinti’a grava­meneloru ce le voru avé in contra lucrariloru pregatitorie, se se poata folosi de o representatiune, asupra careia se decidă tribunalulu. Principiulu si direcțiunea acestei dispositiuni sunt co­recte, pentru­ ca la toata intemplarea este de lipsa, ca lucrarea esmisului tribunalului se se supună controlei colegiului, si ca in urm­a reclamării partidelor, se se poata remedia ero­rile, sau intrelasarile comise de judele pertractatoriu , me temu inse, ca dispositiunea din aline­a a dou’a a acestui­a nu va fi suficienta pentru ajungerea acestui scopu salutariu, pentru­ ca, déca o partida nu va poté respunde la represen­­tatiunea presentata de ceealalta, tribunalulu nu se va poté respunde la representatiunea presentata de ceealalta, tribu­nalulu nu se va p pote orienta pe deplinu despre adeverulu seu neadeverulu gravamuaneloru coprinse in representatiuni. Candu este vorb’a de interessele a duce partide contrarie, tribunalulu nu poate aduce judecata dreapta pe bas’a unoru informatiuni unilaterale, deci, déca este possibilu, ca sub de­cursulu lucrariloru pregatitorie se se comită erori, cari re­clama remediare, trebue se li se de si partideloru possibi­­litatea de a le remedia. După metodulu acceptatu in alinea a doo’a, acest’a s’ar’ poté ajunge numai atunci, déca re­­presentatiuirea unei partide s’ar’ comunică cu cealalta, că se­’si de respunsulu la ea, déca respunsulu s'ar’ comunică pen­tru darea replicei si asié mai departe, ceea ce ne-ar’ duce la pertractarea scripturistica atâtu de odiosa pentru multele ei defecte si rapirea de timpu. Eu inse nu o recomenda acést’a, ci mai simplu, m’asiu multiami cu aceea, déca asupra lucrariloru pregatitorie, res­pective asupra plansariloru ridicate in contra acelora, s’ar’ admite in faci’a tribunalului o pertractare publica verbala. Mai asemenea se urmédia acést’a inUugari’a, unde mo­­dulu acest’a s’a doveditu de bunu si practicabilu, si nu­ pri­cepu, pentru ce se ne abatemu dela pracs’a acést’a si se ne multiamimu cu mai pusinu pentru Transilvani’a, unde refe­­rintiele urbariale sunt mai complicate? Deca imi dice cineva, ca pentru Transilvani’a din mo­­tivulu, ca acolo sunt referintie speciale, sunt necessarie in dreptulu materialu dispositiuni speciale, cari se abatu dela cele din Ungari’a, — acést’a o pricepu, dér’ nu pricepu pentru ce se fia procedur’a pentru Transilvani’a mai super­ficiala si provedinta cu mai pusine garanţii decâtu in Un­gari­a ? ~. Dreptu aceea imi i-au voia a propune, că pentru re­mediarea gravameneloru referitorie la lucrările pregatitorie, după terminarea acestora, se se admita înaintea tribunalului o pertractare verbala publica. Parteniu Cosma : Eu consideru amendamentulu depu­tatului Veszter de necesariu si corespundietoriu scopului, pentru­ ca după proiectulu acesta sub totu decursulu proce­­durei meritorie nu va fi pertractare meritoriu. In Ungari­a, precum v’am mai spusu, se portractédia cu multu mai simplu cestiunea de permissibilitate, dera apoi se da mai multa însemnătate cestiunei in meritu, candu fiindu toate datele necessarie procurate se dă partideloru voia se pertractedie cestiunea din toate punctele de vedere. Din contra in Transilvani­a, precum se vede, chiaru in acestu stadiu, candu datele voru stă la dispositiune, nu va fi nici o pertractare, or’ prin acést’a se va depune in manile jude­cătoriei o potere foarte mare, de­si insusi d-lu ministru a disu in motivarea sa, ca judecatorii din Transilvani­a nu sunt atâtu de cualificati si practici că cei din Ungaria. Cine crede, câ prin aceea, câ aci nu se va admite nici chiaru o pertractare scurta, precum se propune, se va mai scurta procedur’a, se instela fórte, pentru­ câ Cuiva regeasca că foru supremu de câte­ ori a observatu si celu mai micu defectu in procedur’a causeioru urbariale, chiaru din motivulu, ca acele sunt de natura incuisitorica, totudeauna a nimicitu intreg’a procedura si a ordinatu pertractare noua. Astfeliu s’a urmatu pena aci si totu asemenea se va urmă si in viitoriu pena candu căușele urbariale se voru consideră de natura incuisitoria, si precum veciu, ele se considera pentru Transilvani’a de natura mai incuisitoria de câtu pen­tru Ungari’a. Dreptu aceea si chiaru acelor’a, cari cugeta, cu accele­­rédia procedur’a, respingendu amendamentulu lui Veszter, ilu recomandu că celu mai corespundietoriu punctului loru de vedere. Alexiu Bokross : Pertractarea de autenticare este aceea, care o confunda d-lu Veszter cu pertractarea ce nu o vede in proiectu, si care voiesce se o introducă că representatiune; pertractarea acést’a inse este deja, se coprinde in proiectu apicati si categorice, or’ representatiunea nu este chiamata se suplinesca vreo pertractare, pentru­ ca ea propriamente este unu remediu de dreptu dela judele pertractatoriu la tribunalu. Se numesce representatiune pentru aceea, că pe lângă o sistema de competentia cu totulu noua se nu se intrebuintiedie o nomenclatura statorita pentru alte referintie. Deci representatiunea că remediu de dreptu trebue resolvita fara consultarea partideloru. Deca d-lu deputatu ar­ mai dori o pertractare si asupra acestei representatiuni, atunci după mai multe pertractări trenute succesiva sub decursulu lucrariloru pregatitorie, amu mai provocă o pertractare, care n’ar avé absolutu nici unu substratu, si carea, fiindu deja tote cestiunile , separatu per­­tractate, n’are continé altu ceva, de câtu reflectări superlue asupra observariloru ce s’au facutu la pertractările premerse. Acest’a pertractare ar’ intardiă resolvirea causei, n’ar formă de locu mai multa garanția de câte sunt deja in proietulu de lege, si ar’ insarcină procedur’a cu astfeliu de spesse, provocate de o pertractare in fașia’ locului­­ cari nu s’ar’ poté justifici. P a r­te­a i­n Cosma (intrerugendu) : Nu in fasi’a locului! Bokross Elek (continuandu): Deca d-lu P. Cosma cugeta, câ ceea pertractare nu ar’ trebuie tienuta in faşi’a locului, chiaru esclamarea d-sale dove­­desce, câ intentiunea nu este corespundietoria, câ­ci in cause, unde sunt 100—1000 partide interessate, nu se poate per­­tractă cu sucessu altcum de câtu la faşi’a locului. Deci ve rogu pentru susţinerea testului comissiunei. Irim Veszier cere cuventu pentru rectificar­ea cuvinte­­loru sale reu interpretate . Eu nu am cerutu pertratare la faşi’a locului, si n’am voitu alta de câtu aceea ce intenti­­onédia si proiectulu de lege, adeca a dă ocasiune partide­loru, ca in privinti’a plansoriloru referitorie la lucrările pre­gatitorie se se poata folosi de ajutoriulu tribunalului. Aci nu poate fi vorb’a de aceea: câ­­re corectu a procedatu judele pertractatoriu sau ba? câ­ci in contra lui pentru asemenea cause amu legea disciplinaria, ci este vorb­a de gravamene, cari nu se potu referi la altu-ceva, de câtu la interessele partideloru, or’ aceea ce este pentru o partida gravamenu, este negresitu pentru cealalta unu favorut, prin urmare, că se se poata aduce o judecata dreapta se recere pertractare contradictorica. Presiedintele, pune la votu tecstulu comis­siunei, care se primesce si prin aceste amendamentulu lui Veszter cade. (Va urmă.) Diverse. [Pentru c­a t­e d r’a de 1­i m b’a s i lite­ra t­u r’a romana] la gimnasiulu din Oradea­­mare s’a publicatu concursu. Terminulu e 15 Octobre. Salariu anualu 600 fl. professurulu nu­­m­itu va avè se propună și religiunea pentru stu­denții gr. cat. [Locotenentulu - colonellu See­mann], cum i se scrie fetei „Egyetértés“ — era pena acuma vicepresiedinte alu asianumitei „Casine noua,“ care intre membrii sei numera multi oficeri ai garnisonei din Erlau. De curlndu Presiedintele casinei se fi provocatu pe locot. colonel­u in poterea unei decisiuni a comitetului Casinei, câ se nu mai cerceteze Casin­a pe câtu timpu nu se va fi justi­­ficatu in modu corespundietoriu in cunoscut’a a­­facere cu stégulu ungurescu. In urm’a acest’a locat, colonela Seemann si cu densulu toti oficerii au declarata, ca nu mai voiescu se fia membri ai Casinei. [0 descoperire.] „Romani’a Juna“, diaru nou ce apare in Iași, scrie: „In urm’a sapature­­loru întreprinse de d. advocatu C. Roj­itia pe loculu seu din respanti’a stradei Bucsienescu si Alba, s’au gasitu in o pătură de nasipu, la 6 metri adencime, o masea de Mastodon, o bucata de lemnu de carpenu petrificatu, precumu si uuu osu de genunchiu totu alu unui animalu antidilu­­vianu, osu aflatu la o adâncime de 2 metri mai josu de câtu mascu’a. In acelasi locu s’a gasitu si unu toporu de o mărime neobicinuita. Atatu fosilele câtu si toporulu suntu depuse la biuroulu redactiunei „României june.“ [C­a n o n­­ e r’a romana „Griviti’a.] In „Farulu Constantiei cetinu urmatoarele : Luni, 25 Augustu, la ora 1 p. m. a intratu in portulu Constanti’a canonier’a romana „Grivitia“ venindu din­spre Constantinopole. Autoritatea locala luase mesuri cuvenite, inca din timpu, pentru primirea primului bastimentu de resbelu romanu construitu pentru marea noastra. Astu-felu candu canonier’a fu semnalata, si d. capitanu alu portului ’i­esise pe mare, inainte ca se o intimpine, d. Prefectu alu judetiului, d. colonelu comandantu alu garni­­sonei, d-nii sieti ai diferiteloru corpuri de trupe aflate in judetiu, d. primaru alu orasiului, d-nii oficieri ai garnisonei, dnii funcţionari ai diferiteloru servicii publice si unu numerosu publicu si unu numerosu publicu se aflau pe malulu de patra ce desparte portulu de restulu marei. Bateri’a de artileria sta asiediata in fați­a casarmei infanteriei, dominandu portulu in care toate pavilioanele respec­tive erau dominate de stindartulu romanu.

Next